Maladia Alzheimer
Maladia Alzheimer este considerată cea mai importantă boală degenerativă a sistemului nervos, instalându-se gradat şi provocând moartea neuronală lent progresivă.
Maladia Alzheimer este considerată cea mai importantă boală degenerativă a sistemului nervos, instalându-se gradat şi provocând moartea neuronală lent progresivă.
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare prin blocarea sau lezarea unei artere care hrăneşte creierul şi se manifestă prin simptome ca slăbiciune musculară, amorţeală, tulburări de vedere, paralizie parţială şi poate duce chiar la deces.
Ateroscleroza este o depunere de plăci sau fâşii de grăsime în pereţii interni ai arterelor care treptat ajung să obstrueze arterele care hrănesc inima, creierul şi rinichii, ducând la atac de cord, accident vascular cerebral sau insuficienţă renală. Boala începe devreme, uneori înainte de pubertate, deşi rămâne de obicei silenţioasă până după vârsta de 40 sau 50 de ani.
Coronarografia reprezintă o metodă de diagnostic invazivă ce permite vizualizarea directă a arterelor inimii afectate prin infarct.
Orice persoană care acuză dureri la nivelul pieptului şi prezintă un comportament neobişnuit va fi pusă în poziţie culcată sau şezândă, după care se anunţă Salvarea sau SMURD. Riscul cel mai mare de deces este în prima oră de la debut, de aceea este vitală internarea de urgenţă în serviciile specializate.
Atenţie! Simptomul principal al infactului este durerea toracică, descrisă de bolnavi ca fiind extrem de severă şi depăşind disconfortul toracic din angina pectorală atât în intensitate, cât şi în durată. Cel mai frecvent durerea este localizată în centrul toracelui şi iradiază către braţe.
Factorii de risc ai hipertensiunii arteriale esenţiale sunt reprezentaţi de ereditate, vârstă, sex, rasă, asocierea cu alte boli şi factori de mediu, precum excesul alimentar, de alcool sau fumatul.
Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai răspândite boli cardiovasculare şi reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pentru că afectează arterele şi organe vitale.
Tratamentul cardiopatiei ischemice este individualizat pentru fiecare pacient, ţinându-se cont de felul de viaţă, factorii de risc, gradul de incapacitate al bolnavului, stresurile specifice fizice şi emoţionale care precipită disconfortul toracic cu apariţia anginei.
Cardiopatia ischemică reprezintă o consecinţă a dezechilibrului între aportul şi necesarul de oxigen al inimii, dezechilibru indus de cele mai multe ori de ateroscleroza arterelor inimii şi, mai rar, de boli trombotice, embolii, sau anomalii congenitale ale arterelor coronare.
În ţările dezvoltate, cancerul colorectal reprezintă a doua cauză de deces prin cancer, după cel pulmonar. Cauzele bolii sunt necunoscute, dar factorii de mediu sunt tot mai des încriminaţi.
Nu se poate vorbi despre gastrită ca despre o boală singulară, ci despre un grup de boli care au în comun modificări la nivelul mucoasei gastrice şi care se deosebesc clinic între ele.
Deşi numărul cazurilor de cancer al stomacului sunt în continuă scădere, totuşi această boală rămâne încă o problemă, studiile epidemiologice sugerând că riscul de a face boala este mai mare la clasele sociale cu nivel socio-economic scăzut.
Ulcerul gastric apare de obicei cu 10 ani mai târziu decât cel duodenal, frecvenţa maximă fiind în jurul vârstei de 60 de ani. Boala apare mai des la bărbaţi, iar numărul cazurilor este în uşoară creştere faţă de cele de ulcer duodenal care sunt în scădere.
Tratamentul medicamentos al ulcerului duodenal are 4 obiective majore: ameliorarea durerii, accelerarea procesului de vindecare a leziunii ulceroase, prevenirea recăderilor şi a complicaţiilor.
