.JPG)
Eveniment cultural cu tradiție, Zilele Muzeului Țării Crișurilor au început, miercuri, cu primele manifestări dedicate celei de-a XXII-a ediții. La deschiderea sa au participat oficiali județeni, oameni de cultură și specialiști, alături de istorici și muzeografi.
O nouă carte de istorie a fost lansată la librăria R&R. De această dată, cei curioşi au putut afla câteva fragmente din istoria evreilor, istorie trecută prin filtrul "ipotezei mimetice" a italianului Alberto Castaldini, profesor la UBB Cluj Napoca.
În anii ’60, odată cu dezvoltarea oraşului şi construirea cartierului Rogerius, a apărut necesitatea ridicării unui nou spital, dedicat exclusiv copiilor, al căror număr era în continuă creştere. Odată cu proiectarea Zonei de Vest, s-a optat pentru amplasarea aici a unui "centru de cartier" cu caracter medical, destinat să satisfacă necesităţile întregii regiuni.
Foşti deţinuţi politici, urmaşi şi simpli curioşi au luat parte vineri, în cadrul târgului de carte Gaudeamus din Piaţa Unirii, la o multiplă lansare de carte despre istoria celor care au trecut prin închisorile comuniste, inclusiv cea din Oradea. Doi dintre autori au povestit, pentru orădeni, cum au ajuns în puşcărie.
Reprezentanţii Episcopiei Romano Catolice din Oradea, împreună cu cei ai proiectantului şi ai constructorului, au prezentat, miercuri, stadiul lucrărilor de reabilitare a sediului episcopal, cel care a adăpostit în trecut Muzeul Ţării Crişurilor.
Umplută de oameni de cultură, istorici, prieteni şi cititori, Sala Mare a Primăriei Oradea a găzduit, marţi, lansarea a două noi cărţi semnate de Mircea Bradu. Cunoscut om al literelor, director al Teatrului de Stat între 1977 şi 1992, acesta completează seria titlurilor proprii cu volumele de teatru "Hotărârea" şi "Unul dintre noi să mă vândă". Ele cuprind piese cu subiect istoric, scrise în perioada 1968-1970, adăugite până azi.
Joi, 10 mai 2018, Cetatea Oradea va găzdui o conferință de istorie româno-poloneză, cu participare locală și națională. Evenimentul reunește cercetători români și polonezi, între subiectele abordate fiind istoria Poloniei comuniste, modul cum serviciile secrete poloneze reflectau viața cotidiană din România, situația etnicilor polonezi în Bihor în secolul al XIX-lea, știrile privind Polonia din presa bihoreană a anilor ’80 și legăturile principelui transilvan Báthory István cu Italia și Polonia.
Sub genericul Documenta Varadiensis, la sediul Serviciului Judeţean Bihor al Arhivelor Naţionale a fost deschisă publicului o expoziţie inedită de documente. Este vorba despre acte aflate atât în arhiva Episcopiei Romano-Catolice orădene, cât şi în cea a Arhivelor locale (documente naţionalizate în anul 1968). Cel mai vechi document expus a fost o invitaţie la nuntă transmisă episcopului orădean Augustinus Benkovich, în anul 1698.
Deşi orădenii cunosc mai puţin acest lucru, Oradea a fost timp de câteva secole un reper în tipărirea de cărţi şi promovarea lor prin biblioteci. Oraşul şi-a datorat dezvoltarea în perioada medievală şi în cea renascentistă inclusiv activităţilor tipografiilor, care produceau la început cărţi pentru cultul catolic, acestea începând să fie destinate publicului larg odată cu apariţia Reformei religioase.
Unul dintre intelectualii care au îmbogăţit viaţa culturală a Oradiei secolului XX, lăsând urmaşilor mărturii despre oraş, a fost un pedagog puţin cunoscut de orădenii de azi - Nicolae Firu.
La Muzeul Ţării Crişurilor (MŢC) a fost inaugurată, miercuri, o nouă expozţie de pictură, a artistului plastic Teofil Ioan Ştiop. Lucrările prezentate reprezintă piese apreciate de curatorii străini, proiectul fiind premiat de juriul Trienalei de pictură "Pătratul de argint" din Polonia.
