Conform art. 2017 din Noul Cod Civil mandatarul (cel împuternicit de către o altă persoană denumită mandant) nu poate să depăşească limitele stabilite prin mandat. Cu toate acestea, el se poate abate de la instrucţiunile primite, dacă îi este imposibil să îl înştiinţeze în prealabil pe mandant şi se poate prezuma că acesta ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică.
Noul Cod Civil defineşte mandatul în articolul 2009 ca fiind contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numite mandant. Mandatul poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit.
Întrucât donaţia este un act juridic cu titlu gratuit, articolul 1017 din Noul cod civil prevede că în executarea donaţiei, dispunătorul răspunde numai pentru dol şi culpă gravă. Donaţia poate fi revocată pentru ingratitudine şi pentru neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.
.jpg)
Contractul de donaţie este reglementat în titlul al treilea al cărţii a patra "Despre moştenire şi liberalităţi" în Noul Cod Civil. La fel ca în vechea reglementare, donaţia se poate încheia numai prin înscris autentic, în faţa notarului public sub sancţiunea nulităţii absolute.
Codul Civil intrat în vigoare reglementează pentru prima dată în România proprietatea periodică, respectiv situaţia întâlnită din ce în ce mai des în practică în care mai multe persoane deţin proprietatea asupra unui bun (cel mai des un apartament sau o casă de vacanţă) exercitând-o anual în cadrul unui interval de timp bine determinat.
.jpg)
Decizia de atribuire în folosinţă exclusivă trebuie adoptată tot cu o majoritate de două treimi din numărul coproprietarilor şi al cotelor-părţi. În clădirile unde sunt constituite asociaţii de proprietari, decizia se adoptă de către adunarea generală, cu aceeaşi majoritate.
.jpg)
În lipsa unor prevederi legale sau înţelegeri contrare, fiecare coproprietar suportă cheltuielile legate de întreţinerea, repararea şi exploatarea părţilor comune, în proporţie cu cota sa parte. Cu toate acestea, cheltuielile legate de părţile comune folosite exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în sarcina acestora din urmă. Proprietarul este obligat să asigure întreţinerea spaţiului care constituie bunul principal, astfel încât clădirea să se păstreze în stare bună.
Spre deosebire de vechiul cod civil care impunea regula "unanimităţii" în materie de coproprietate, noua reglementare permite ca fiecare coproprietar să poată sta singur în justiţie, indiferent de calitatea procesuală, în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în revendicare.
Articolul 631 defineşte coproprietatea ca fiind situaţia juridică în care dreptul de proprietate privată are 2 sau mai mulţi titulari. Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-părţi din dreptul de proprietate şi poate dispune în mod liber de aceasta în lipsă de stipulaţie contrară. Cotele-părţi sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit prin act juridic, proba contrară nu se va putea face decât prin înscrisuri.
.jpg)
La propunerea Ministerului Justiţiei, Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, 25 ianuarie, proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sesizând Parlamentul pentru dezbaterea proiectului. Termenul prevăzut în proiectul de lege pentru intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă este 1 iunie 2012.
.jpg)
Conform art. 1829 din Codul Civil, în clădirile cu mai multe apartamente, chiriaşii au dreptul de a întrebuinţa părţile şi instalaţiile de folosinţă comună ale clădirii potrivit cu destinaţia fiecăreia. Chiriaşii sunt obligaţi să contribuie la cheltuielile pentru iluminarea, încălzirea, curăţarea părţilor şi a instalaţiilor de folosinţă comună, precum şi la orice alte cheltuieli pe care legea le stabileşte în sarcina lor.
Noul Cod civil are o secţiune dedicată aspectelor particulare ale contractului de închiriere cu privire la un spaţiu cu destinaţia de locuinţă. Astfel, atunci când contractul de închiriere s-a încheiat fără determinarea duratei şi nu s-a convenit altfel, chiriaşul poate denunţa contractul prin notificare, cu respectarea unui termen de preaviz care nu poate fi mai mic decât sfertul intervalului de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei.
.jpg)
Dacă data trecută am încercat să sintetizez cele mai importante evenimente juridice ale anului 2011, la început de an este necesar să vedem care ar fi aşteptările de la 2012. Evident, într-o societate imprevizibilă cum este cea românească, ar fi posibil ca nimic din ce aşteptăm să nu se întîmple dar să apară alte evenimente care astăzi ar fi imposibil de anticipat.
La sfârşitul unui an ca 2011 trebuie să vedem care au fost cele mai importante evenimente juridice cu impact în viaţa cetăţeanului. Astfel, dacă la începutul anului am arătat că 2010 a fost anul în care au fost publicate în Monitorul Oficial noile coduri de procedură, respectiv Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală (care însă nu au intrat în vigoare), anul 2011 a fost marcat de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil.
.jpg)
Potrivit articolului 1809 din Noul Cod civil, contractul de locaţiune încetează de drept la expirarea termenului convenit de părţi sau, după caz, prevăzut de lege, fără a fi necesară o înştiinţare prealabilă. În privinţa obligaţiei de restituire a bunului dat în locaţiune, contractul încheiat pe durată determinată şi constatat prin înscris autentic constituie, în condiţiile legii, titlu executoriu la expirarea termenului.
