Aşa cum arătam în ultimele săptămâni, Legea Micii Reforme aduce modificări importante legislaţiei penale. Astfel, cu privire la căile de atac se înlătură competenţa tribunalului ca instanţă de apel. În schimb, curtea de apel devine instanţă de recurs, judecând recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate de judecătorii în prima instanţă, cu excepţia celor date în competenţa tribunalului, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege.
Legea micii reforme introduce instituţii noi în procedura penală cum ar fi procedura în cazul recunoaşterii vinovăţiei şi aduce modificări importante legislaţiei procesual penale în vederea scurtării proceselor. Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi poate solicita ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
.jpg)
Legea micii reforme aduce modificări importante şi legislaţiei penale, încercându-se scurtarea duratei proceselor în materie penală. În primul rând, se prevede că în vederea realizării procedurii de citare, a comunicării actelor de procedură sau a aducerii cu mandat la desfăşurarea procedurilor, procurorul sau instanţa are drept de acces direct la bazele electronice de date deţinute de organele administraţiei de stat.
Legea micii reforme a intrat în vigoare în 25 noiembrie. Dincolo de schimbările de procedură, legea micii reforme aduce modificări cu privire la atitudinea pe care cetăţeanul trebuie să o aibă faţă de actul de justiţie.
.jpg)
Legea micii reforme aduce modificări importante Codului Familiei. Astfel, Astfel, la 60 de zile de la publicarea legii, adică după Crăciun, se va putea divorţa amiabil fără proces, prin prezentarea în faţa unui notar sau a ofiţerului de stare civilă.
Modificarea cu cel mai important impact asupra cetăţeanului obişnuit vizează faptul că, odată primită o citaţie persoana în cauză nu va mai fi citată la termenele următoare, prezumându-se că partea căreia, personal sau prin reprezentant legal sau convenţional, i s-a înmânat, sub semnătura de primire, citaţia pentru un termen de judecată, cunoaşte termenele următoare.
Dincolo de unele prevederi criticabile, Legea "Micii Reforme" reprezintă un pas important înainte în reforma în justiţie, fiind una dintre puţinele legi care a "ieşit" din Parlament mult mai bine decât a "intrat". Practic forma finală a legii este superioară proiectului elaborat de Guvern. În săptămânile ce urmează voi prezenta punctual cele mai importante modificări pe care această lege le aduce legislaţiei în vigoare.
.jpg)
În Monitorul Oficial al României din 26 octombrie 2010 a fost publicată Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor denumită popular şi Legea "Micii Reforme" care va intra în vigoare în 30 de zile de la data publicării. Legea modifică o serie de acte normative deosebit de importante, printre care Codul de procedură civilă sau Codul familiei.
.jpg)
În continuarea celor arătate săptămâna trecută voi prezenta mai multe aspecte cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim pentru obţinerea scutirii sau reducerii taxei de timbru datorate pentru un proces.
Aşa cum arătam într-un alt articol, în majoritatea proceselor, partea care apelează la justiţie trebuie să achite o taxă de timbru al cărui cuantum este variabil sau să suporte anumite costuri (spre exemplu o expertiză). Regula este că taxa de timbru se datorează statului în funcţie de valoarea pretenţiilor concrete pe care o persoană le solicită de la alta în cadrul procesului.
.jpg)
Începând cu 1 ianuarie 2007, România a implementat un program informatic care permite oricărui utilizator de internet să poată vizualiza mersul unui dosar în instanţele din ţară. Mai concret, accesând site-ul www.portal.just.ro, se deschide o hartă a României împărţită pe judeţe.
În 27 septembrie 2010 Preşedintele României a semnat decretul de promulgare a Legii de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale. Până la această modificare legislativă, ori de câte ori o persoană implicată într-un proces invoca faptul că un text de lege care i se putea aplica în concret în acel proces ar putea fi neconstituţional, instanţa avea obligaţia să suspende procesul şi să aştepte decizia Curţii.
Curtea Constituţională a constatat, în şedinţa de miercuri 22 septembrie 2010, în cadrul controlului anterior promulgării, constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală.
.jpg)
Întrucât în ultimele zile, unul dintre subiectele dezbătute de presă este cel al aplicării Ordonanţei nr. 50/2010, săptămâna aceasta voi prezenta modalităţile în care persoanele care se consideră victimele clauzelor abuzive ale băncilor vor trebui să procedeze pentru înlăturarea acestora.