În cadrul unui eveniment găzduit de cafeneaua literară R&R de pe strada Vasile Alecsandri a fost lansat, luni după amiază, un volum de istorie, dedicat pastorului Richard Wurmbrand, cunoscut drept unul dintre cei mai influenţi creştini din toate timpurile. Evreu născut la Bucureşti, devenit pastor evanghelic, numele său este legat de anticomunism, respectiv de suferinţele detenţiei politice din România comunistă. A fost urmărit de Securitate şi închis, între anii 1948 şi 1964, la Rahova, Jilava, Văcăreşti, Gherla şi în alte închisori grele.
Pe 7 noiembrie 1875, din dorinţa studenţilor români ai Academiei locale de Drept de a diversifica oferta culturală locală, îşi începea activitatea "Reuniunea de cântări Hilaria", primul cor românesc din Oradea. Demersurile pentru înfiinţarea acestuia începuseră cu doi ani înainte, în 1863, dar Ministerul maghiar de Interne şi-a dat foarte greu aprobarea.
Activitatea poştală din Oradea a început în perioada habsburgică, cândva în secolele XVI-XVII. În secolul al XIX-lea, conform hărţilor, sediul poştei orădene ar fi fost pe actuala stradă Roman Ciorogariu nr. 12, unde se află şi în prezent Oficiul nr. 1. În 1859, pe acest amplasament se afla o casă modestă, cu un singur nivel, care servea ca poştă de cel puţin jumătate de secol.
.JPG)
Muzeul Orașului Oradea vine în fața orădenilor cu o nouă expoziție, alcătuită din materialul arheologic recuperat din cartierul Velența, în anii 2016-2017. Piesele au fost descoperite pe câteva străzi ale cartierului cu ocazia lucrărilor efectuate pentru introducerea rețelelor de gaz metan și au fost, parțial, adunate în cadrul celei de-a doua expoziții ținute în acest scop.
Moşternitoare ale aceluiaşi imperiu Austro-Ungar, România şi Cehoslovacia "s-au născut" în acelaşi timp, iar mai apoi au trecut prin aceleaşi experimente politice. Apropierea dintre cele două ţări, sub raport istoric, este motivul pentru care, odată cu Centenarul Marii Uniri, a fost propusă o aducere aminte a momentelor importante ale istoriei Cehoslovaciei.
În cadrul Muzeului Oraşului Oradea – Complex Cultural, a fost vernisată, marţi, o nouă expoziţie, temporară, de istorie şi civilizaţie. Este vorba despre circa 90 de piese, de la cuie, scoabe, ţinte, până la elemente ceramice - cioburi sau vase reconstituite, elemente caracteristice diferitelor părţi ale civilizaţiei dacilor de pe teritoriul actual al României.
Odată cu mecanizarea, revoluţia industrială a adus în Bihor, cu un secol şi jumătate în urmă, trenurile şi transportul public de masă. Bihorul este străbătut de o reţea de căi ferate dezvoltată, pe care circulau zilnic mii de oameni chiar şi până în comunele de la marginea judeţului, dar aceasta riscă să fie redusă drastic deoarece în ultimele trei decenii a fost lăsată pradă ruginii.
Născut în satul bihorean Şauaieu în 1818, Szacsvay Imre s-a consacrat în meseria de avocat, în apogeul carierei sale fiind şi politician. Se întâmpla în perioada Revoluţiei de la 1848, când etniile de pe teritoriul vechiului Imperiu Habsburgic, din care făcea parte şi Bihorul, cereau drepturi politice, o viaţă mai bună şi chiar independenţa faţă de Viena.
În cadrul unui eveniment de suflet, la Muzeul Memorial Aurel Lazăr au fost lansate două volume de lucrări științifice, dedicate muzeografilor Lucia Cornea și Sever Dumitrașcu, amândoi ajunși la un bilanț fructuos al carierei. Prezentarea volumelor a fost făcută într-un cadru familiar, cu participarea unor istorici și muzeografi ai Muzeului Țării Crișurilor (MȚC), colaboratori și studenți, moderator fiind directorul instituției, Aurel Chiriac.
