Moşternitoare ale aceluiaşi imperiu Austro-Ungar, România şi Cehoslovacia "s-au născut" în acelaşi timp, iar mai apoi au trecut prin aceleaşi experimente politice. Apropierea dintre cele două ţări, sub raport istoric, este motivul pentru care, odată cu Centenarul Marii Uniri, a fost propusă o aducere aminte a momentelor importante ale istoriei Cehoslovaciei.
În cadrul Muzeului Oraşului Oradea – Complex Cultural, a fost vernisată, marţi, o nouă expoziţie, temporară, de istorie şi civilizaţie. Este vorba despre circa 90 de piese, de la cuie, scoabe, ţinte, până la elemente ceramice - cioburi sau vase reconstituite, elemente caracteristice diferitelor părţi ale civilizaţiei dacilor de pe teritoriul actual al României.
Odată cu mecanizarea, revoluţia industrială a adus în Bihor, cu un secol şi jumătate în urmă, trenurile şi transportul public de masă. Bihorul este străbătut de o reţea de căi ferate dezvoltată, pe care circulau zilnic mii de oameni chiar şi până în comunele de la marginea judeţului, dar aceasta riscă să fie redusă drastic deoarece în ultimele trei decenii a fost lăsată pradă ruginii.
Născut în satul bihorean Şauaieu în 1818, Szacsvay Imre s-a consacrat în meseria de avocat, în apogeul carierei sale fiind şi politician. Se întâmpla în perioada Revoluţiei de la 1848, când etniile de pe teritoriul vechiului Imperiu Habsburgic, din care făcea parte şi Bihorul, cereau drepturi politice, o viaţă mai bună şi chiar independenţa faţă de Viena.
În cadrul unui eveniment de suflet, la Muzeul Memorial Aurel Lazăr au fost lansate două volume de lucrări științifice, dedicate muzeografilor Lucia Cornea și Sever Dumitrașcu, amândoi ajunși la un bilanț fructuos al carierei. Prezentarea volumelor a fost făcută într-un cadru familiar, cu participarea unor istorici și muzeografi ai Muzeului Țării Crișurilor (MȚC), colaboratori și studenți, moderator fiind directorul instituției, Aurel Chiriac.
Învățământul confesional ortodox din Bihor a apărut în epoca modernă, ca răspuns la nevoia școlirii copiilor proveniți din familiile românești și care nu aveau acces la școlile de stat maghiare, s-a dezvoltat în perioada interbelică şi a dispărut odată cu instaurarea comunismului. Abia în 1990, ordată cu apariţia Universității din Oradea, s-a pus problema redeschiderii școlii superioare teologice.
Galeria de artă a Cetăţii Oradea a fost din nou umplută cu creativitate, vineri după amiază. Printr-un eveniment deja devenit tradiţie, filiala Oradea a Uniunii Artiştilor Plastici a deschis o nouă expoziţie de arte vizuale a grupului de tineri artişti Atelier 35. Este cea de-a doua expoziţie a grupului.
.jpg)
Eveniment cu tradiție în mediul academic, lansarea unui volum de studii dedicat unui cadru universitar cu experiență profesională remarcabilă, și-a consumat un nou episod la Universitatea din Oradea. Prin intermediul Facultăţii de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a fost lansată, la Biblioteca Universităţii, cartea „Istoria și cenzura scrisului istoric”, cu studii în onoarea profesorului universitar Ion Zainea, ajuns la vârsta de 65 de ani.
Unul dintre dascălii eminenţi care au activat în învăţământul orădean al secolului XX a fost Eugeniu Speranţia. Născut la Bucureşti în anul 1888, a absolvit Facultatea de Drept din Capitală, iar apoi a devenit doctor în filologie şi filosofie. În 1919, la înfiinţarea Universităţii din Cluj, a fost invitat să devină cadru didactic în "capitala" Transilvaniei. Doi ani mai târziu, însă, în contextul în care Academia de Drept din Oradea avea nevoie de profesori bine pregătiţi, cunoscători ai limbii române, Speranţia s-a mutat aici...
