Oradea noastră

Cei 12.000 orădeni care s-au obişnuit să colecteze selectiv în trei fracţii trebuie să-şi păstreze obiceiul. Chiar dacă programul pilot demarat de Primărie şi operatorul licenţiat de salubritate RER Vest s-a încheiat, regula este menţinută şi în 2019 pentru cele 126 asociaţii de proprietari.

Anul 2019 va fi decisiv pentru salubritatea din Bihor. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect va demara implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor (SMID), care presupune că toţi bihorenii vor fi obligaţi să recicleze. Directorul asociaţiei, Bujor Chirilă, anunţă că în primăvară va lansa licitaţiile pentru desemnarea operatorilor de salubritate, iar dacă nu vor exista contestaţii ale perdanţilor, în toamnă se vor cunoaşte firmele care vor colecta deşeurile din întregul judeţ. "Salubritatea este una dintre problemele majore", afirmă el într-un interviu acordat BIHOREANULUI.

Anul acesta vom efectua lucrări în mai multe zone ale orașului, ceea ce va produce un disconfort destul de mare pentru cetățeni, în special în circulația rutieră. Am speranța că orădenii vor înțelege necesitatea lucrărilor, care vor asigura o calitate mai bună a vieții în orașul nostru.

Mersul pe jos nu doar face piciorul frumos, ci te şi ajută să vezi oraşul mai bine şi să contribui la combaterea poluării! Acesta e mesajul pe care îl descoperă orădenii şi turiştii dacă îşi instalează pe telefoanele mobile aplicaţia Walk’n’Smile, creată pentru a încuraja mersul pe jos.

Orădenii mai au la dispoziţie o săptămână să voteze online proiectele preferate în cadrul programului de bugetare participativă. Din 21 ianuarie, proiectele vor fi prezentate şi votate la întâlniri în cartiere. Din cele 52 de proiecte înscrise în program, doar 10 vor primi finanţare, fiecare de maximum 200.000 de euro.

Pentru salubrizarea orădeană, anul 2018 a fost un an al "upgrade-urilor". Pe lângă că şi-a înnoit parcul auto, operatorul de salubritate RER Vest a dat startul, alături de Primărie, unui program pilot de colectare selectivă în trei fracţii, care, cel mai probabil, va continua şi anul viitor. În plus, tot în parteneriat cu municipalitatea, RER Vest a început amenajarea unui nou centru de colectare separată a deşeurilor.

Primarul Ilie Bolojan s-a săturat să aştepte implementarea sistemului de management integrat al deşeurilor de către Asociaţia Ecolect, iniţiată de Consiliul Judeţean! Edilul a anunţat că municipalitatea doreşte să organizeze separat şi în timp util licitaţia pentru desemnarea unui operator de salubritate în oraş, având în vedere că actualul contract cu RER Vest expiră la finalul anului 2019. "Nu vrem ca Oradea să fie un oraş al gunoaielor", a explicat Bolojan.

Timp de două zile, decembrie a semănat cu o lună de iarnă! În zilele de 15 şi 16 decembrie a nins peste Oradea, iar utilajele RER Vest au ieşit pe străzi, pentru a face ca traficul rutier să se desfăşoare fără probleme. În total, în intervenţiile desfăşurate, RER Vest a folosit 850 tone de antiderapant solid (sare şi nisip), 19.000 litri de antiderapant lichid (clorură de calciu) şi circa 3.000 litri de clorură de magneziu, aceasta din urmă folosită pentru curăţarea Pieţei Unirii.

Vă puteţi imagina viaţa fără plastic, adică fără nicio pungă, niciun flacon de apă şi nicio caserolă de mâncare? Probabil că nu, dar orădeanca Ioana Tănase dovedeşte că se poate. Tânăra trăieşte de cinci ani fără plastic, convinsă că aceste materiale nu doar pângăresc natura, ci şi îmbolnăvesc oamenii. "Conştient, nu cumpăr niciun produs care conţine plastic sau este furnizat în ambalaje din plastic", spune Ioana.

În perioada 1945-1989, Crăciunul nu a fost sărbătorit în mod oficial în România. Totuşi, el a rămas un moment marcat în familie, un prilej cu care se pregăteau diverse bucate și se ofereau daruri. În contextul ideologiei comuniste, el a fost diluat în conceptul „sărbătorilor de iarnă”, în cadrul „lunii cadourilor”, prilej cu care era pregătit şi „pomul de iarnă”. Denumirea Crăciun era complet evitată, iar numele moșului a fost și el schimbat, în Moș Gerilă...

