Oradea noastră

Timp de un an, Marian Neagoe, doctor specializat în sănătate publică şi dermato-venerologie, este liderul uneia dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale, adică a Districtului 2241 Rotary, care reuneşte cluburi din România şi Republica Moldova. Originar din Dâmboviţa, dar orădean de trei decenii, noul guvernator este un ecologist convins, astfel că printre priorităţile sale se numără proiectele pentru protecţia mediului.

Anul trecut, prin OUG nr. 75, PSD-ALDE au exclus ONG-urile dintre entităţile care pot administra arii naturale protejate. De ce, putem doar bănui, dar e cert că după sesizarea PNL şi USR, legea de aprobare a "naţionalizării" custodiei ariilor protejate a fost declarată neconstituţională. Din păcate, cei de la putere continuă abuzul şi au elaborat o altă lege, cu conţinut practic identic, adoptată recent în Parlament prin puterea numărului, nu a raţiunii!

Material care se poate recicla la infinit prin topire, sticla este totodată o povară pentru orădenii cu comportament ecologist. De la dispariţia din oraş a containerelor tip iglu, singura formă în care pot trimite sticlele la reciclare este să le predea la centrul de colectare gratuită a deşeurilor din strada Thurzo Sandor.

În primul an în care România are o lege clară care obligă cetăţenii şi instituţiile la stârpirea ambroziei, e ca şi cum n-ar fi... Primarii din Bihor nu şi-au respectat obligaţiile de inventariere a terenurilor infestate şi de sancţionare a proprietarilor neglijenţi, astfel că buruiana care provoacă alergii grave poate înflori în voie. Iar în curând asta se va şi întâmpla, spre disperarea celor alergici.

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din Bihor a intrat în etapa licitaţiilor. Săptămâna trecută, au fost publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice anunţurile pentru selectarea viitorilor operatori de salubritate. Două dintre proceduri sunt derulate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect, iar una de municipalitatea orădeană.

De două luni, angajaţii RER Vest nu mai merg din uşă-n uşă ca să încaseze banii pentru facturile de salubritate, pentru că toţi clienţii au la dispoziţie modalităţi mult mai rapide şi mai comode. Facturile pot fi plătite în numerar la sediul societăţii sau folosind sistemele de plată rapid PayPoint, Un-Doi şi Selfpay din magazinele partenere, dar şi online, prin site-ul rervest.ro, prin aplicaţia mobilă Pago sau prin transfer bancar.

Sătmărean la origine, născut în Terebeşti în 1895, părintele Aloisie Tăutu este cunoscut în lumea scolastică şi greco-catolică bihoreană drept o personalitate a pedagogiei, literelor şi muzicii. A urmat Liceul Samuil Vulcan din Beiuş, pe care l-a absolvit cu menţiunea "pur eminentia". Ulterior a ajuns la Colegiul De Propaganda Fide din Roma, apoi la Universitatea din Viena, de unde a revenit la Roma, unde şi-a susţinut doctoratul în teologie...

Sistemul de salubritate din Oradea a fost semnificativ modernizat în ultimul deceniu, dar păstrează şi reminescenţe din vremurile comuniste. În 43 de blocuri din municipiu, locatarii folosesc în continuare ghenele de gunoi, adică aruncă de la etaje deşeurile prin tubulatura care străbate imobilul pe înălţime. Chiar dacă sunt o soluţie comodă pentru locatari, ghenele de gunoi au şi dezavantaje: împrăştie un miros greu de suportat în casa scării şi îngreunează colectarea selectivă a deşeurilor.

Mijloc de transport prietenos cu mediul şi care contribuie la un stil de viaţă sănătos, bicicleta poate fi şi un pericol, dacă nu este folosită conform regulilor. Tocmai pentru a preveni aceste situaţii, începând din luna mai şi până la sfârşitul acestei luni, poliţiştii bihoreni derulează o amplă acţiune pentru prevenirea victimizării bicicliştilor, prin accidente rutiere.

Cu paşi mici, dar siguri, salubritatea orădeană intră în reformă. Început în 2007, proiectul privind Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor (SMID) a intrat în etapa desemnării viitorilor operatori de salubritate care vor colecta deşeurile bihorenilor. În total, în întregul judeţ vor opera şapte firme, din care una exclusiv în Oradea.

O plimbare prin parc şi, de fapt, pe orice stradă a oraşului este, zilele acestea, o adevărată provocare pentru orădeni. Vara foarte ploioasă, dar şi cu temperaturi toride, a favorizat înmulţirea ţânţarilor ca niciodată în ultimii ani. Alexandra Puiu, un biolog din Cluj Napoca, responsabil cu lucrările de dezinsecţie a spaţiilor publice din Oradea, dezvăluie că Primăria a comandat prea puţine tratamente pentru combaterea ţânţarilor, dar explică şi ce pot face locuitorii oraşului pentru a nu deveni victimele insectelor.

