Oradea noastră

După o zi stresantă la muncă, cel mai la îndemână mijloc de relaxare poate fi plimbarea într-un parc sau o zonă verde, aproape de casă. Tocmai de aceea, întreţinerea acestor zone este foarte importantă, consideră Vasile Cralic, un inginer peisagist de 28 de ani, angajat al firmei Kaluna, care a adunat deja şase ani de experienţă în creşterea şi întreţinerea plantelor, plus alţi patru în proiectarea şi amenajarea de spaţii verzi. „Acasă nu înseamnă doar interiorul zidurilor în care locuim”, spune tânărul.

Mircea Maliţa a fost o adevărată personalitate a secolului trecut. S-a născut în Oradea pe 20 februarie 1927, absolvind Liceul Emanuil Gojdu. Studiile superioare le-a urmat în Bucureşti, unde şi-a luat şi doctoratul pe tema "Modele matematice pentru negocieri" şi şi-a continuat cariera tot în Capitală, activând pe mai multe planuri.

Acoperiţi de gunoaie nu vom fi o atracţie turistică. Chiar dacă operatorii de turism se străduie să facă orice pentru aducerea turiștilor pe plaiuri bihorene, aceștia vor pleca dezgustați, nu vor mai reveni, ba ne vor face şi o antireclamă. Măcar rușinea față de străinii care ne vizitează să ne facă să respectăm natura. Parcă eram cel mai ospitalier popor, nu?

Dacă aveţi de gând să vă cumpăraţi anul acesta electrocasnice, un autoturism nou sau panouri fotovoltaice, ceea ce vă va scuti de factura pentru electricitate, aţi putea obţine bani de la stat pentru aceste investiţii. Administraţia Fondului de Mediu (AFM) va continua două dintre programele mai vechi, Rabla şi Rabla pentru electrocasnice, şi a lansat unul nou, prin care va acorda sume de până la 20.000 de lei pentru românii care vor să-şi monteze panouri fotovoltaice.

Din luna martie, 50 de asociaţii de proprietari din Oradea vor folosi un soft comun, pentru verificarea şi plata facturilor de întreţinere. Achiziţionat de Primărie, acest program este unul dintre paşii pe care municipalitatea îi face pentru a digitaliza cât mai multe din serviciile oferite. Totodată, din acest an, orădenii ar putea solicita prin internet mai multe acte de la Instituţia Arhitectului Şef. „Căutăm soluţii pentru implementarea mai multor aplicaţii de digitalizare”, spune city-managerul Dacian Palladi.

De câteva zile, când trec prin Parcul 1 Decembrie, orădenii se întreabă ce statuie va fi dezvelită acolo. Pe una dintre aleile parcului, stă înfoliat bustul geografului Emmanuel de Martonne, francezul care a trasat graniţele României, în 1918. 

Experimentul Primăriei şi al RER Vest de colectare selectivă în trei fracţii s-a dovedit eficient. Cele peste o sută de asociaţii care au aruncat deşeurile în trei pubele au reuşit să recicleze sau să valorifice jumătate din gunoaiele produse. Aşa cum cer normele europene...

Cartierul orădean Ioşia-Nord a fost construit în anii ’70 după un proiect-tip. Locul era liber, ocupat doar de terenuri agricole, malul Crişului nefiind regularizat. Autorităţile vremii ar fi dorit ridicarea unui cartier-staţiune cu funcţii multiple, inclusiv sportive. Ideea nu a prins contur, astfel că s-a optat pentru ridicarea de blocuri obişnuite. Totuşi, funcţia recreativă a fost păstrată pentru partea către Criş. Şi, pentru că în Oradea nu exista o sală de sport polivalentă, în 1975 a fost realizat un asemenea proiect, de către Centrul de Proiectări Judeţean Bihor, şef de proiect fiind desemnat arhitectul Vladimir Ionescu...

În vara anului trecut, când Primăria şi RER Vest au dat startul programului pilot de colectare selectivă în trei fracţii, Ioan Ferche, preşedintele Asociaţiei Apateului 4, de pe strada cu acelaşi nume, şi-a învăţat toţi vecinii regulile noi. "Dacă-i spui omului o dată, de două ori, de trei ori, cum să arunce gunoaiele, măcar de ruşine tot face corect", spune bărbatul. "Conştiinţa omului trece prin buzunar", afirmă el.

Într-o seară din vara anului trecut, cu gurile căscate şi cu telefoanele în mâini, parcă obligaţi să imortalizeze fiecare secundă de culoare, mii de oameni au luat parte la primul spectacol de video-mapping din Oradea. Astfel de animaţii s-ar putea face în continuare, însă, şi dincolo de proiect...