Având efecte curative şi economice importante, apele termale din vecinătatea Oradiei sunt folosite de secole, lor datorându-li-se apariţia a două staţiuni. De-a lungul timpului, Băile Felix şi Băile 1 Mai au cunoscut atât dezvoltarea explozivă, cât şi stagnarea şi decăderea, ele fiind azi locul de tratament şi relaxare preferat al multor români.
Parcul Libertăţii, întins de-a lungul malului drept al Crişului Repede în centrul Oradiei, are o istorie de peste un secol şi jumătate. Spaţiul verde, delimitat de o străduţă îngustă şi de albia râului, exista deja în perioada 1820-1830, fiind semnalat pe hărţile vremii. Prin 1859, în această zonă existau pe Criş trei insuliţe, situate în dreptul bisericii reformate Olosig, însă acestea nu erau conectate la parc.
.jpg)
Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, împreună cu Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău, au deschis seria manifestărilor dedicate celebării a 100 de ani de la Marea Unire cu lansarea unui album dedicat satelor din zona Bistrei.
Întemeiată de Episcopia Greco-Catolică a Oradiei, a doua cea mai cunoscută staţiune din Bihor, Stâna de Vale, îşi exploatează "la ralanti" potenţialul turistic. Veche de un secol şi jumătate, staţiunea montană atrage anual zeci de mii de turişti, majoritatea în sezonul rece, fascinaţi de peisaj şi atraşi de apele minerale unice, dar "alungaţi" de calitatea scăzută a căilor de acces şi a serviciilor.
"Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie" este titlul celui mai nou volum al gen. bg. (r) Aurel I. Rogojan, lansat în Sala Mare a Primăriei Oradea. Cartea a fost prezentată joi, în faţa unui auditoriu numeros, format în special din persoane care au activat sau activează în domeniul militar sau care l-au cunoscut pe gen. Iulian Vlad. Specialist în contraspionaj, Aurel Rogojan a fost până în 1989 şeful de cabinet al şefului Departamentului Securităţii Statului, Iulian Vlad.
În cadrul unui eveniment desfăşurat marţi la Hotel Continental Forum Oradea, au fost lansate două volume noi privind lumea rurală din judeţul Bihor, ambele cuprinzând studii ştiinţifice şi materiale documentare despre viaţa satului.
Indiferent de regimul politic, pregătirile pentru sărbătorile de iarnă s-au făcut întotdeauna cu mult timp înainte şi mereu cu drag. La finalul anilor ’30, deşi în România se instaurase regimul autoritar al lui Carol II şi spectrul celui de-al Doilea Război Mondial bântuia deja, oamenii găseau în sărbătorile religioase un refugiu de voie bună.
La 28 de ani de la prăbuşirea regimului comunist, Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea este gazda unei expoziţii de fotografii, cunoscute, mai puţin cunoscute şi inedite, realizate în Oradea şi Beiuş la sfârşitul lunii decembrie 1989. Posibilă în urma apelului făcut prin presă în urmă cu o lună, realizat din donaţiile martorilor care şi-au folosit aparatele de fotografiat în zilele tulburi ale loviturii de stat din 1989, expoziţia cuprinde peste 100 de instantanee.
Folcloristul Ion Bradu este o personalitate mai puţin cunoscută peisajului cultural orădean, deşi activitatea sa, centrată asupra lumii rurale bihorene, a cuprins inclusiv episoade legate de Oradea. Născut la Nojorid în 1911, Ion Bradu a urmat şcoala primară în oraşul de pe Criş sub îndrumarea profesorului Gavril Pop, de la care a învăţat primele noţiuni despre folclor.
Cel mai mare congres studenţesc organizat vreodată în Oradea s-a transformat, în urmă cu nouă decenii, într-o manifestare cu accente anti-evreieşti. Pe 5 decembrie 1927, după o provocare de care nu par să fi fost străine grupuri de evrei, comunişti şi maghiari, în centrul Oradiei au avut loc violenţe soldate cu răniţi, dar şi vandalizarea întregului centru istoric, fiind distruse numeroase magazine, sinagogi şi locuinţe evreieşti.
Cetatea Oradea a găzduit, luni, o nouă lansare de carte, fiind vorba, de astă dată, despre un volum privind lumea satului bihorean, cu elementele tradiţionale ce-l definesc. Scrisă de profesoara Emilia Negru, cartea, intitulată "Semn. Ornament. Simbol bihorean", abordează aspecte privind cultura populară şi modul cum ea este reprezentată prin picturi, ţesături şi arhitectură.
