Oradea noastră

Primăria îi încurajează pe orădeni să strângă bani pentru o maşină electrică! Municipalitatea vrea să stimuleze folosirea maşinilor electrice, pentru reducerea poluării şi creşterea calităţii vieţii în Oradea, prin înfiinţarea unei reţele cu cel puţin 33 de staţii de încărcare a acestora cu energie electrică până la 1 ianuarie 2020. Cu fonduri de la Ministerul Mediului, Primăria va construi 13 astfel de staţii, iar alte 20 ar urma să fie amenajate de companiile subordonate Consiliului Local, de hoteluri şi de hypermarketuri.

Operatorul licenţiat de salubritate al Oradiei, RER Vest, se preocupă nu doar de curăţenia străzilor oraşului, ci şi de confortul cetăţenilor la plata serviciilor. Pe lângă plăţile "clasice", la ghişeu ori prin virament bancar, clienţii RER Vest mai au la dispoziţie încă alte patru modalităţi pentru achitarea facturilor: online, prin contul anume creat pe site-ul operatorului, prin aplicaţia Pago sau la terminalele Pay Point şi Un-Doi, disponibile în magazine şi în centre comerciale.

Pentru a încuraja inovaţia şi exprimarea artistică este obligatorie punerea în valoare şi conştientizarea existenţei unui patrimoniu. Inovaţia şi creativitatea sunt motoare reale pentru creşterea unui oraş, atât la nivel global, cât şi la nivel de individ.

De 9 ani, Consiliul Judeţean Bihor încearcă să implementeze un asemenea SMID, dar fără ca cetăţenii să simtă vreo schimbare. Investiţiile zac nefolosite, ba chiar trebuie reparate, în timp ce licitaţiile pentru desemnarea operatorilor de salubritate sunt departe de-a fi demarate.

Amenajarea parcului a fost făcută la solicitarea şefului Diecezei de Oradea, Schlauch Lörincz. Acesta a fost episcop între 1887 și 1902, iar în toamna anului 1888 a cerut Asociației pentru Înfrumusețare, care se ocupa de amenajarea spațiilor publice, să elaboreze un proiect de modernizare. Așa a apărut Schlauch Tér (Piața Schlauch), denumită după numele episcopului care a și finanțat lucrările.

La jumătatea lunii octombrie, Primăria Oradea va da startul campaniei plantărilor de toamnă. În mai multe zone din oraş, în parcuri şi pe aliniamente stradale, vor fi sădiţi 400 de puieţi din trei specii: platan, stejar şi frasin.

Din această lună, orădenii vor vedea prin oraş mai multe utilaje RER Vest dedicate colectării selective a deşeurilor. Pentru că recipientele dedicate fracţiei uscate sunt tot mai pline, operatorul de salubritate a decis să suplimenteze numărul utilajelor de pe traseele de colectare.

Oradea anului 1918 stagna din cauza războiului, dar din punct de vedere politic lucrurile se mişcau parcă mai bine ca oricând. În toamnă era evident că Imperiul Austro-Ungar intrase în istorie, iar noi state aveau să apară în locul său. În cazul României se vorbea de... extindere. De aceea, Partidul Naţional Român şi-a convocat Adunarea Generală la Oradea, pregătind primul episod pentru alipirea Ardealului la România. Astfel, interesele tuturor românilor aveau să fie reprezentate de România la conferinţa de pace de după război.

Ca să evite o sancţiune din partea Comisiei Europene, Guvernul României a decis să schimbe regulile salubrităţii, implementând modelul vestic "pay as you throw". Prin urmare, de la 1 ianuarie 2019 toţi românii vor trebui să plătească factura de salubritate în funcţie de câte gunoaie aruncă. Deocamdată, Primăria nu ştie exact cum va modifica regulile locale.

De săptămâna trecută Oradea are, în sfârşit, un arhitect şef. Ales în primăvară preşedinte al filialei Bihor a Ordinului Arhitecţilor din România, Radu Fortiş a renunţat la această funcţie pentru a prelua conducerea Instituţiei Arhitectului Şef (IAS) din Primărie, câştigată prin concurs. Fortiş, recunoaşte că investitorii pun presiune asupra autorităţilor locale.

Indiferent că stau la bloc sau la casă, orădenii trebuie să acorde mai multă atenţie spaţiilor verzi din jurul lor. Regulamentul pentru administrarea şi întreţinerea spaţiilor verzi publice prevede obligaţii clare atât pentru asociaţiile de proprietari, obligate să preia în grijă zonele din jurul blocurilor, cât şi pentru persoanele fizice, datoare să îngrijească terenurile aflate între proprietatea lor şi carosabil. În plus, regulamentul mai stabileşte că niciun animal nu mai poate fi hrănit pe domeniul public, prevedere contestată de iubitorii de pisici şi porumbei.

