La sfârşitul anului trecut a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea nr. 310/2018 pentru modificarea Codului de procedură civilă. Această lege aduce modificări importante sistemului procesual, acestea putând fi sistematizate în trei categorii. Prima categorie de modificări vizează transpunerea în legislaţie a deciziilor Curtii Constituţionale ce au vizat prevederile codului de procedură civilă din 2013 şi până astăzi.
Prin Decizia nr. 874/2018 publicată în 3 ianuarie 2018, Curtea Constituţională a finalizat "telenovela" admisibilităţii recursurilor civile, stabilind că dispoziţiile art.27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr.52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituţionale, astfel încât sunt admisibile toate recursurile exercitate împotriva deciziilor pronunţate în apel după data de 20 iulie 2017 care între timp nu au fost soluţionate definitiv.
Aşa cum arătam anterior, legislaţia României permite oricărui cetăţean să aibă acces la informaţiile de interes public, arătând expres ce categorii de informaţii nu sunt considerate de interes public. În ceea ce priveşte procedura prin care cetăţeanul poate avea acces la informaţiile de interes public, Legea nr. 544/2001 prevede că autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
Legislaţia României permite oricărui cetăţean să afle informaţiile de interes public, articolul 1 al Legii nr. 544/2001 prevăzând că accesul liber şi neîngrădit la orice informaţii de interes public, definite prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.
Competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de tribunal, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369/30 mai 2017 a Curţii Constituţionale a României, revine curţilor de apel.
Având în vedere importanţa momentului sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, cred că se impune o scurtă prezentare a procesului de unificare legislativă care a urmat reunirii teritoriale a provinciilor româneşti. Contrar primei impresii, în sensul că la 1 decembrie 1918 s-ar fi realizat şi o unificare a legislaţiei, acest proces a durat, de fapt, 25 de ani, fiind finalizat doar în 1943.
În 22 noiembrie a.c., Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat o decizie foarte importantă cu privire la modul în care se poate dispune de bunurile şi de banii publici. În concret, instanţa a admis recursul unui partid politic şi a anulat definitiv 20 de hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti prin care s-au înfiinţat tot atâtea societăţi ce urmau să gestioneze un uriaş "patrimoniu" public.
Curtea Constituțională, fiind sesizată de Președintele României, dar și de un grup de senatori și deputați, a apreciat că adoptarea codului administrativ s-a făcut cu nerespectarea Constituției, atât prin încălcarea competențelor celor două camere ale Parlamentului, cât și prin faptul că nu a fost solicitat și obținut avizul obligatoriu al Consiliului Economic și Social.
După cum se ştie, în 7 noiembrie Curtea Constituţională a admis sesizarea Guvernului şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Constatând acest conflict, CCR a obligat ÎCCJ de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor completurilor de 5 judecători, cu respectarea art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 207/2018.
În urma deciziei din 25 octombrie 2018 a Curţii Constituţionale, abuzul în serviciu nu mai poate exista decât în situația în care norma încălcată este prevăzută direct de o lege sau o ordonanță a guvernului. De asemenea, pe viitor, în cazul declarării neconstituționalității unei infracțiuni, toate consecințele acesteia vor înceta la momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale.
"Telenovela" admisibilităţii recursurilor în cauzele evaluabile în bani continuă, în sensul în care se pare că cei care au declarat recurs în cauzele pornite anterior datei de 20 iulie 2018 au din nou o speranţă că aceste recursuri vor deveni admisibile. Problema recursurilor în cauzele civile reflectă perfect degringolada care există astăzi în sistemul juridic românesc, asemănătoare celei care guvernează întreaga societate românească actuală.
Adoptarea de către Guvernul României a unei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică mai multe prevederi din celebrele "legi ale justiţiei", tocmai modificate recent în urma unui proces legislativ, a născut numeroase discuţii în spaţiul public, legate de afectarea sau nu a independenţei justiţiei. Problema este însă că, dincolo de discuţiile mai mult sau mai puţin influenţate politic, ordonanţa cuprinde o gravă greşeală de tehnică legislativă, care va putea naşte mari probleme în practica judiciară.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în curând vor intra în vigoare modificările legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor ca urmare a faptului că, recent, Curtea Constituţională a respins ultima obiecţie de neconstituţionalitate ce putea fi formulată de preşedintele României cu privire la această lege, iar, vineri, 12 octombrie, Klaus Iohannis a fost nevoit să promulge noul statut al magistraţilor.
Recent, Curtea Constituţională a respins ultima obiecţie de neconstituţionalitate ce putea fi formulată de preşedintele României cu privire la ultima dintre cele trei "legi ale justiţiei", respectiv cu privire la legea de modificare a statutului judecătorilor şi al procurorilor. Ca urmare a acestui fapt, preşedintele este obligat să promulge modificările, care vor intra, cât de curând, în vigoare.
Legea nr. 203/2018 privind măsurile de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, lege care a intrat în vigoare pe 24 august 2018, prevede că în materia contravenţiilor rutiere se va aplica, de la 1 ianuarie 2019, o nouă metodă referitoare la achitarea acestora.