Ulcerul duodenal este o boală cronică ce afectează circa 10% din populaţie şi care prezintă o tendinţă de scădere, mai ales în ţările dezvoltate. Frecvenţa este asemănătoare la ambele sexe, iar evoluţia bolii este spre vindecare şi apoi reapariţie (aproximativ 60% din ulcerele duodenale vindecate reapar în decurs de un an, iar 80-90% în decurs de 2 ani).
Creşterea numărului de cazuri de gripă nouă şi, din păcate şi a deceselor, mai ales la vârste tinere, impune o reconsiderare a singurului mod actual de prevenţie a acestei boli, vaccinarea.
Rujeola atipică are o perioadă de incubaţie ca forma tipică, dar debutul este cu febră mare, dureri la nivelul capului, muşchilor şi abdomenului, tuse seacă şi erupţie asemănătoare urticariei, sau sub formă de mici pete roşii, hemoragice şi/sau vezicule, care apar, spre deosebire de forma tipică, începând de la mâini şi picioare, continuând spre cap, leziunile bucale fiind rare.
Rujeola sau pojarul, este una dintre cele mai comune boli ale civilizaţiei umane care, în ciuda existenţei unui vaccin, rămâne încă o problemă globală de sănătate.
Rabia (turbarea) este o boală produsă de virusul rabic care aparţine grupului Rhabdovirusurilor. Boala afectează sistemul nervos central, atât la animale cât şi la oameni.
În urma apariţiei noilor cazuri de trichineloză din judeţul nostru, este util să ne reamintim că trichineloza este o boală parazitară acută produsă de Trichinella spiralis (un vierme cilindric lung de 1-4 mm şi cu diametrul de 0,04 mm), care parazitează animalele carnivore, porci mistreţi, urşi, vulpi, câini, pisici, şobolani etc.
Prevenirea gripei sezoniere se face prin vaccinare. Perioada optimă de administrare este 1 octombrie - 1 decembrie. Până în prezent nu s-au primit vaccinurile antigripale.
În 1963, un doctor din Carolina de Nord a raportat 16 cazuri de encefalită care păreau să fie cauzate de virusul gripal tip B. Această boală a devenit cunoscută sub numele de sindromul Reye.
Gripa porcină declanşată în Mexic este de fapt gripă umană cu tulpină virală porcină. Noul virus gripal A(H1N1) descoperit recent este un nou subtip de virus gripal transmisibil la om, care conţine gene de la virusurile gripei porcine, aviare şi umane, într-o combinaţie nouă, necunoscută până acum.
Gripa este o afecţiune acută, infecţioasă, transmisibilă, produsă de virusurile gripale, făcând parte dintr-o categorie mai mare de boli virale respiratorii. Astfel, există mai multe virusuri care circulă în aceeaşi perioadă a anului, dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar se deosebesc de aceasta prin evoluţia mai uşoară.
Virozele respiratorii sunt determinate de foarte multe virusuri (circa 200, aparţinând de 8 genuri diferite, existând posibilitatea să se descopere în viitorul apropiat şi altele), responsabile de 2/3 până la 3/4 din cazurile de infecţii respiratorii acute.
Simptomele cancerului pulmonar sunt determinate de efectele locale ale creşterii tumorii, invazia sau obstrucţia bronşiilor, extinderea la nivelul ganglionilor regionali şi dezvoltarea metastazelor la distanţă.
Cancerul pulmonar reprezintă principala cauză de deces prin cancer şi afectează cel mai frecvent grupele de vârstă 55-65 de ani, cu precădere bărbaţii. Deşi unele statistici arată că la fiecare 15 ani numărul de cazuri de boală se dublează, campaniile antifumat iniţiate încă de acum 20-30 de ani au dus la menţinerea la un nivel constant al acestora la bărbaţi, dar la femei, din nefericire, creşterea este continuă.
BPCO include bronşita cronică şi emfizemul pulmonar. Cele 2 entităţi coexistă în cadrul BPCO şi au drept cauză principală fumatul.