Având acest titlu, ce stârneşte curiozitatea, cartea lui Székely Ervin a strâns, miercuri seară, mai mulţi cititori interesaţi la librăria Ratio et Revelatio de pe strada Republicii. Autorul născut în Salonta este la cea de-a şasea sa carte. Fost deputat UDMR în Parlamentul României şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Székely a venit acum cu un roman biografic, în care mare parte a acţiunii se petrece în România din timpul regimului comunist.
Aula Magna a Seminarului Teologic Greco-Catolic a fost neîncăpătoare, luni seară, pentru cei interesaţi să afle secretele unuia dintre clădirile-simbol ale Oradiei, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Piaţa Unirii. Ca parte a unei iniţiative a Asociaţiei Culturale Ars Nobilis, parte a proiectului "Oraşul cu 1000 de chipuri", publicului i-a fost prezentat albumul "Palatul Episcopal Greco-Catolic. Oameni, istorie, credinţă", coordonat de Rodica Indig.
Iluminarea pe timp de noapte a străzilor Oradiei a fost unul dintre elementele care au creat oraşul modern. Până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, urbea era aproape complet întunecată pe timpul nopţii, excepţie făcând câteva curţi. Cea mai veche propunere de montare a unor felinare pe gaz a avut-o în 1803 contele Rhédey Lajos, care avea o grădină publică pe locul Grădinii Zoologice de azi. Totuşi, Primăria a montat abia în anul 1852, în zona centrală, 25 de corpuri de iluminat...
Securitatea și Miliţia au investigat în anii 1982-1983 apariția la Oradea a unei publicaţii culturale clandestine în limba maghiară. În perioada comunistă, revista Ellenpontok (Contrapuncte), scoasă în nouă numere, a fost primul samizdat realizat pe teritoriul României, autorităţile făcând risipă de resurse pentru a-i descoperi şi pedepsi pe fondatori.
Sala Mare a Primăriei a găzduit, luni, o nouă lansare de carte, primită de un public format din numeroşi oameni de cultură şi curoşi. Este vorba despre volumul "Dascăli din Bihor", scris de defunctul Ion Bradu, şi care acum a fost tipărit în primă ediţie. Cartea, cu un total de 500 de pagini şi şapte capitole, cuprinde 70 de texte despre cadre didactice pe care scriitorul le-a cunoscut.
Orădenii pasionaţi de istorie, în mod deosebit de istoria serviciilor secrete, au participat, vineri, la lansarea unor cărţi de specialitate. De-a lungul a două ore, autorii, istoricii Cristian Troncotă şi Corvin Lupu au purtat auditoriul prin câteva dintre momentele grave ale istoriei Europei, oprindu-se asupra câtorva mai controversate, cu efecte în zilele noastre.
Orădenii au suferit sistematic de frig în anii ’80, pentru a face economii după decizia lui Nicolae Ceauşescu de a plăti datoria externă a ţării. Arhivele arată că sistemul de termoficare centralizat din Oradea avea probleme încă de la construire, fiind apoi constant afectat de aprovizionarea deficitară cu combustibili, care a determinat autorităţile să ţină populaţia în întuneric şi în frig.
Străzile aflate între Calea Aradului şi fosta platformă industrială Înfrăţirea au o poveste aparte. Această parte a oraşului s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea ca o zonă periferică, destinată în special activităţilor manufacturiere. Pe o hartă din 1887, acest perimetru apare cu numele Külváros, adică Suburbie.
Ca o continuare a conferinţei privind Holocaustul evreilor în mass-media, desfăşurate luni la Primăria din Oradea, marţi a fost lansat volumul ce adună interviuri realizate de Televiziunea Română cu supravieţuitori ai lagărelor de exterminare naziste.
Cei pasionaţi de politică şi justiţie au avut parte de o nouă lansare de carte, luni seară, de astă dată la libăria R&R de pe strada Republicii. Având titlul "Justiţie şi valori", cea mai nouă apariţie editorială a lui Andrei Marga a fost publicată la editura orădeană Ratio et Revelatio.