În ultimele săptămâni s-a discutat foarte mult despre o modificare legislativă cu privire la taxa de poluare iar Guvernul a elaborat un proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în cuprinsul căreia denumirea de "taxă de poluare" este înlocuită cu cea de "timbru de mediu".
Cea mai mediatizată dintre modificările Noului Cod Rutier se referă la faptul că eliberarea unui nou permis de conducere cu o nouă valabilitate administrativă se va realiza la expirarea valabilităţii documentului numai după efectuarea examinării medicale. Practic, cel puţin o dată la 10 ani, orice şofer amator va trebui să parcurgă un examen medical care să stabilească dacă este apt să conducă autovehicule pe drumurile publice.
.jpg)
Aşa cum s-a adeverit şi anul trecut, într-o societate imprevizibilă cum este cea românească, este posibil ca unele dintre previziuni să nu se adeverească dar să apară alte evenimente care astăzi ar fi imposibil de anticipat. Evenimentul cel mai important, din punct de vedere juridic al anului 2013, îl reprezintă, fără îndoială, intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură civilă.
.jpg)
În bunul stil legislativ românesc, legea medierii modificată va contrazice dispoziţiile exprese ale articolului 227 din Noul cod de procedură civilă şi chiar principiile care au stat la baza elaborării acestui act normativ fundamental pentru sistemul de drept românesc. Mediarea nu trebuie promovată cu forţa, ci explicându-se avantajele acesteia, astfel încât cetăţeanul să îi înţeleagă utilitatea.
Emiterea rovinietei, gestiunea informaţiilor şi controlul valabilităţii acesteia se realizează prin intermediul sistemului informatic SIEGMCR, care permite plata contravalorii taxei de drum prin serviciul de mesaje scurte - SMS.
Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, pentru a reuşi să combată evaziunea şi pentru a creşte încasările la buget, oferă unele "facilităţi" persoanelor care au comis această faptă, pentru a evita răspunderea penală sau pentru a-şi atenua această răspundere. Practic, prin legislaţia în vigoare, statul pune, mai presus de represiunea penală, interesul pragmatic al colectării la buget a sumelor ce au rezultat din fenomenul evaziunii fiscale descoperit.
În momentul de faţă, evaziunea fiscală e una dintre cele mai întâlnite infracţiuni cu caracter economic, conturând un adevărat fenomen cu care trebuie să se lupte statul. Nu orice sustragere de la plata taxelor reprezintă automat evaziune fiscală. De pildă, atunci când contribuabilul se foloseşte de dispoziţiile legale în vigoare pentru a "evita" plata unor taxe nu ne aflăm în prezenţa unei infracţiuni.
Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Astfel, în primul rând, conform acestei legi, cererile de strămutare nu vor mai fi judecate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ci de către curţile de apel.
La sfârşitul lunii septembrie, Ministerul Justiţiei a anunţat măsurile legislative ce urmează a fi adoptate în vederea implementării Codului de procedură civilă.
Procesele privind restituirea taxei de poluare sunt, la ora actuală, cele mai numeroase litigii încărcând rolul şi aşa supraaglomerat al instanţelor de judecată. Deşi admiterea acestor cereri este o practică, fiind pronunţate hotărâri şi de Curtea Europeană de Justiţie, guvernanţii indiferent de culoarea politică refuză soluţionarea adecvată a acestei probleme care provoacă cheltuieli imense la buget.
La 1 octombrie 2012 s-a împlinit un an de la intrarea în vigoare a Noului Cod Civil. Aşa cum arătam acum un an, noul cod valorifică experienţa practicii şi a doctrinei din perioada de aplicare a Codului Cuza încercând să creeze un sistem juridic adaptat nevoilor societăţii de astăzi.
Aşa cum arătam şi săptămâna trecută, Noul Cod Civil reglementează detaliat condiţiile în care se poate angaja răspunderea pentru fapta proprie a unei persoane spre deosebire de vechea legislaţie, şi mai mult decât atât, schimbă anumite principii aplicabile în trecut. Noul cod prevede clar condiţiile în care o persoană care provoacă alteia un prejudiciu va răspunde în situaţia în care se afla în legitimă apărare sau în stare de necesitate.
.jpg)
Noul Cod Civil reglementează detaliat condiţiile în care se poate angaja răspunderea pentru fapta proprie a unei persoane spre deosebire de vechea legislaţie, şi mai mult decât atât, schimbă anumite principii aplicabile în trecut.
Aşa cum arătam şi săptămânile trecute, noul cod conţine o reglementare detaliată a modului în care se dispune repararea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite. Astfel, articolul 1391 prevede că, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii, poate fi acordată victimei şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială.