Salubritatea devine o factură tot mai scumpă pentru Oradea! Pentru că nu şi-a îndeplinit ţintele de reciclare impuse de lege, adică n-a reciclat măcar 35% din deşeurile produse, municipiul va plăti către Fondul de Mediu circa 700.000 lei. Astfel, în ultimii trei ani, suma totală pe care Oradea a „expediat-o” la Bucureşti pentru că nu a reciclat destule gunoaie se ridică la 1,5 milioane lei. Bani aruncaţi... la tomberon.

De la început doresc să clarific o confuzie constatată în spaţiul public şi să precizez că Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) este instituţia care se ocupă cu reglementarea şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului, iar Garda Naţională de Mediu este instituţia specializată în inspecţie şi control de mediu.

După Marea Unire, una din provocările prioritare a fost organizarea administrativă în baza legislaţiei româneşti, dar şi stimularea educaţiei şi a culturii în limba română. Unul dintre pionii importanţi ai acestor activităţi a fost Petre Dejeu.

De zeci de ani, la marginea de vest a Oradiei zac mormane uriaşe cu reziduuri periculoase, rămase în urma producţiei care odinioară duduia la fabricile Alumina şi Sinteza. Ani la rândul, proprietarii şi autorităţile şi-au pasat problema ecologizării siturilor contaminate. România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene tocmai pentru că a ignorat acest pericol pentru cetăţeni, astfel că acum se caută, din nou, soluţii pentru curăţarea resturilor toxice.

Pe lunga listă a proiectelor din fonduri europene pe care Primăria Oradea le demarează în acest an se numără şi investiţii de 25 milioane lei în amenajarea de spaţii verzi. Viceprimarul Florin Birta afirmă că, datorită acestor investiţii, în cel mult doi ani, oraşul va avea 12 hectare noi de parcuri. Totodată, edilul garantează că în Oradea copacii se taie numai dacă există motive argumentate şi numai după ce specialişti consultaţi de Primărie îşi dau acordul, aşa încât oraşul să rămână cât mai verde...

Februarie va fi o lună electorală pentru orădeni. Dar, în loc să-şi voteze reprezentanţii, vor alege ce investiţii să se facă în oraşul lor, căci procesul de bugetare participativă a intrat în etapa votului la urne. Primăria va da startul întâlnirilor în cartiere, în cadrul cărora iniţiatorii proiectelor vor putea să le laude, iar cetăţenii să aleagă.

RER Vest şi Primăria Oradea au premiat, miercuri seară, asociaţia din Oradea care a avut cele mai bune rezultate în cadrul proiectului pilot de colectare a deşeurilor pe trei fracţii, inclusiv deşeuri biodegradabile. Asociaţia de proprietari Apateului 4, cu două scări, va fi scutită de plata serviciului de salubritate timp de un an. Proiectul pilot va continua şi în 2019, sacii din hârtie împărţiţi asociaţiilor din program pentru colectarea deşeurilor biodegradabile urmând să fie înlocuiţi cu unii tot din material biodegradabil.

Cei 12.000 de orădeni care s-au obişnuit să colecteze selectiv în trei fracţii trebuie să-şi păstreze obiceiul. RER Vest continuă adunarea biodeşeurilor de la cele 126 de asociaţii de proprietari din Oradea cuprinse în program. Primăria şi RER Vest vor anunţa în curând rezultatele celor şase luni de testare şi care este asociaţia ce va fi premiată.

Pentru că această iarnă a fost mai darnică decât altele în privinţa omătului, RER Vest s-a asigurat că străzile Oradiei vor fi deszăpezite ca la carte. Pentru a nu rămâne fără material antiderapant, conducerea RER Vest a căutat soluţii, iar singura identificată a fost la o companie din Ungaria, dispusă să furnizeze rapid o mie de tone de sare. Sarea ungurească, de fapt, provine din Ucraina, şi, culmea, este la un preţ mai mic decât cea achiziţionată din judeţul Cluj, chiar dacă are aceeaşi calitate.

În Oradea începutului anilor 1900, principalele opţiuni de petrecere a timpului liber erau cafenelele, cinematograful şi spectacolele teatrale. Pe-atunci, în oraş funcţionau aşa-numitele Cercuri Teatrale, care se ocupau cu organizarea de spectacole în mai multe zone. Clădirea Teatrului din actuala Piaţă Ferdinand era proaspăt construită în 1900, iar în oraş mai existau şi teatre în aer liber. 