Podul Intelectualilor este cel mai cunoscut pod pietonal din Oradea. El leagă malurile Crişului în zona centrală, facilitând trecerea între zona Facultăţii de Medicină şi cea a Parcului Libertăţii. Povestea trecerii peste Criş din această zonă are mai multe etape. Prima o putem considera "etapa lemnului", adică cea a podului din scânduri, construit aproximativ în anul 1850, când purta denumirea Podul Paralelor.

Orice proiect porneşte întâi de la un om. Este acea idee, iar apoi acel vis frumos pe care îl împărtăşeşte mai întâi cu cel mai bun prieten, iar apoi, poate, cu o întreagă naţiune. Pentru mine, "Let’s do it, Bihor" a început cu un telefon şi o foaie goală. Până anul acesta, am jucat un rol secundar în acest proiect, dar acum am avut şansa de a deveni regizor. Un test, pe care nu l-am dat singur.

În fiecare zi, lui Cristian Ile îi sună telefonul de cel puţin 50 de ori. Peste 4.000 de orădeni şi-au lăsat grijile convieţuirii la bloc în sarcina lui, fiind administratorul a 12 asociaţii de proprietari din oraş. Astfel, lesne de înţeles, bărbatul are zilnic de rezolvat numeroase probleme, de la ţevi sparte, până la spaţii verzi vandalizate ori certuri pe locurile de parcare. "Nu poţi să te închizi în casă şi să nu îţi pese de ce este în jur", afirmă el.

Din această săptămână, Oradea va avea un nou regulament de spaţii verzi. În şedinţa de luni, pe masa consilierilor locali se va afla o propunere de modificare a Regulamentului privind administrarea şi întreţinerea spaţiilor verzi publice din oraş, care aduce noi sarcini pentru asociaţiile de proprietari. Acestea vor fi obligate să preia în grijă toate spaţiile verzi din jurul blocurilor pe care le administrează, dar şi să le întreţină. Şi nu oricum, ci după regulile municipalităţii...

Din această săptămână, cei 12.000 de orădeni incluşi în proiectul pilot de colectare selectivă în trei fracţii află cât de bine se descurcă. Reprezentanţii RER Vest vor lipi, la fiecare asociaţie în parte, un afiş prin care îi informează pe locatari dacă au şansa să câştige premiul pus la bătaie în cadrul programului, adică scutirea de la facturile de salubritate timp de un an, sau trebuie să-şi mai corecteze obiceiurile de colectare selectivă.

Cum au fost ridicate primele ziduri ale oraşului? Cine au fost cei care au încercat să cucerească aceste meleaguri? Care a fost prima şcoală din oraş? Cine au fost Aurel Lazăr, Emanuil Gojdu ori Rimler Károly? La toate aceste întrebări, elevii curioşi vor primi răspunsuri, dacă aleg să participe la lecţiile de istorie locală. În premieră naţională, Oradea are un manual cu propriile amintiri, care poate fi citit deopotrivă de elevi şi părinţi...

Asemenea frunzelor care cad în jurul său când e "la muncă" în Parcul Libertăţii, Lucian Chelu spune că, dacă n-ar cânta o zi, s-ar ofili. Iar atunci când are cui să cânte e cel mai fericit! Pentru a doua vară la rând, bărbatul susţine în fiecare seară un recital în parc, la capătul Podului Intelectualilor. Aduce în mijlocul orădenilor muzica celebrilor The Beatles, Rolling Stones ori Eric Clapton, iar trecătorii îl răsplătesc cu bani. Pentru trubadurul care a călătorit toată viaţa ca să poată cânta este finalul de carieră perfect...

Ciclismul este practicat în Bihor de decenii bune. În septembrie 1960 aici s-a desfăşurat etapa a şaptea a Turului ciclist al Republicii Populare Române, programată între Oradea şi Cluj, pe o distanţă de 146 km. În total, Turul însemna 1.600 km de pedalat, participanţii reprezentând şase ţări. Etapa orădeană a început prin "întâmpinarea" cicliştilor veniţi dinspre Timişoara pe stadionul Libertăţii, pentru ca startul următoarei etape să se dea în Piaţa Republicii (azi Piaţa Ferdinand)...

