.jpg)
Noul Cod civil aduce modificări importante divorţului atât în ceea ce priveşte motivele de divorţ cât şi procedurii de divorţ (care poate fi fie o procedură judecătorească, fie o procedură administrativă sau notarială). Află-le de aici!
Potrivit Noului Cod civil, în situaţia alegerii regimului separaţiei de bunuri, fiecare dintre soţi este proprietar exclusiv în privinţa bunurilor dobândite înainte de încheierea căsătoriei, precum şi a celor pe care le dobândeşte în nume propriu după această dată.
Am considerat util să arăt săptămâna aceasta noutăţile pe care le aduce noul cod clasicului regim al comunităţii de bunuri aplicabil şi astăzi în România. În primul rând, trebuie precizat că, în situaţia în care soţii sau viitorii soţi nu încheie o convenţie matrimonială va fi aplicabil regimul comunităţii de bunuri.
Noul cod civil este posibilitatea soţilor de a alege un alt regim matrimonial decât actualul regim al comunităţii de bunuri a soţilor, respectiv regimul separaţiei de bunuri sau regimul comunităţii convenţionale.
Una dintre noutăţile pe care le aduce Noul cod civil este posibilitatea soţilor de a alege un alt regim matrimonial decât actualul regim al comunităţii de bunuri a soţilor, respectiv regimul separaţiei de bunuri sau regimul comunităţii convenţionale. Astfel conform art. 329 al Codului civil care va intra în vigoare la 1 octombrie 2011 alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunităţii legale se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale.
.jpg)
În ceea ce priveşte relaţiile dintre soţii căsătoriţi valabil codul prevede că aceştia hotărăsc de comun acord în tot ceea ce priveşte căsătoria şi îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral. Ei au îndatorirea de a locui împreună. Pentru motive temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat.
.jpg)
Pe 7 iulie 2011, la trei luni de la prima hotărâre a Curţii cu privire la taxa de poluare în cauza Tatu, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a desfiinţat şi ultimele speranţe ale celor care doreau ca variantele taxei de poluare ulterioare datei de 15.12.2008 să nu fie declarate incompatibile cu dreptul european. Vezi aici ce drepturi ai!
Referitor la condiţiile căsătoriei, în primul rând este de precizat faptul că, potrivit noii reglementări căsătoria se poate încheia dacă viitorii soţi au împlinit vârsta de 18 ani. Viitorii soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, spre deosebire de legislaţia actuală, de la 1 octombrie se va permite ca un soţ să poată să îşi păstreze numele de dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite.
Întrucât logodna nu are importanţa pe care o are căsătoria, încheierea logodnei nu este supusă niciunei formalităţi şi poate fi dovedită cu orice mijloc de probă. Încheierea căsătoriei nu este condiţionată de încheierea logodnei. Articolul 266 alin 5 prevede că, la fel ca în cazul căsătoriei, logodna se poate încheia doar între bărbat şi femeie.
.jpg)
Pentru apărarea drepturilor sale, persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost lezate ori ameninţate poate cere oricând instanţei interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă, încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă sau constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.
Noul cod civil, reglementând mult mai detaliat aspectele legate de respectarea vieţii private în societate, prevede principiul fundamental potrivit căruia orice persoană are dreptul la propria imagine. În exercitarea acestui drept, ea poate să interzică ori să împiedice producerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Noul Cod civil conţine prevederi moderne referitoare la drepturile fundamentale ale persoanei fizice. Astfel, articolul 61 al codului prevede că viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică ale oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod egal de lege. Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei.
.jpg)
În 1 iunie 2011 Preşedintele României a semnat decretul de promulgare a Legii de punere în aplicare a Noului Cod civil, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Conform articolului 220 din lege, Noul Cod civil intră în vigoare la 1 octombrie 2011. În contextul în care, aşa cum am arătat mai sus, nu au existat voturi împotrivă la adoptarea legii de punere în aplicare a Codului civil, este probabil ca, de data aceasta codul chiar să intre în vigoare.
Marţi, 24 mai 2011, Camera Deputaţilor a adoptat cu 281 de voturi pentru şi o abţinere Legea de punere în aplicare a Codului Civil. Astfel, Noul Cod civil va intra în vigoare la data de 1 octombrie 2011.
.jpg)
Vineri, 20 mai 2011, a avut loc un eveniment extrem de important care însă nu a fost tratat corespunzător de mass-media. Concret, Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa de internet www.just.ro cinci proiecte de lege de maximă importanţă, care intră în dezbatere publică.
Atât timp cât contravenientul deţine clădiri, terenuri sau mijloace de transport, organul de executare nu procedează la executarea silită (care presupune anumite costuri), ci aşteaptă ca persoana sancţionată contravenţional să încheie acte juridice. De fapt, cetăţeanul este practic condiţionat la încheierea acestor acte juridice de achitarea amenzii contravenţionale.