Casa Kolozsváry, situată în intersecţia străzilor Republicii şi Iosif Vulcan din Oradea, cu intrare de pe aceasta din urmă, a fost reabilitată. Constructorii au dat jos schelele de pe clădire, săptămâna aceasta, după un an de lucrări. Investiţia s-a ridicat la 429.000 lei.

Pentru 12.000 de orădeni, colectarea selectivă înseamnă că trebuie să adune deşeurile în trei fracţii, din care două iau drumul reciclării. Ca acest obiectiv să poată fi atins, însă, este necesar ca resturile să nu fie amestecate. 

De 25 de ani, de când a absolvit facultatea de educaţie fizică din Oradea, Sorin Buhaş este un om al sportului. A fost pe rând sportiv, antrenor şi şef al Direcţiei Judeţene de Sport, iar acum este lector universitar la aceeaşi facultate. În plus, de la sfârşitul lunii martie, e noul director al Clubului Sportiv Universitar, care reuneşte tinerii amatori de sport. De altfel, misiunea pe care şi-a asumat-o este să atragă cât mai mulţi studenţi spre cele 8 secţii ale CSU. Şi, fireşte, să obţină performanţă.

În jurul anului 1900, Oradea devenea un oraş tot mai atractiv, ceea ce a dus şi la creşterea numărului şi calităţii hotelurilor. Acestea erau preferate atât de turişti, cât şi de marii proprietari de pământ care alegeau să petreacă sezonul de iarnă în oraş, respectiv de către cei care soseau pentru instruire şi cunoaşterea locurilor.

Cea mai importantă clădire Art Nouveau din Oradea şi, totodată, simbol al oraşului, Palatul Vulturul Negru a devenit un loc dezolant, în ciuda faptului că are faţadele reabilitate, iar pasajul a fost renovat: clădirea e din ce în ce mai puţin animată. Majoritatea spaţiilor comerciale au uşile ferecate şi vitrinele pline de praf. Chiriile mari şi lipsa de experienţă a oamenilor de afaceri au dus la închiderea multor localuri care au funcţionat aici. Spre dezamăgirea orădenilor şi a turiştilor, care nu au alte motive să zăbovească în palat decât acela de a-i admira frumuseţea.

O bună parte a comunităţii maghiare din Oradea doreşte ca Sfântul Ladislau, întemeietorul oraşului, să aibă o statuie ecvestră în Piaţa Unirii, în partea dinspre Criş a bisericii catolice care poartă numele marelui Rege. O parte a cetăţenilor de etnie română susţin doleanţa. Care sunt argumentele pe care se bazează cererea? În primul rând, criteriul proporţionalităţii. În acest moment, în spaţiul central, cel mai important al urbei noastre, sunt amplasate patru statui.

În această vară, Oradea ar putea atinge o nouă performanţă turistică. Dacă Ministerul Turismului va da undă verde în acest sens, va deveni primul oraş românesc cu peste 150.000 de locuitori care are pe teritoriul său şi o staţiune turistică de interes naţional. Concret, o parte din municipiu ar urma să primească acest statut, ceea ce va deschide noi oportunităţi în accesarea de fonduri pentru dezvoltarea turistică, atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru investitorii privaţi. Spre avantajul turiştilor şi al localnicilor, deopotrivă...

Un antreprenor de pe strada Primăriei a găsit soluţia să atragă atenţia asupra negustoriei sale. În faţa Librăriei Scriptum, care are şi o mică terasă amenajată spre colţul cu strada Simion Bărnuţiu, clienţii şi trecătorii sunt întâmpinaţi cu 7 biciclete, fiecare colorată într-o nuanţă diferită şi decorată cu ghivece cu flori. Iată că decorul urban se poate face şi din biţe reciclate!

RER Vest a finalizat acţiunea de distribuire a sacilor galbeni din plastic biodegradabil, destinaţi colectării biodeşeurilor. Toţi orădenii cuprinşi în programul de colectare selectivă în trei fracţii au acum aceşti saci, pe care trebuie să-i folosească exclusiv pentru aruncarea resturilor alimentare, care pot deveni compost.

Întunecată şi rece, lumea subterană nu este un mediu prea atractiv pentru doamne şi domnişoare. Pentru Nicoleta Gherghel este, însă, locul perfect pentru deconectare. "Acolo mă simt liberă", spune tânăra. Din 2018, Nicoleta conduce singurul club de speologie din Oradea, Cristal, şi încearcă, împreună cu colegii ei, să atragă cât mai mulţi tineri spre universul peşterilor şi al avenelor. Locuri misterioase, care încă îşi aşteaptă exploratorii...