În pragul sărbătorii Nașterii Domnului din acest an, vă invit să redescoperiți speranța care ne permite să mergem înainte: lumina nașterii Mîntuitorului. Asemenea magilor, la vederea stelei călăuzitoare, să redescoperim bucuria „omului pe care lumina lui Dumnezeu îl atinge în inimă și care poate vedea că speranța i se împlinește – bucuria celui care găsește și care a fost găsitˮ (Joseph Ratzinger Benedict al XVI lea, Isus din Nazaret. Copilăria, Editura ARCB, București, 2013).

La jumătatea secolului XVIII, Oradea era un oraş important pe harta ecleziastică a Imperiului Habsburgic. Episcopia catolică locală avea o tradiţie de 700 de ani, impulsionând atât activitatea religioasă, cât şi pe cea culturală şi ştiinţifică. Din aceste motive, în plină domnie a împărătesei Maria Tereza s-a pus problema ridicării unui nou sediu pentru episcopie, pe amplasamentul ce se afla atunci la marginea Olosigului...

Anul 2019 va aduce schimbări în salubritatea din Oradea, dar deocamdată nu se ştiu detaliile acestora. O lege nouă, menită să stimuleze reciclarea, prevede că toţi românii vor plăti facturile de salubrizare în funcţie de cantitatea de gunoi aruncată, dar parlamentarii încă nu au stabilit forma în care se va aplica acest sistem. Astfel, edilii Oradiei au decis să nu modifice deocamdată modul de tarifare local şi să aştepte până când aceste amănunte esenţiale vor fi stabilite. Cert e că programul de colectare selectivă în trei fracţii, implementat deja de RER Vest într-o parte a oraşului, va fi menţinut şi anul viitor.

Dacă orădenii ar cântări mâncarea pe care o aruncă într-o săptămână la gunoi, s-ar îngrozi. Statisticile oficiale arată că, zilnic, în România se aruncă 6.000 tone de alimente, iar într-un an, un român aruncă în medie 130 kilograme de mâncare. Asta, în timp ce numeroşi oameni nu au ce mânca... Acest paradox a determinat-o pe Camelia Gui, o orădeancă mutată în Cluj-Napoca, să lupte împotriva risipei alimentare.

Cum va arăta oraşul meu peste o sută de ani? Cum va arăta Cetatea care de-a lungul timpului a rămas un punct de reper al oraşului? Ce se va alege de Palatul Vulturul Negru, de Piaţa Unirii sau de edifiicile importante? În visurile mele, urbea natală va căpăta o imagine mai frumoasă odată cu trecerea timpului.

Din această săptămână, orădenii pot vota online proiectele pe care le doresc implementate în oraş, în programul de bugetare participativă. Primăria a pus la bătaie 2 milioane de euro, bani care se vor împărţi pentru 10 proiecte propuse de cetăţeni. Jumătate din ele vizează spaţiile verzi ale oraşului, amenajarea spaţiilor urbane ori soluţii privind reciclarea deşeurilor. Aşadar, e de aşteptat ca Oradea să fie şi mai eco...

Cunoscut istoric, aplecat asupra evului mediu bihorean în special, Liviu Borcea s-a născut în Oradea, pe 3 august 1939. A urmat şcoala primară în Salonta, pe care a absolvit-o în 1953, pentru ca apoi să continue studiile liceale la Colegiul "Emanuil Gojdu" din Oradea.

La un an de la inaugurare, centrul de colectare separată a deşeurilor, pe care RER Vest şi Primăria Oradea l-au amenajat pe strada Thurzó Sandor, s-a dovedit o investiţie bine-venită. Orădenii au aruncat aici peste 1.500 tone de deşeuri, care altfel ar fi putut ajunge abandonate la colţ de stradă. Tocmai pentru că centrul este util, municipalitatea şi operatorul de salubritate vor construi anul viitor încă unul, în cartierul Rogerius.

Oradea va avea o nouă stradă dedicată pietonilor. Primăria pregăteşte un proiect pentru extinderea zonei pietonale, în cadrul căruia ar urma să fie realizat un aşa-numit coridor de mobilitate, care va lega cartierul Rogerius de zona fostei fabrici Înfrăţirea. Vezi ce părere au locuitorii despre asta!

La 15 ani, orădeanca Ingrid Huszár este cea mai bună înotătoare a judeţului, adunând deja numeroase medalii şi trofee, ba chiar doborând două recorduri naţionale. Recent a participat şi la Jocurile Olimpice de Tineret, desfăşurate la Buenos Aires, iar Ingrid promite că nu se va opri până nu va ajunge şi la Olimpiada mare.