Învățământul confesional ortodox din Bihor a apărut în epoca modernă, ca răspuns la nevoia școlirii copiilor proveniți din familiile românești și care nu aveau acces la școlile de stat maghiare, s-a dezvoltat în perioada interbelică şi a dispărut odată cu instaurarea comunismului. Abia în 1990, ordată cu apariţia Universității din Oradea, s-a pus problema redeschiderii școlii superioare teologice.
Galeria de artă a Cetăţii Oradea a fost din nou umplută cu creativitate, vineri după amiază. Printr-un eveniment deja devenit tradiţie, filiala Oradea a Uniunii Artiştilor Plastici a deschis o nouă expoziţie de arte vizuale a grupului de tineri artişti Atelier 35. Este cea de-a doua expoziţie a grupului.
.jpg)
Eveniment cu tradiție în mediul academic, lansarea unui volum de studii dedicat unui cadru universitar cu experiență profesională remarcabilă, și-a consumat un nou episod la Universitatea din Oradea. Prin intermediul Facultăţii de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a fost lansată, la Biblioteca Universităţii, cartea „Istoria și cenzura scrisului istoric”, cu studii în onoarea profesorului universitar Ion Zainea, ajuns la vârsta de 65 de ani.
Unul dintre dascălii eminenţi care au activat în învăţământul orădean al secolului XX a fost Eugeniu Speranţia. Născut la Bucureşti în anul 1888, a absolvit Facultatea de Drept din Capitală, iar apoi a devenit doctor în filologie şi filosofie. În 1919, la înfiinţarea Universităţii din Cluj, a fost invitat să devină cadru didactic în "capitala" Transilvaniei. Doi ani mai târziu, însă, în contextul în care Academia de Drept din Oradea avea nevoie de profesori bine pregătiţi, cunoscători ai limbii române, Speranţia s-a mutat aici...
Având efecte curative şi economice importante, apele termale din vecinătatea Oradiei sunt folosite de secole, lor datorându-li-se apariţia a două staţiuni. De-a lungul timpului, Băile Felix şi Băile 1 Mai au cunoscut atât dezvoltarea explozivă, cât şi stagnarea şi decăderea, ele fiind azi locul de tratament şi relaxare preferat al multor români.
Parcul Libertăţii, întins de-a lungul malului drept al Crişului Repede în centrul Oradiei, are o istorie de peste un secol şi jumătate. Spaţiul verde, delimitat de o străduţă îngustă şi de albia râului, exista deja în perioada 1820-1830, fiind semnalat pe hărţile vremii. Prin 1859, în această zonă existau pe Criş trei insuliţe, situate în dreptul bisericii reformate Olosig, însă acestea nu erau conectate la parc.
.jpg)
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, împreună cu Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, au deschis seria manifestărilor dedicate celebării a 100 de ani de la Marea Unire cu lansarea unui album dedicat satelor din zona Bistrei.
Întemeiată de Episcopia Greco-Catolică a Oradiei, a doua cea mai cunoscută staţiune din Bihor, Stâna de Vale, îşi exploatează "la ralanti" potenţialul turistic. Veche de un secol şi jumătate, staţiunea montană atrage anual zeci de mii de turişti, majoritatea în sezonul rece, fascinaţi de peisaj şi atraşi de apele minerale unice, dar "alungaţi" de calitatea scăzută a căilor de acces şi a serviciilor.
"Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie" este titlul celui mai nou volum al gen. bg. (r) Aurel I. Rogojan, lansat în Sala Mare a Primăriei Oradea. Cartea a fost prezentată joi, în faţa unui auditoriu numeros, format în special din persoane care au activat sau activează în domeniul militar sau care l-au cunoscut pe gen. Iulian Vlad. Specialist în contraspionaj, Aurel Rogojan a fost până în 1989 şeful de cabinet al şefului Departamentului Securităţii Statului, Iulian Vlad.
În cadrul unui eveniment desfăşurat marţi la Hotel Continental Forum Oradea, au fost lansate două volume noi privind lumea rurală din judeţul Bihor, ambele cuprinzând studii ştiinţifice şi materiale documentare despre viaţa satului.