Avantajele aducerii unor evenimente naționale la Oradea sunt multiple, dar voi menţiona doar două: notorietate, o atenție sporită din partea potențialilor sponsori, care acum văd doar Cluj-Napoca, Timișoara sau Sibiu, cât și posibilitatea de a transfera în Oradea expertiză și experiență extrem de valoroase.

Înainte de a schimba la faţă Piaţa Unirii, edilii susţineau că Oradea are nevoie şi merită o piaţă centrală pietonală, propice evenimentelor. La doi ani după ce au dat-o în funcţiune, s-au răzgândit! Primarul Ilie Bolojan a decis că zona centrală a oraşului nu mai poate găzdui evenimente care presupun montarea de scene ori accesul unor utilaje, astfel că acestea vor fi "relocate" în Cetate, un loc pe care administraţia locală n-a reuşit să-l anime...

În cele zece luni trecute de la inaugurarea centrului de colectare selectivă a deşeurilor amenajat de RER Vest pe strada Thurzo Sandor, orădenii au depus aici aproape 1.200 tone de deşeuri.

Din postura de director al celui mai important liceu din urbe, în 1963 Blajovici a intrat în învăţământul superior, în cadrul nou-înfiinţatului Institut Pedagogic de 3 ani, ca lector suplinitor, apoi titular. A urmat doctoratul în cadrul aceleiaşi instituţii, devenind şeful Catedrei de Limba şi Literatura Română. Blajovici a fost primul prorector al Institutului...

Nu sunt născuţi în Oradea, nu au rude sau prieteni aici şi locuiesc la aproape două mii de kilometri distanţă. Totuşi, vin în oraşul de pe Crişul Repede cât pot de des! Tudor Ion şi soţia lui, Ester, au devenit turişti „fideli” în Oradea, unde au revenit în această vară pentru a treia oară. „De fiecare dată când venim, oraşul este schimbat. În bine!”, spune Tudor. Convins că vizitează unul dintre cele mai frumoase oraşe din lume, bărbatul recunoaşte că a făcut o adevărată pasiune pentru Oradea şi urmăreşte cu interes ce clădiri se mai renovează ori ce străzi îşi schimbă aspectul...

Cel mai dichisit parc al Oradiei, Libertăţii, a devenit şi mai colorat. În preajma florăriei şi a pianinei amplasate aici de florarul Marius Sabău, un grup de voluntari au vopsit trotuarul în culorile curcubeului.

După ce tot mai multe blocuri au fost reabilitate termic, ocazie cu care au lepădat griul comunist de pe faţade în favoarea unor culori calde şi plăcute, şi după ce mii de locuri de parcare au fost amenajate printre blocuri, primarul Ilie Bolojan are noi planuri pentru cartierele rezidenţiale. Vezi care sunt acestea...

Primăria nu este Orașul, ci doar administratorul său, printr-un mandat încredințat de cetățeni pentru a lucra în folosul și în interesul lor. Un administrator care nu vede în orădeni parteneri de dezbatere, le desconsideră părerea și îi privește, cu superioritatea dată de putere, tot mai de sus.

O plimbare prin parcul dendrologic ce înconjoară Cetatea orădeană ar trebui să fie o desfătare, dar în realitate provoacă tristeţe. Aleile sunt străjuite de arbori maturi, dar şi de buruieni înalte şi stufoase, dovadă că n-au fost cosite de multă vreme. Parcul a căpătat aspect de părăseală după ce firma care trebuia să-l îngrijească, Gardener, a rămas fără angajaţi. Iar după aproape o lună de nemuncă, a comunicat administraţiei Cetăţii că doreşte rezilierea contractului.

Mici sau mari, orădenii care se întreabă ce anume se întâmplă deasupra lor, în largul univers, pot primi răspunsurile căutate la singurul club de astronomie din judeţ, Meridian Zero, prezidat de Nicoleta Pazmany, o profesoară de fizică care şi-a dedicat timpul liber iniţierii copiilor în astronomie. În fiecare săptămână, astroclubul organizează seri de observare a cerului în Cetate, acolo unde, în urmă cu 500 de ani, era pus în funcţiune primul observator din Europa..

Imobilul din strada Republicii nr. 31 este unul dintre cele mai elegante de pe Corso, dar şi între cele mai "noi", raportat la restul imobilelor istorice din zonă. Încă din secolul al XVIII-lea, amplasamentul a fost unul dintre cele mai "căutate" din oraş, în vecinătate fiind ridicate clădiri ale unor ordine călugăreşti, dar şi de uz sanitar. În perioada extinderii zonei Olosig către Palatul Baroc, aici au fost construite biserica Olosig şi spitalul Mizericordienilor.