Clubul Leo „Black-Eagle”, format din liceeni orădeni, aduce în atenția publicului evenimentul caritabil „Dăruind o carte, dăruiești speranță”. El constă în colectare de cărți, haine şi rechizite pentru tineri, care vor fi donate pentru dotarea unui centru de plasament, propunându-şi să promoveze cultura în medii defavorizate.

Aproape 12.000 de orădeni testează, de cinci luni încoace, colectarea selectivă în trei fracţii, adică separarea nu doar a deşeurilor reciclabile, ci şi a celor vegetale. Pentru că, între timp, şi legislaţia românească a fost schimbată, iar de anul viitor toţi românii vor trebui să plătească în funcţie de câte gunoaie aruncă, este posibil ca programul pilot să devină o regulă pentru toţi orădenii.

Poate să ningă, Oradea este pregătită! Viceprimarul Florin Birta a condus, vineri, inspecţia utilajelor de iarnă ale operatorului de salubritate RER Vest, declarând apoi că societatea are echipate de iarnă nu doar cele 27 de utilaje prevăzute în contractul cu municipalitatea, ci și încă 13, anume aduse pentru situaţii extreme. De asemenea, RER Vest are asigurate şi stocurile de materiale antiderapante necesare pentru intervenţii.

Imobilul de pe strada Iosif Vulcan 16, deşi nu este un palat, ci doar o casă cu subsol şi parter, are o istorie bogată. A fost, acum mai bine de un secol, locuinţa omului de cultură Iosif Vulcan, dar şi redacţia prestigioasei reviste "Familia". 

Pas cu pas, Europa abandonează plasticul. O directivă recent votată de Parlamentul European intensifică lupta împotriva acestui produs sintetic, interzicând cu începere din 2021 comercializarea unor obiecte de unică folosinţă din acest material. După ce deja a interzis pungile din plastic cu mâner, România trebuie să pregătească şi legea pentru "eradicarea" tacâmurilor din plastic, a paielor pentru băuturi şi a beţigaşelor pentru urechi.

Cea de-a doua sesiune pentru depunerea proiectelor în cadrul bugetării participative continuă până la data de 1 decembrie 2018, orădenii având posibilitatea de a se implica direct în dezvoltarea orașului lor, făcând propuneri pentru înfrumusețarea cartierelor.

Aşa cum lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba, un ofiţer care a lucrat mai bine de două decenii la Poliţia Rutieră nu poate ignora problemele din trafic nici după ieşirea la pensie. Fost coordonator al activităţilor de sistematizare a traficului rutier în Bihor şi fost şef de birou în cadrul Poliţiei Rutiere a judeţului, comisarul şef (r) Silviu Popa oferă autorităţilor soluţii pentru problemele pe care le depistează în trafic. Însă fără ecou...

Frumuseţea unui oraş Art Nouveau nu poate fi admirată din maşină sau tramvai. Pentru ca localnicii şi turiştii să "savureze" mai mult centrul istoric al Oradiei, Primăria va transforma mai multe străzi şi zone în locuri dedicate exclusiv pietonilor. bDupă ce strada Vasile Alecsandri a trecut deja printr-o asemenea metamorfoză, din primăvară va veni rândul străzilor Aurel Lazăr, Libertăţii şi Nicolae Grigorescu să fie eliberate de maşini. Aceeaşi reţetă a transformării în zone de promenadă va fi aplicată apoi Pieţei Ferdinand, platoului de pe viitoarea parcare subterantă din strada Independenţei şi malului stâng al Crişului Repede, lângă Primărie.

De şapte ani, la începutul fiecărei toamne, orădenii sunt invitaţi să alerge la un maraton care se desfăşoară pe străzile oraşului şi, dealtfel, îi şi poartă numele: Oradea City Running Day. Provocarea a lansat-o Asociaţia Xterra Sport, anume înfiinţată pentru a stimula locuitorii oraşului să renunţe la sedentarism. Pe lângă acest semimaraton, organizaţia mai organizează şi alte competiţii sportive, dedicate deopotrivă amatorilor şi profesioniştilor, pentru că preşedintele Xterra Sport, orădeanul József Deme, este un fost sportiv care n-a uitat secretul unei vieţi sănătoase.

Unul dintre cei mai importanţi pictori orădeni a fost Mottl Román, născut în 1921, fiul unui celebru grafician şi profesor de desen, al cărui nume l-a şi dus mai departe. Acesta a continuat tradiţia artistică a familiei şi s-a înscris la Institutul de Artă decorativă din Budapesta, pe care l-a absolvit în 1945. În cadrul Secţiei grafice i-a avut ca profesori pe renumiţii Haranghi Jenö şi Domanoszky Endre. La 4 ani după absolvirea studiilor superioare a intrat ca profesor la Şcoala Populară de Artă din Oradea, unde a lucrat până în 1982.