În prima jumătate a secolului trecut, aparatele de radio au fost o raritate în casele orădenilor. Cele mai cunoscute erau cele produse de Philips, la care se adăugau cele sovietice. Radiodifuziunea Română a fost înfiinţată în anul 1928, iar din 1945 a fost luată în custodie de guvernul pro-comunist al lui Petru Groza. 

De mai bine de o jumătate de secol, turişti români şi străini obişnuiau să campeze în Poiana Glăvoi, pentru a fi mai aproape de cele mai importante obiective turistice din munţii Bihor situate în zona Padişului. Acest loc liniştit şi relativ sălbatic îi făcea pe toţi cei care campau acolo să se simtă cu adevărat liberi, să trăiască perioada flower-power.

Nu pentru toţi oamenii venirea verii e o veste bună. De îndată ce soarele încălzeşte mai generos pământul, o buruiană va face ravagii. Ambrozia, una dintre cele mai invazive plante, declanşează alergii chiar şi la persoane care până acum nu au avut astfel de afecţiuni. După ani la rând în care societatea civilă a cerut o lege pentru combaterea ambroziei, acum există o astfel de reglementare. Dar, după cum se mişcă autorităţile, se pare că va fi ignorată...

Chiar dacă a evoluat mult în ultimii ani, înnoindu-şi faţa, Oradea a rămas deficitară la un capitol important pentru un oraş modern, care se vrea şi ecologist: transportul pe două roţi. Pentru că nu au piste dedicate, bicicliştii se încalecă fie cu şoferii, fie cu pietonii, situaţii care generează frecvent accidentări. Primarul Ilie Bolojan promite că după ce marile şantiere se vor fi încheiat, va da curs şi necesităţilor bicicliştilor...

M-am întrebat de multe ori: unde se opreşte obligativitatea şi începe voluntariatul şi care este spaţiul în care cele două se întâlnesc? O autoritate publică are obligaţia să gestioneze banii publici în modul cel mai eficient şi să ofere locuitorilor servicii pe măsura veniturilor prezente şi viitoare. În egală măsură, locuitorii unui oraş îşi plătesc taxele la timp pentru că aşteaptă la schimb şosele mai bune, servicii medicale de calitate, un învăţământ performant etc. În ambele situaţii, aşteptările sunt reglementate prin lege, care ne impune ce, cum şi când să facem. Până aici, totul e obligatoriu.

Săptămâna trecută, Oradea a găzduit în premieră adunarea generală a Reţelei Art Nouveau, o comunitate cu 22 de oraşe, din 16 ţări, care au moştenit reale bijuterii arhitecturale. Printre specialiştii care au admirat oraşul s-a numărat şi preşedintele reţelei, Théo Huguenin-Elie, filolog, filosof şi, totodată, din 2013, primar în oraşul elveţian La Chaux-de-Fonds. Surprins de multitudinea şi spectaculozitatea clădirilor Art Nouveau din Oradea, Théo Huguenin-Elie a mărturisit că a văzut în oraş şi exemple de lucrări prost executate. 

În secolul al XIX-lea, în Oradea existau mai multe organizaţii caritabile. Una din ele era Congregaţia Fiicele Carităţii ale Sfântului Vincenţiu de Paul, înfiinţată în jurul anului 1850 de către Nogáll János şi continuatoarea ordinului călugăresc creat de preotul catolic francez Vincent de Paul, în 1663. Congregaţia Fiicele Carităţii a funcţionat sub patronajul bisericii catolice, gestionând un întreg sistem educativ pentru fete: creşă, grădiniţă, şcoală, liceu pedagogic.

Societatea de transport local OTL ar putea deveni metropolitană. Primarul Ilie Bolojan a propus înfiinţarea unui sistem de transport public comun atât pentru municipiu, cât şi pentru cele 11 comune vecine, ceea ce ar presupune existenţa unui singur operator şi, implicit, a unui abonament unic. O idee care, însă, nu e pe placul tuturor edililor...

De săptămâna trecută, RER Vest a început să împartă celor 12.000 de orădeni care colectează selectiv în trei fracţii noii saci destinaţi biodeşeurilor. Chiar dacă sunt de aceeaşi culoare cu sacii primiţi de orădenii care stau la case pentru colectarea fracţiei uscate, cei distribuiţi acum nu trebuie umpluţi cu resturi reciclabile. Confecţionaţi din plastic biodeogradabil, sunt meniţi să strângă exclusiv resturile alimentare, care vor deveni compost.