Recent a intrat în vigoare Legea nr. 212/2018 care aduce modificări importante în materia contenciosului administrativ. O primă modificare vizează faptul că pentru judecare va fi exclusiv competentă instanţa de la domiciliul reclamantului. Concret, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ nu va mai putea să se adreseze instanţei de la sediul autorităţii respective, ci doar Tribunalului sau Curţii de Apel de la domiciliul său.
Aşa cum arătam recent, a intrat în vigoare prima dintre cele "trei legi ale justiţiei" mult discutate în ultimul timp în spaţiul public, şi anume Legea nr. 207/2018 pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Află ce presupune!
Aşa cum arătam recent, a intrat în vigoare prima dintre cele "trei legi ale justiţiei" mult discutate în ultimul timp în spaţiul public, respectiv Legea nr. 207/2018 pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Așa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 203/2018 privind măsurile de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale va intra în vigoare la data de 24 august 2018. Plata a jumătate din minimumul amenzii se va putea face în 15 zile, în loc de 48 de ore, cum este în prezent, și va fi aplicabilă tuturor persoanelor care au amenzi neachitate la data de 24 august 2018.
Începând din 24 august 2018 o persoană amendată pentru orice contravenţie - indiferent că este o contravenţie de mediu, silvică, la regimul construcţiilor, etc. - va beneficia de un interval de 15 zile în care va trebui să decidă dacă plăteşte amenda (în acest caz achitând jumătate din mimimul prevăzut de lege) sau formulează plângere în instanţă (caz în care, dacă pierde procesul, va plăti amenda prevăzută în procesul-verbal de contravenţie).
La 20 iulie a.c., Preşedintele României a emis decretul de promulgare a Legii nr. 207/2018, pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Este vorba, practic, de prima dintre cele "trei legi ale justiţiei" mult discutate în ultimul timp în spaţiul public. Dincolo de aspectele politice, noua lege aduce modificări importante cu impact direct asupra actului de justiţie.
Mai pe româneşte, instanţa supremă spune că nu importă dacă agentul constatator a trecut sau nu suspendarea permisului în procesul-verbal, fiind suficient ca sancţiunea suspendării să fie prevăzută în lege, mai ales că termenele de suspendare de 30, 60 sau 90 de zile nu pot fi majorate sau reduse de poliţist tocmai pentru că termenele legale sunt clar determinate.
Arătam recent că în data de 18 iunie a.c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat cea mai neconstituţională, nelegală, ruşinoasă şi imorală decizie de interpretare a legii din întreaga sa existenţă (Decizia nr. 52/2018), stabilind că recursurile formulate în procesele pornite până în data de 20 iulie 2017 sunt inadmisibile, contrar celor statuate prin Decizia 369/2017 a Curţii Constituţionale, explicând totodată şi mecanismul prin care s-a ajuns la o asemenea decizie.
În data de 25 iunie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că, pentru a evita prescrierea dosarelor, procurorii vor fi obligaţi să încunoştinţeze persoana acuzată despre existenţa dosarului penal.
În data de 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat cea mai neconstituţională, nelegală, ruşinoasă şi imorală decizie de interpretare a legii din întreaga sa existenţă: Decizia nr. 52/2018, care a stabilit că recursurile formulate în procesele pornite până în data de 20 iulie 2017 sunt inadmisibile, contrar celor statuate prin Decizia 369/2017 a Curţii Constituţionale.
În data de 5 iunie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial o importantă decizie pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit, cu caracter obligatoriu, pentru viitor, că sechestrele dispuse în procesele penale nu pot influenţa drepturile celor care aveau anterior o ipotecă cu privire la bunurile sechestrate.
În 7 iunie 2018, în calitate de cameră decizională, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege privind modificarea Codului de procedură civilă, care a fost trimis Preşedintelui României în vederea promulgării. În condiţiile în care unul dintre principalele subiecte actuale din mass media este reprezentat de modificarea codurilor penale, adoptarea acestei legi, mult mai importante pentru cetăţeanul de rând, a trecut aproape neobservată. Sunt modificate aproximativ 100 de articole din Codul de procedură civilă!
În 17 mai 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial recenta decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în mecanismul recursului în interesul legii şi obligatorie pentru toţi judecătorii de la data publicării, prin care s-a stabilit că marja de toleranţă a aparatelor radar nu poate fi avută în vedere de judecători la soluţionarea cauzelor în care se contestă viteza înregistrată de aparatele radar.
Recent, Curtea Constituţională a pronunţat o decizie prin care a declarat neconstituţional un text din Codul de procedură penală care prevedea că, dacă suspectul sau inculpatul este un minor care a împlinit 16 ani, citarea părinţilor nu este obligatorie, ci se va face numai dacă procurorul apreciază că ar fi necesar. Ca urmare...
În primul rând, cei care achiziţionează un autoturism trebuie să ştie că au obligaţia să efectueze toate formalităţile de înmatriculare în termen de maxim 90 de zile de la data încheierii contractului de vânzare cumpărare. Sancţiunea pentru nerespectarea acestei obligaţii este suspendarea înmatriculării acelui autovehicul, definită de lege ca fiind operaţiunea administrativă ce constă în interzicerea temporară a dreptului de a pune în circulaţie şi a utiliza un vehicul pe drumul public.