.jpg)
Aşa cum arătam şi într-un articol de săptămânile trecute, Guvernul a propus, prin proiectul Legii micii reforme abrogarea recursului cu privire la contravenţii. Tot atunci arătam că soluţionarea irevocabilă pe plan local a unor asemenea procese nu va face altceva decât să crească neîncrederea cetăţeanului în actul de justiţie...
Întrucât un subiect extrem de dezbătut zilele acestea este cel al remanierii Guvernului, voi încerca să prezint, din perspectivă strict juridică, derularea acestei proceduri.
Mai repede de cât am prevăzut, exercitându-şi drepturile conferite de Constituţie care îi permit să atace orice dispoziţie legală pe care o consideră neconstituţională, la data de 26 iulie 2010, Avocatul Poporului a atacat direct în faţa Curţii Constituţionale prevederile ordonanţei de urgenţă.
Proiectul legii micii reforme are ca obiectiv scurtarea proceselor şi simplificarea unor proceduri judiciare, urmând a fi supus parlamentului spre aprobare în a doua jumătate a acestei luni.
.jpg)
Aşa cum arătam şi săptămânile trecute, proiectul legii micii reforme are ca obiectiv scurtarea proceselor şi simplificarea unor proceduri judiciare, urmând a fi supus parlamentului spre aprobare în a doua jumătate a acestei luni. Săptămâna aceasta voi continua prezentarea celor mai importante prevederi ale acestui proiect.
Săptămâna aceasta vom continua prezentarea celor mai importante prevederi ale proiectului legii "micii reforme" intitulat oficial Lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor care va fi supus parlamentului spre adoptare într-o sesiune de urgenţă din această lună şi care are drept scop simplificarea unor proceduri greoaie şi o mai bună eficienţă a actului de justiţie.
Săptămâna trecută Guvernul a adoptat proiectul legii "micii reforme" care va fi supus Parlamentului spre adoptare într-o sesiune de urgenţă în prima parte a lunii august.
.jpg)
Săptămâna trecută am arătat cum trebuie formulată o cerere de chemare în judecată, ce trebuie să conţină aceasta şi ce efecte produce. Săptămana aceasta vom privi problema din celălalt punct de vedere, adică din poziţia celui acţionat în instanţă.
.jpg)
Cererea de chemare în judecată reprezintă actul de procedură prin care se declanşează procesul civil. Aceasta trebuie să cuprindă elemente expres arătate în art. 112 Cod Procedură civilă respectiv: numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor...
La sfârşitul lunii iunie au fost publicate în Monitorul Oficial noile coduri civil şi penal. De asemenea, au fost promulgate de către preşedinte şi urmează a fi publicate zilele acestea şi noile coduri de procedură civilă şi penală.
În toată agitaţia pricinuită de adoptarea legilor privind creşterea TVA, scăderea salariilor şi implementarea şi creşterea mai multor impozite, un act normativ a intrat în vigoare fără a fi observat, iar adoptarea sa va produce efecte extrem de importante.
Abia ulterior adoptării proiectului legislativ vizând tăierea salariilor (fie pe calea reexamninării parlamentare) fie pe calea unei ordonanţe de urgenţă acestea vor putea intra în vigoare.
Toata presa din România prezintă săptămânile acestea diferite scenarii cu privire la problema reducerii cheltuielilor bugetare cu salariile şi pensiile. În acest context, voi încerca să prezint punctual etapele rămase până la o posibilă intrare în vigoare a legii care prevede tăierea salariilor bugetare şi a pensiilor.
Nici o hotărâre judecătorească prin care instanţa se pronunţă asupra fondului cauzei, respectiv asupra temeiniciei pretenţiilor reclamantului, nu poate fi fundamentată decât pe probele administrate în cauză.
.jpg)
Aproape orice faptă juridică poate fi dovedită cu martori, şi aproape orice persoană poate depune mărturie în procese. Totuşi, legea scuteşte anumite categorii de persoane de obligaţia de a depune mărturie. Spre exemplu, medicii, preoţii şi avocaţii nu sunt obligaţi să depună mărturie cu privire la faptele de care au luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei.
Legea nr. 544/2001, prin care s-a reglementat accesul efectiv al cetăţeanului la informaţiile de interes public, arată extrem de clar că accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice.