Indiferent de regimul politic, pregătirile pentru sărbătorile de iarnă s-au făcut întotdeauna cu mult timp înainte şi mereu cu drag. La finalul anilor ’30, deşi în România se instaurase regimul autoritar al lui Carol II şi spectrul celui de-al Doilea Război Mondial bântuia deja, oamenii găseau în sărbătorile religioase un refugiu de voie bună.
La 28 de ani de la prăbuşirea regimului comunist, Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea este gazda unei expoziţii de fotografii, cunoscute, mai puţin cunoscute şi inedite, realizate în Oradea şi Beiuş la sfârşitul lunii decembrie 1989. Posibilă în urma apelului făcut prin presă în urmă cu o lună, realizat din donaţiile martorilor care şi-au folosit aparatele de fotografiat în zilele tulburi ale loviturii de stat din 1989, expoziţia cuprinde peste 100 de instantanee.
Folcloristul Ion Bradu este o personalitate mai puţin cunoscută peisajului cultural orădean, deşi activitatea sa, centrată asupra lumii rurale bihorene, a cuprins inclusiv episoade legate de Oradea. Născut la Nojorid în 1911, Ion Bradu a urmat şcoala primară în oraşul de pe Criş sub îndrumarea profesorului Gavril Pop, de la care a învăţat primele noţiuni despre folclor.
Cel mai mare congres studenţesc organizat vreodată în Oradea s-a transformat, în urmă cu nouă decenii, într-o manifestare cu accente anti-evreieşti. Pe 5 decembrie 1927, după o provocare de care nu par să fi fost străine grupuri de evrei, comunişti şi maghiari, în centrul Oradiei au avut loc violenţe soldate cu răniţi, dar şi vandalizarea întregului centru istoric, fiind distruse numeroase magazine, sinagogi şi locuinţe evreieşti.
Cetatea Oradea a găzduit, luni, o nouă lansare de carte, fiind vorba, de astă dată, despre un volum privind lumea satului bihorean, cu elementele tradiţionale ce-l definesc. Scrisă de profesoara Emilia Negru, cartea, intitulată "Semn. Ornament. Simbol bihorean", abordează aspecte privind cultura populară şi modul cum ea este reprezentată prin picturi, ţesături şi arhitectură.
Având acest titlu, ce stârneşte curiozitatea, cartea lui Székely Ervin a strâns, miercuri seară, mai mulţi cititori interesaţi la librăria Ratio et Revelatio de pe strada Republicii. Autorul născut în Salonta este la cea de-a şasea sa carte. Fost deputat UDMR în Parlamentul României şi secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Székely a venit acum cu un roman biografic, în care mare parte a acţiunii se petrece în România din timpul regimului comunist.
Aula Magna a Seminarului Teologic Greco-Catolic a fost neîncăpătoare, luni seară, pentru cei interesaţi să afle secretele unuia dintre clădirile-simbol ale Oradiei, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Piaţa Unirii. Ca parte a unei iniţiative a Asociaţiei Culturale Ars Nobilis, parte a proiectului "Oraşul cu 1000 de chipuri", publicului i-a fost prezentat albumul "Palatul Episcopal Greco-Catolic. Oameni, istorie, credinţă", coordonat de Rodica Indig.
Iluminarea pe timp de noapte a străzilor Oradiei a fost unul dintre elementele care au creat oraşul modern. Până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, urbea era aproape complet întunecată pe timpul nopţii, excepţie făcând câteva curţi. Cea mai veche propunere de montare a unor felinare pe gaz a avut-o în 1803 contele Rhédey Lajos, care avea o grădină publică pe locul Grădinii Zoologice de azi. Totuşi, Primăria a montat abia în anul 1852, în zona centrală, 25 de corpuri de iluminat...
Securitatea și Miliţia au investigat în anii 1982-1983 apariția la Oradea a unei publicaţii culturale clandestine în limba maghiară. În perioada comunistă, revista Ellenpontok (Contrapuncte), scoasă în nouă numere, a fost primul samizdat realizat pe teritoriul României, autorităţile făcând risipă de resurse pentru a-i descoperi şi pedepsi pe fondatori.
Sala Mare a Primăriei a găzduit, luni, o nouă lansare de carte, primită de un public format din numeroşi oameni de cultură şi curoşi. Este vorba despre volumul "Dascăli din Bihor", scris de defunctul Ion Bradu, şi care acum a fost tipărit în primă ediţie. Cartea, cu un total de 500 de pagini şi şapte capitole, cuprinde 70 de texte despre cadre didactice pe care scriitorul le-a cunoscut.
Orădenii pasionaţi de istorie, în mod deosebit de istoria serviciilor secrete, au participat, vineri, la lansarea unor cărţi de specialitate. De-a lungul a două ore, autorii, istoricii Cristian Troncotă şi Corvin Lupu au purtat auditoriul prin câteva dintre momentele grave ale istoriei Europei, oprindu-se asupra câtorva mai controversate, cu efecte în zilele noastre.
Orădenii au suferit sistematic de frig în anii ’80, pentru a face economii după decizia lui Nicolae Ceauşescu de a plăti datoria externă a ţării. Arhivele arată că sistemul de termoficare centralizat din Oradea avea probleme încă de la construire, fiind apoi constant afectat de aprovizionarea deficitară cu combustibili, care a determinat autorităţile să ţină populaţia în întuneric şi în frig.
Străzile aflate între Calea Aradului şi fosta platformă industrială Înfrăţirea au o poveste aparte. Această parte a oraşului s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea ca o zonă periferică, destinată în special activităţilor manufacturiere. Pe o hartă din 1887, acest perimetru apare cu numele Külváros, adică Suburbie.
Ca o continuare a conferinţei privind Holocaustul evreilor în mass-media, desfăşurate luni la Primăria din Oradea, marţi a fost lansat volumul ce adună interviuri realizate de Televiziunea Română cu supravieţuitori ai lagărelor de exterminare naziste.
Cei pasionaţi de politică şi justiţie au avut parte de o nouă lansare de carte, luni seară, de astă dată la libăria R&R de pe strada Republicii. Având titlul "Justiţie şi valori", cea mai nouă apariţie editorială a lui Andrei Marga a fost publicată la editura orădeană Ratio et Revelatio.
În prezenţa oficialităţilor locale şi invitate, dar şi a numeroşi orădeni şi studenţi, Sala Mare a Primăriei a găzduit, luni după amiază, conferinţa "Holocaustul în artă şi media", organizată de TVR Cluj, împreună cu Primăria Oradea şi Editura Libris. Ocazia a fost realizarea unor reportaje la lagărul de exterminare de la Auschwitz, la 70 de ani de la încheierea procesului de lichidare a evreilor, cunoscut acum sub numele de Holocaust.
Trei expoziţii de fotografie ale unor artişti orădeni şi din afara ţării au fost vernisate, joi, de Ziua Oradiei, la Muzeul Cetăţii şi Galeria Euro Foto Art. A fost, probabil, singurul eveniment de anvergură organizat de Ziua oraşului, în afara festivităţilor desfăşurate de Primărie.
La jumătatea secolului XIX, partea de nord a cartierului Velența, adiacentă Căii Clujului, era principala zonă industrială a Oradiei. În jurul anului 1850, Antal Léderer și Ferenc Kálmán au cumpărat pe amplasamentul actualei străzi Miron Costin un mic atelier de producere a spirtului, ca să-l dezvolte. Noua fabrică, intitulată simplu, Léderer şi Kálmán, a pornit în 1857. Ca materie primă principală, folosea porumb adus din comitat (echivalentul județului pe atunci)...
Deasupra intrării, în secolul al XIX-lea se putea citi inscripţia "Spital militar chezaro-crăiesc". După 1918, locul său a fost luat de Spitalul Militar Român. Şi în zilele noastre, fostul sediu al franciscanilor este tot spital...