.jpg)
Prevederea cea mai importantă legată de contractul de locaţiune şi care este de noutate absolută se găseşte în art. 1798. Astfel, după 1 octombrie 2011, contractele de locaţiune încheiate, prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum şi cele încheiate în forma autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei. Mai precis, nu mai este nevoie de un proces pentru executarea silită a chiriaşului rău platnic.
.jpg)
Cu privire la principalele obligaţii ale locatorului (care în cele mai multe cazuri este şi proprietarul bunului), articolul 1786 al Noului Cod Civil prevede că acesta trebuie să predea locatarului bunul dat în locaţiune, să menţină bunul în stare corespunzătoare de folosinţă pe toată durata locaţiunii şi să asigure locatarului liniştita şi utila folosinţă a bunului pe tot timpul locaţiunii.
Noul Cod Civil reglementează detaliat contractul de locaţiune. Locaţiunea este contractul prin care o parte, numită locator, se obligă să asigure celeilalte părţi, numite locatar, folosinţa unui bun pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preţ, denumit chirie. Locaţiunea bunurilor imobile şi aceea a bunurilor mobile se numeşte închiriere, iar locaţiunea bunurilor agricole poartă denumirea de arendare.
.jpg)
Dincolo de termenii juridici seci, concret, s-a stabilit că orice cetăţean care a achitat o taxă de pluare o poate solicita în instanţă în termen de 5 ani de la data de la care a achitat-o efectiv. Unica obligaţie a cetăţeanului este ca, înainte de a se adresa instanţei, să formuleze o cerere de restituire la organul fiscal unde a achitat taxa, fără a fi condiţionat de un termen în care să facă această cerere.
Conform art. 49 al Codului civil în cazul în care o persoană este dispărută şi există indicii că a încetat din viaţă, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin 2 ani de la data primirii ultimelor informaţii sau indicii din care rezultă că era în viaţă.
Întreţinerea trebuie să se potrivească cu nevoile celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii şi o jumătate pentru 3 sau mai mulţi copii.
Obligaţia de întreţinere are caracter personal. Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligaţiei de întreţinere, dacă prin lege nu se prevede altfel. Nimeni nu poate renunţa pentru viitor la dreptul său la întreţinere. Această obligaţie există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege. De asemenea, obligaţia de întreţinere există între foştii soţi.
Potrivit dispoziţiilor art. 441 din Codul civil, reproducerea umană asistată medical cu terţ donator nu determină nicio legătură de filiaţie între copil şi donator. În acest caz, nicio acţiune în răspundere nu poate fi pornită împotriva donatorului. În cazul reproducerii asistate părinţii nu pot fi decât un bărbat şi o femeie sau o femeie singură.
Adopţia între fraţi, indiferent de sex, este interzisă. De asemenea, adopţia a doi soţi sau foşti soţi de către acelaşi adoptator sau familie adoptatoare, precum şi adopţia între soţi sau foşti soţi sunt interzise. Adoptatorul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul şi trebuie să îndeplinească garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului.
.jpg)
Aşa cum se ştie, de la 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare Noul Cod Civil. Efectele acestuia se vor produce, cu precădere asupra actelor şi faptelor juridice produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare. Totuşi, anumite efecte se produc de îndată - de altfel deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti bazate pe noul cod pentru procese aflate în desfăşurare la 1 octombrie 2011.
Noul cod, pe lângă modificările punctuale aduse legislaţiei, aduce schimbări ale unor principii fundamentale încetăţenite în uzul cetăţeanului şi al specialiştilor printr-o practică peste 150 de ani. Este important, pe de-o parte, ca specialiştii dreptului să se pregătească temeinic în fiecare speţă practică, iar, pe de altă parte, cetăţenii să apeleze la specialişti în momentul în care au orice problemă de natură juridică.
Săptămâna aceasta are loc cel mai important eveniment juridic al ultimului secol. Sâmbătă, 1 octombrie 2011 intră în vigoare Noul cod civil. La aceeaşi dată va fi abrogat bătrânul cod în vigoare până acum, act normativ ce a fost valabil din 1864, din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi care este, în mare parte, o reproducere a codului civil napoleonian din 1804.
După 1 octombrie, efectele divorţului vor fi diferite faţă de cele prevăzute de legislaţia actuală. Spre deosebire de legislaţia actuală, noul cod prevede că soţul din culpa căruia a încetat căsătoria nu mai poate obţine pensie de întreţinere din partea celuilalt soţ decât pentru o perioadă de maxim un an de la data divorţului.
.jpg)
Spre deosebire de legislaţia actuală, după 1 octombrie 2011, divorţul prin acordul soţilor va putea fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ etc.
.jpg)
Potrivit Noului Cod civil, instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori. Spre deosebire de legislaţia actuală, Noul cod prevede că după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, în afară de cazul în care instanţa decide altfel.