Cred că a venit vremea ca avocaţii mai tineri să se implice în gestionarea destinelor acestei profesii şi să îmbunătăţească imaginea avocaţilor în raport cu ceilalţi profesionişti ai dreptului, dar şi în societate în general. Un prim pas ar fi organizarea unor întâlniri comune cu reprezentanţii instituţiilor partenere - instanţe, parchete, poliţie, carte funciară, mass media etc. - pentru realizarea unor protocoale care să uşureze exercitarea muncii de avocat şi să refacă prestigiul profesiei şi imaginea Baroului.
Săptămânile ce urmează au o importanţă deosebită în ceea ce priveşte sistemul juridic românesc. Astfel, se aşteaptă, pe de-o parte adoptarea în parlament a legii de punere în aplicare a Codului civil, iar pe de altă parte va fi lansat în dezbatere publică proiectul legii de punere în aplicare a Noului cod de procedură civilă.
.jpg)
Intrarea în vigoare a celor patru coduri fundamentale va produce schimbări majore în mediul juridic cu un impact direct atât asupra cetăţeanului, cât mai ales, în primă fază, asupra profesioniştilor dreptului. Între timp se pare că decizia politică a fost luată în sensul în care aceste coduri urmează să intre în vigoare în acest an sau, cel mai târziu, la începutul anului viitor.
O instituţie juridică extrem de importantă este cea denumită ordonanţă preşedinţială. În concret este vorba de o procedură judecătorească rapidă prin intermediul căreia se pot încuviinţa de către instanţă măsuri pentru o perioadă determinată, de regulă până la soluţionarea definitivă a procesului.
Săptămâna trecută s-a petrecut un eveniment mult aşteptat de mediul juridic românesc. Curtea Europeană de Justiţie a stabilit că taxa de poluare prelevată de statul român este contrară legislaţiei Uniunii Europene. Ca atare, în acest moment, toate instanţele române au obligaţia a se conforma hotărârii Curţii şi să dispună restituirea taxei prelevate nelegal.
Senatorii au adoptat, în urmă cu două săptămâni, o serie de modificări la Codul Rutier. Proiectul va merge, însă, la Camera Deputaţilor, care este for decizional. Principalele modificări vizează neamendarea şoferilor care depăşesc viteza cu maximum 20 km/h, precum şi nerespectarea obligaţiei de semnalizare a manevrei de schimbare a direcţiei de mers.
.jpg)
Cred că onorabilii noştri guvernanţi au ajuns într-un stadiu de negare a absolut tuturor principiilor de drept recunoscute universal. Dacă efectele unor hotărâri judecătoreşti vor putea fi anulate printr-un act al puterii executive, nici măcar nu putem să ne mai imaginăm ce va putea urma, într-o ţară în care principiile previzibilităţii şi al neretroactivităţii legii sunt deja istorie.
.jpg)
Proiectele de acte normative trebuie să fie corelate cu dispoziţiile Convenţiei europene a drepturilor omului şi ale protocoalelor adiţionale la aceasta, ratificate de România, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Propunerile legislative, proiectele de legi şi celelalte proiecte de acte normative vor fi însoţite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Întrucât zilele acestea se discută foarte mult despre modificările pe care Guvernul intenţionează să le aducă legislaţiei muncii, voi încerca să prezint principalele aspecte care se regăsesc în proiectul de modificare a Codului Muncii. Nu neapărat aceste propuneri vor fi şi adoptate.
.jpg)
Săptămâna aceasta voi prezenta o temă interesantă de aplicare a unor dispoziţii legale referitoare la problema majorării salariale a personalului din învăţământ. Nu voi arăta aspectele tehnice care sunt foarte numeroase ci voi prezenta, pe scurt, situaţia în care ne aflăm astăzi.
.jpg)
Săptămâna trecută am prezentat istoricul aplicării muncii în folosul comunităţii în România şi am arătat, că, deşi potrivit ultimelor modificări legislative, această măsură poate fi aplicată astăzi fără a mai avea nevoie de acordul persoanei sancţionate, totuşi, executarea efectivă a acestei măsuri este imposibilă.
Aşa cum arătam şi săptămâna trecută, sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii, denumită popular "muncă în folosul comunităţii", este utilizată des în alte ţări, dar nu poate fi eficientă în România. Mai precis, până în anul 2009, aplicarea unei asemenea sancţiuni era condiţionată de acordul persoanei care urma să o execute.
O instituţie juridică utilizată pe scară largă în alte ţări dar mai puţin folosită în România este munca în folosul comunităţii. Această măsură denumită juridic sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii poate fi prevăzută numai în legi sau în ordonanţe ale Guvernului, prin care se stabilesc şi se sancţionează anumite fapte ce constituie contravenţii.
Dacă săptămâna trecută am prezentat atribuţiile pe care le va avea poliţia locală, săptămâna aceasta voi arăta care sunt drepturile poliţistului local în exercitarea atribuţiilor conferite de lege.