.jpg)
Noul Cod conţine o reglementare detaliată a modului în care se dispune repararea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite. Cu caracter de noutate, articolul 1384 alineat 2 prevede că atunci când cel care răspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finanţelor Publice se va întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară, împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul.
.jpg)
În Monitorul Oficial a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.44/2012, potrivit căreia Codul de procedură civilă va intra în întregime în vigoare de la data de 1 februarie 2012 - iniţial codul urma să intre în vigoare la 1 septembrie 2012 cu excepţia unor prevederi care urmau a fi aplicabile de la 1 ianuarie 2012.
.jpg)
Noul cod conţine o reglementare detaliată a modului în care se dispune repararea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite. Conform articolului 1381 din Cod Civil, orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie. Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor.
.jpg)
Noul cod civil prevede o serie de situaţii care constituie cauze de exonerare a răspunderii civile. Astfel, în primul rând articolul 1351 spune că, dacă legea nu prevede altfel sau părţile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forţă majoră sau de caz fortuit.
Ordonanţa privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Rezumând, după 24 iulie poţi fi amendat cel mult o dată în 30 de zile pentru lipsa rovignetei şi, începând cu această dată, prin procesele-verbale de contravenţie nu se va mai dispunne şi plata tarifului de despăgubire ci doar amenda.
Aşa cum arătam recent, Noul Cod Civil conţine o reglementare detaliată a răspunderii civile. Articolul 1357 din Codul Civil prevede că acela care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.
.jpg)
În urma publicării deciziei Curţii Constituţionale, hotărârile pronunţate începând cu data de 18 iulie 2012 în materia contravenţiilor rutiere sunt susceptibile de a fi atacate cu recurs. Ca atare, începând cu această dată, hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie nu vor mai purta menţiunea "irevocabilă", ci "cu recurs în 15 zile de la comunicare".
.jpg)
Noul Cod civil conţine o reglementare detaliată a răspunderii civile. Celebrele articole 998-999 din Codul Civil "Cuza" sunt înlocuite cu prevederi mult mai moderne şi adaptate specificului societăţii secolului XXI. Noul cod face, de la început o distincţie clară între răspunderea contractuală şi cea delictuală.
.jpg)
Ca atare, odată cu publicarea Deciziei 500/2012 a Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial (decizia nu este încă redactată), toate hotărârile pronunţate în această materie vor putea să fie atacate din nou cu recurs la tribunal.
Aşa cum am arătat şi în precedentele două prezentări, prescripţia extinctivă poate fi explicată ca fiind termenul în care o persoană se poate adresa instanţelor de judecată pentru a obţine o hotărâre judecătorească. Mai precis, este vorba de perioada în care drepturile unui cetăţean sunt protejate efectiv de stat. La expirarea acestui termen, cetăţeanul nu poate să mai apeleze la justiţie pentru protecţia dreptului său.
Aşa cum am mai arătat, prescripţia extinctivă poate fi explicată ca fiind termenul în care o persoană se poate adresa instanţelor de judecată pentru a obţine o hotărâre judecătorească. Mai precis, este vorba de perioada în care drepturile unui cetăţean sunt protejate efectiv de stat.
.jpg)
În Monitorul Oficial al României nr. 365 din data de 30 mai 2012 a fost publicată Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Această lege, intră în vigoare la 1 septembrie 2012. Este foarte important de reţinut că dispoziţiile noului Cod de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
.jpg)
În data de 8 mai 2012 proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor cu 240 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 1 abţinere. Întrucât Camera Deputaţilor a fost cameră decizională, Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 15 iulie 2010, intră în vigoare la 1 septembrie 2012.
.jpg)
Încercând o explicaţie simplă, prescripţia extinctivă poate fi înţeleasă ca fiind termenul în care o persoană se poate adresa instanţelor de judecată pentru a obţine o hotărâre judecătorească. Mai precis, este vorba de perioada în care drepturile unui cetăţean sunt protejate efectiv de stat.
Anul trecut arătam că cea mai mare problemă ce se poate ivi odată cu implementarea noilor coduri este creşterea instabilităţii legislative. Întrebam atunci: "Ce se va întâmpla în practică dacă şi aceste legi extrem de importante, printre puţinele care nu au fost afectate de modificări multiple, vor fi schimbate anual sau chiar de mai multe ori pe an, în bunul stil postrevoluţionar?". Din păcate s-ar putea să aflăm răspunsul chiar mai repede decât am putut să ne imaginăm.
Conform articolului 2030 din Noul Cod Civil, pe lângă cauzele generale de încetare a contractelor, mandatul încetează prin revocarea sa de către mandant; renunţarea mandatarului; moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. Mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat şi chiar dacă a fost declarat irevocabil.