De la Gară până în Piaţa Unirii, oricine ia oraşul la pas rămâne impresionat de frumuseţea clădirilor Oradiei. Palate care n-au adăpostit prinţi şi prinţese, ci doar oameni de ispravă ai urbei, fac din Oradea un loc unic şi pe drept lăudat. Pentru că în ultimii ani cele mai importante palate ale oraşului au fost reabilitate, Fundaţia pentru Protejarea Monumentelor Bihor a lansat primul album dedicat acestora. O carte care le dezvăluie nu doar frumuseţea, ci şi poveştile...

Cei 12.000 orădeni care s-au obişnuit să colecteze selectiv în trei fracţii trebuie să-şi păstreze obiceiul. Chiar dacă programul pilot demarat de Primărie şi operatorul licenţiat de salubritate RER Vest s-a încheiat, regula este menţinută şi în 2019 pentru cele 126 asociaţii de proprietari.

Anul 2019 va fi decisiv pentru salubritatea din Bihor. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect va demara implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor (SMID), care presupune că toţi bihorenii vor fi obligaţi să recicleze. Directorul asociaţiei, Bujor Chirilă, anunţă că în primăvară va lansa licitaţiile pentru desemnarea operatorilor de salubritate, iar dacă nu vor exista contestaţii ale perdanţilor, în toamnă se vor cunoaşte firmele care vor colecta deşeurile din întregul judeţ. "Salubritatea este una dintre problemele majore", afirmă el într-un interviu acordat BIHOREANULUI.

Anul acesta vom efectua lucrări în mai multe zone ale orașului, ceea ce va produce un disconfort destul de mare pentru cetățeni, în special în circulația rutieră. Am speranța că orădenii vor înțelege necesitatea lucrărilor, care vor asigura o calitate mai bună a vieții în orașul nostru.

Mersul pe jos nu doar face piciorul frumos, ci te şi ajută să vezi oraşul mai bine şi să contribui la combaterea poluării! Acesta e mesajul pe care îl descoperă orădenii şi turiştii dacă îşi instalează pe telefoanele mobile aplicaţia Walk’n’Smile, creată pentru a încuraja mersul pe jos.

Orădenii mai au la dispoziţie o săptămână să voteze online proiectele preferate în cadrul programului de bugetare participativă. Din 21 ianuarie, proiectele vor fi prezentate şi votate la întâlniri în cartiere. Din cele 52 de proiecte înscrise în program, doar 10 vor primi finanţare, fiecare de maximum 200.000 de euro.

Pentru salubrizarea orădeană, anul 2018 a fost un an al "upgrade-urilor". Pe lângă că şi-a înnoit parcul auto, operatorul de salubritate RER Vest a dat startul, alături de Primărie, unui program pilot de colectare selectivă în trei fracţii, care, cel mai probabil, va continua şi anul viitor. În plus, tot în parteneriat cu municipalitatea, RER Vest a început amenajarea unui nou centru de colectare separată a deşeurilor.

Primarul Ilie Bolojan s-a săturat să aştepte implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor de către Asociaţia Ecolect, iniţiată de Consiliul Judeţean! Edilul a anunţat că municipalitatea doreşte să organizeze separat şi în timp util licitaţia pentru desemnarea unui operator de salubritate în oraş, având în vedere că actualul contract cu RER Vest expiră la finalul anului 2019. "Nu vrem ca Oradea să fie un oraş al gunoaielor", a explicat Bolojan.

Timp de două zile, decembrie a semănat cu o lună de iarnă! În zilele de 15 şi 16 decembrie a nins peste Oradea, iar utilajele RER Vest au ieşit pe străzi, pentru a face ca traficul rutier să se desfăşoare fără probleme. În total, în intervenţiile desfăşurate, RER Vest a folosit 850 tone de antiderapant solid (sare şi nisip), 19.000 litri de antiderapant lichid (clorură de calciu) şi circa 3.000 litri de clorură de magneziu, aceasta din urmă folosită pentru curăţarea Pieţei Unirii.

Vă puteţi imagina viaţa fără plastic, adică fără nicio pungă, niciun flacon de apă şi nicio caserolă de mâncare? Probabil că nu, dar orădeanca Ioana Tănase dovedeşte că se poate. Tânăra trăieşte de cinci ani fără plastic, convinsă că aceste materiale nu doar pângăresc natura, ci şi îmbolnăvesc oamenii. "Conştient, nu cumpăr niciun produs care conţine plastic sau este furnizat în ambalaje din plastic", spune Ioana.