Oradea noastră

Pe lângă pereții clădirii în care funcționează Oficiul Poștal 2 din Oradea, lângă Gară, s-au adunat gunoaie și bălării de parcă zona ar fi abandonată. Poșta Română, care folosește imobilul, ar trebui să știe că a da cu mătura nu presupune investiții, proiecte sau alte măsuri savante, ci ține doar de bun-simț, respect pentru oraș și pentru locuitorii lui. 

Programul Săptămâna Verde, organizat în intervalul 30 martie - 3 aprilie de mai multe școli și grădinițe din Oradea, a fost un prilej excelent de educație ecologică în rândul celor mai mici orădeni. Reprezentanții RER Vest au răspuns invitației de a merge în fața elevilor și a preșcolarilor cu explicații lămuritoare în privința colectării separate a deșeurilor chiar acolo unde ele se produc, adică în locuința fiecărei familii.

Oradea noastră e genul de oraș în care oamenii nu doar trăiesc împreună, ci și construiesc împreună. Se vede în proiecte mici și mari, în inițiative care pornesc de la un om și ajung să schimbe vieți. Pentru mine, Swimathonul este una dintre cele mai clare dovezi că această energie există și că merită pusă în mișcare, din nou și din nou.

Piața Rogerius s-a deschis în 1973, ca a doua piață permanentă din oraș și a doua ca mărime după cea din vecinătatea Cetății (Piața 23 August). Nu i-a mers prea bine, însă. În iulie 1973, ziarul Crișana nota că piața se afla într-o „situație jalnică”, fiind „dezolantă pustietatea care domnește aici”, trecând zile întregi fără ca vreun producător să-și desfacă marfa pe tarabe.

La ieșirea din iarnă, municipalitatea orădeană a reluat programul de spălare mecanizată a străzilor, trotuarelor și a spațiilor pietonale, în folosul sănătății publice a populației. Curățarea la bordură cu apă sub presiune este o cale eficientă de înlăturare a depunerilor de praf și a acumulărilor de mizerii inestetice de mici dimensiuni, precum chiștoacele de țigară.

Clădirea din strada Iosif Vulcan nr. 10, aflată vizavi de Casa Darvas La Roche, este cea mai nouă bijuterie arhitecturală reabilitată a Oradiei. Muncitorii aproape au finalizat reabilitarea fațadei, care acum arată complet diferit față de starea părăginită de dinainte de șantier.

Plantăm Speranță a devenit, în ultimii ani, mai mult decât o acțiune voluntară de plantare: o stare și o inspirație. Cred că doar cei care nu muncesc nu greșesc. Și noi, prin tot ceea ce am făcut în organizarea acestui eveniment anual, care implică mii de voluntari și suprafețe mari de împădurit, inevitabil am greșit. Dar secretul a fost că nu ne-am oprit...

Orădenii sunt campioni la aruncat haine: cu peste 570 de tone colectate într-un an, orașul conduce topul național al reciclării textilelor. Performanța vine însă la pachet cu probleme, de la vandalizarea containerelor până la o piață paralelă care „vânează” donațiile.

Un studiu realizat în premieră pe Crișul Repede arată că poluarea cu microplastice a ajuns în organismele peștilor din râu, inclusiv în cei care sfârșesc pe mesele oamenilor. Cercetarea, făcută de specialiști ai Universității din Oradea și ai Asociației Aqua Crisius, relevă un fenomen alarmant: toți peștii analizați conțin particule de plastic invizibile cu ochiul liber, iar unele dintre acestea ar putea ajunge și în organismul uman.

Demarate în vara anului trecut, lucrările de reabilitare din Parcul Libertății se apropie de final. Muncitorii fac ultimele finisaje la aleile pavate și plantează florile care vor îmbogăți zona.

La 25 de ani, Cezar Kovács este deja un model de urmat: în timp ce își clădește o carieră academică în străinătate, oferă burse elevilor de acasă. După ce și-a luat licența și masteratul în Marea Britanie, ajutat de părinți, dar și lucrând din greu, inclusiv ca om de serviciu, ca să se întrețină în timpul studiilor, tânărul bihorean a câștigat o bursă doctorală consistentă pe care, pentru al doilea an la rând, o împarte cu elevi din Beiușul natal, ca să-i determine să se implice în activități civice.

Până pe 9 aprilie, în Oradea se va desfășura campania de primăvară de igienizare și întreținere a domeniului public, timp în care instituțiile, firmele, asociațiile de proprietari și persoanele fizice din oraș sunt încurajate să își deretice curțile și spațiile din fața imobilelor. Deșeurile vegetale vor fi ridicate gratuit, dar pe rând, din fiecare cartier al orașului.