În Oradea se centraliza activitatea de distribuire a gazului la nivelul întregii zone de nord-vest a ţării, astfel că de aici erau alimentate nouă judeţe. În municipiul de pe Criş, într-o lună erau distribuite circa 40-50.000 de butelii, însă cantitatea nu era suficientă.
Sălile de expunere din Corpul C al Cetăţii din Oradea sunt gazdele unei noi expoziţii de lucrări de artă contemporană, de data aceasta a tinerilor artişti locali. Vernisajul a avut loc în prezenţa artiştilor, a pasionaţilor de artă şi a numeroşilor curioşi.
Organizat la Hotelul Mureş din Băile Felix, cel de-al 24-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), a găzduit lansarea broşurii "Rezistenţă şi represiune în Bihor", document ce cuprinde informaţii despre expoziţia dedicată luptei anticomuniste, existentă în Cetatea Oradea.
Galeria Euro Foto Art găzduieşte, timp de o lună, o expoziţie de fotografie deosebită, ce prezintă publicului imagini din istoria Oradiei, puse lângă altele similare, contemporane. Ideea din spatele expoziţiei constă în compararea imaginilor vechi cu oraşul cu unele actuale, astfel evidenţiindu-se schimbările din ultimii circa 100 de ani.
Cel mai mare cartier din Oradea a crescut de-a lungul câtorva decenii de la o întindere de case modeste la labirintul de blocuri comuniste. Ajuns astăzi la peste 50.000 de locuitori, adică un sfert din populaţia totală a Oradiei, cartierul Rogerius are o istorie ce se identifică cu ideea regimului comunist de formare a "omului nou": urban, locatar la bloc şi dependent de utilităţile asigurate de stat.
Imediat după unificarea administrativă a vetrei oraşului cu Velenţa, Subcetate şi Olosig, prin 1860, în Oradea a apărut ideea înfiinţării unui parc public de mari dimensiuni. Terenul identificat în acest scop era Grădina Rhédey, ce aparţinuse unui locotenent al armatei habsburgice, Rhédey Lajos, iar în 1804 fusese donat oraşului de către soţia acestuia.
Cunoscut cititorilor ca politolog şi politician, Mihai Neamţu a venit la Oradea pentru a-şi lansa cea mai nouă carte: "Fenomenul Trump şi America profundă". Evenimentul a strâns atât cunoscători ai domeniului relaţiilor internaţionale şi subiectului cărţii, cât şi câţiva simpli curioşi.
Nume sonor pentru muzicienii din nord-vestul României şi nu numai, Francisc Hubic s-a născut în comuna bihoreană Abram, în anul 1883, într-o familie de rapsozi. Tainele muzicii le-a putut însuşi, astfel, încă din copilărie...
Zona industrială de pe bulevardul Decebal din Oradea a apărut la începutul anilor 1900. Aflat, pe atunci, la marginea oraşului, terenul era ocupat de pieţe de animale şi lemne, de un cimitir şi, începând cu anul 1904, de o turnătorie.
Ultimul prim-secretar comunist al Bihorului, Andrei Sorcoiu, îşi trăieşte pensia discret, la Braşov, unde s-a retras imediat după Revoluţia din 1989. Fostul înalt activist susţine că, deşi consideraţi precursori ai "baronilor" judeţeni de azi, prim-secretarii aveau nu doar o putere absolută, peste a actualilor prefecţi şi şefi de consilii judeţene, ci şi o răspundere pe măsură, ce nu le permitea extravaganţele "baronilor" de azi.
Pe strada Vasile Alecsandri 4 se găseşte o clădire deosebită. Cu dimensiuni relativ reduse, imobilul face parte din seria de construcţii art-nouveau ridicate în centrul Oradiei la începutul secolului XX, multe cu magazine şi restaurante la parter. Casa Deutsch, construită cândva între anii 1906 şi 1909, găzduia un magazin de sticlărie. Cel mai cochet...