Printre instituțiile de învățământ nou înființate în Oradea interbelică s-au numărat școlile superioare de comerț. Prima a fost cea de fete, deschisă din 1920 în cadrul Liceului „Oltea Doamna”, care deservea județele Bihor, Satu Mare, Sălaj și Maramureș, având anual circa 60-70 de eleve și un corp didactic format din 11 profesoare...

Succesul sau eșecul colectării separate a deșeurilor depinde de obiceiurile cotidiene ale fiecărui cetățean, motiv pentru care administrațiile locale și operatorul de salubritate au responsabilitatea de a se asigura că regulile sunt transmise către comunitate și sunt înțelese de fiecare cetățean. RER Vest a reluat controalele periodice în comunele din Zona Metropolitană Oradea, cu scopul de a verifica modul în care generatorii de deșeuri aruncă reciclabilele.

Tratăm natura cu o indiferență tot mai îngrijorătoare, asemenea unor invitați de la o petrecere, care sunt deciși să spargă toate paharele înainte de plecare. Uităm, însă, că mediul înconjurător nu ne aparține, asemenea unui bun moștenit, ci ne este împrumutat de generațiile care urmează...

Pentru Ruben Budău, pădurile, livezile și arbuștii nu sunt doar teme de studiu, ci o misiune. Conferențiar la Universitatea din Oradea, cu doctorat în horticultură, el îmbină cercetarea, munca în teren și activismul civic pentru a schimba felul în care comunitățile se raportează la natură. De la ferma în care cultivă fructe de pădure până la proiectul unei păduri comunitare lângă Oradea, parcursul său arată că, uneori, cele mai importante schimbări cresc dintr-un puiet plantat la momentul potrivit.

Până pe 13 martie, orădenii se pot debarasa gratuit de deşeurile voluminoase şi periculoase din gospodării, în cadrul campaniei sezoniere organizate de RER Vest, în parteneriat cu Primăria Oradea. Conform regulilor cu care orădenii sunt deja obișnuiți, colectarea deșeurilor voluminoase și periculoase se face strict în baza programării telefonice...

Conform Regulamentului de salubritate al Oradiei, colectarea separată a deșeurilor este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice. Astfel, toate firmele și instituțiile publice trebuie să aibă recipiente distincte pentru fiecare dintre cele cinci fracții de deșeuri.

Oradea ultimelor zeci de ani a trecut printr-o metamorfoză vizibilă nu doar pe fațadele clădirilor din centru, ci și în felul în care gestionăm ceea ce lăsăm în urmă. Majoritatea adulților de azi pot găsi prin cotloanele memoriei tabloul dezolant al containerelor metalice universale, inimaginabil de murdare, în care resturile menajere se amestecau într-un haos insalubru. Tranziția către sistemul de colectare de azi nu a fost doar o schimbare de logistică, ci un șir lung de mici pași spre civilizare. 

Timp de un secol, Bastionul Crăișorul, aflat pe latura dinspre strada Griviței a Cetății, a stat îngropat sub cantități impresionante de pământ, aproape uitat. Acum, odată cu lucrările de restaurare demarate de Primărie, una dintre cele mai vechi structuri ale fortăreței își dezvăluie secretele: cazemate intacte, bolți monumentale și un drum de rond aproape perfect conservat.

„Stațiile” de recoltare și conservare a sângelui sunt o prezență obișnuită în marile orașe, existând minimum o astfel de entitate în fiecare județ. Una funcționa și în Oradea din anii 1950, la începutul anilor ’60 deservind 16 spitale din regiunea Crișana. Datorită creșterii numărului de donatori și a stocurilor de sânge, de circa 5 ori în câțiva ani, conform ziarului local Crișana, a fost necesar un sediu de dimensiuni sporite.

Aproape 80.000 de tone de deșeuri municipale au produs orădenii, anul trecut, peste 28.000 de tone dintre acestea au fost reciclate, iar alte peste 14.000 au fost valorificate energetic, într-o fabrică de ciment. Insuficient - conform normelor europene, motiv pentru care Primăria Oradea va plăti o amendă de aproape jumătate de milion de lei. 

Din acest an, Bihorul ar putea avea câteva așa-numite zone protejate ale biodiversității, adică locuri din natură unde intervenția omului va fi interzisă. Cu reguli mai stricte decât actualele arii protejate, ele vor ocupa suprafețe mult mai mici și, în premieră, vor aduce compensații bănești pentru proprietarii lor.

În contextul demersurilor pentru optimizarea insulelor ecologice din Oradea, RER Vest reamintește regulile simple ale separării corecte a deșeurilor acolo unde sunt produse, în locuințe.

Cu o experiență de peste două decenii în Poliția Română, comisarul Sergiu Lozincă conduce, din vara anului 2024, Biroul pentru Protecția Animalelor din cadrul Poliției Bihor, după ce până atunci a anchetat cazuri ce implicau deșeuri periculoase ajunse în județ.