Codul administrativ reglementează atribuțiile prim-ministrului României în calitatea sa de conducător al Guvernului. Astfel, conform articolului 28 din cod, prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor pe care aceştia le exercită.
În data de 2 iunie 2020 Curtea Constituţională a pronunţat o decizie foarte importantă pentru protejarea dreptului cetăţeanului de a nu se auto-incrimina. Mai concret, Curtea, cu majoritate de voturi, a stabilit că soluţia legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la ne-auto-incriminare, este neconstituţională.
La fel ca alte domenii, justiţia a fost afectată din plin de pandemia de Covid-19. Pe parcursul stării de urgenţă, respectiv între datele de 16 martie şi 14 mai, toate termenele procedurale au fost, într-o formă sau alta, suspendate şi au avut loc doar procesele considerate urgente.
În data de 22 mai 2020, la ceas de seară, a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul comun nr. 784/2020 al Ministrului Afacerilor Interne şi al Ministrului Sănătăţii, Ordin prin care se aprobă un regulament pentru purtarea măştii de protecţie în locurile publice. Deşi starea de alertă a fost instituită pe data de 15 mai a.c., la momentul încetării stării de urgenţă, iar legea cadru de reglementare a acestei situaţii excepţionale a fost publicată în aceeaşi dată şi a intrat în vigoare luni, 18 mai, obligaţia de a purta mască a fost doar o obligaţie morală până sâmbătă, 23 mai, ordinul fiind publicat vineri seara.
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
În data de 13 mai a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 152/2020 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că textul legal în baza căruia s-au aplicat toate amenzile pe perioada stării de urgenţă este neconstituţional. Textul declarat neconstituţional prevedea că nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă [...], iar potrivit art.9 alin.(1) "conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite".
Decizia Curţii Constituţionale era previzibilă, în condiţiile în care, aşa cum am spus de mai multe ori, legislaţia în materia stării de urgenţă este mai mult decât superficială. Dincolo de considerente de oportunitate şi de simpatii sau antipatii, decizia a fost dată cu unanimitatea voturilor judecătorilor Curţii şi este, juridic, corectă. Trebuie văzute acum efectele acestei decizii...
România se află de aproape două luni în stare de urgență, iar zilele acestea se vehiculează diverse scenarii despre ce se va întâmpla după 15 mai. Până atunci, este bine să privim, comparativ, ce scrie în Constituție cu privire la starea de urgență și ce s-a întâmplat în realitate...
Conform noii reglementări, mult mai clare şi în consonanţă cu reglementările din toate statele europene, conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se află în timpul deplasării pe drumurile publice, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive tip "mâini libere". Nerespectarea acestei obligaţii este în continuare sancţionată drastic. Află detalii!
Aşa cum am arătat săptămânile trecute, legislaţia în materia amenzilor aplicate în timpul stării de urgenţă, în ciuda a ceea ce ni se transmite zilnic de către autorităţi, prezintă multe lacune. Efectele lipsei de profesionalism încep să se vadă şi, din păcate, probabil vor fi decontate mult timp după încheierea acestei stări excepţionale.
Săptămâna trecută am arătat că, în ciuda a ceea ce ni se transmite de către autorităţi zilnic la televizor sau prin alte forme de comunicare în masă, legislaţia cu privire la amenzile aplicate în starea de urgenţă este, din păcate, extrem de prost făcută, aspect care conduce, finalmente, la neîncasarea de către stat a amenzilor aplicate.
În fiecare zi auzim sau vedem în mass-media de zeci de ori câte amenzi au fost aplicate pentru nerespectarea de către cetăţeni a prevederilor ordonanţelor militare emise în starea de urgenţă, sumele fiind impresionante, la o primă vedere. Mai mult, începând din 3 aprilie a.c., amenzile au fost majorate de zeci de ori prin OUG 34/2020 - spre exemplu, în cazul persoanelor fizice limitele amenzilor contravenţionale au fost mărite de la 100-5.000 lei, în vechea formă a legii, la 2.000 -20.000, în noua reglementare.
Starea de urgență este o situație excepțională care permite luarea unor măsuri ce în mod normal nu ar putea fi adoptate, deoarece restrâng drepturi fundamentale ale cetățenilor români garantate de Constituție. Dacă măsurile de interes general au fost intens popularizate, nu același lucru se poate spune despre măsurile ce vizează funcționarea justiției, măsuri pe care le voi prezenta, succint, în cele ce urmează.
În 24 februarie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al Românei Decizia nr. 33/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care, în soluţionarea unui recurs în interesul legii promovat de Avocatul Poporului, s-a stabilit - cu caracter obligatoriu - că instanţa de judecată nu poate consfinţi acordul de mediere referitor la înţelegerea părţilor privind desfacerea căsătoriei.
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
În 12 februarie a.c., Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a Codului administrativ invocată de Avocatul Poporului, astfel încât acest act normativ rămâne în vigoare şi produce efecte juridice. Deşi lumea juridică se aştepta la o decizie de neconstituţionalitate rapidă a acestui act normativ, după ce a ţinut dosarul pe rol aproximativ 6 luni, Curtea Constituţională a stabilit, cu majoritate de voturi, că este absolut constituţional să adopţi un cod prin ordonanţă de urgenţă.
În 11 februarie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanta de Urgență a Guvernului nr. 13/2020 prin care se modifică Codul rutier în sensul reglementării circulației trotinetelor electrice pe drumurile publice. BIHOREANUL vă prezintă principalele dispoziții...
Nicio lege nu poate intra în vigoare în România dacă anumite instituții înțeleg să ceară Curții Constituționale să analizeze compatibilitatea legii adoptate cu prevederile constituționale.
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Aşa cum am arătat săptămânile trecute, legislaţia noastră prevede posibilitatatea ca statul să acorde facilităţi persoanelor care nu pot să îşi permită cheltuielile pricinuite de desfăşurarea unui proces civil. Dacă în episoadele anterioare am prezentat condiţiile de acordare a acestui ajutor, în continuare vom vedea procedura prin care ajutorul public judiciar poate fi obţinut.
Așa cum am arătat anterior, legislația noastră prevede posibilitatea ca statul să acorde facilități persoanelor care nu pot să își permită cheltuielile pricinuite de desfășurarea unui proces civil. Din păcate, legislația în materie nu a mai fost corelată cu noile realități economice din România, nici măcar cu repetatele creșteri din ultimii ani ale cuantumului salariului minim pe economie.
Legislaţia noastră prevede posibilitatea ca statul să acorde facilităţi persoanelor care nu pot să îşi permită cheltuielile pricinuite de desfăşurarea unui proces civil. Acestea nu se confundă cu obligaţia statului de a asigura apărarea din oficiu în procesele penale, indiferent de starea materială a persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, în cazul în care legea stabileşte că asistenţa juridică a persoanei acuzate este obligatorie.
Așa cum arătam săptămânile trecute, poprirea este operațiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc și în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obțină banii datorați de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Există situații în care terțul poprit care, de regulă, este o bancă sau angajatorul debitorului, refuză să de-a curs popririi în sensul în care nu indisponibilizează sumele poprite și nu le remite executorului judecătoresc.
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Aşa cum arătam anterior, poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Procedura popririi presupune o adresă se înfiinţare a popririi emisă de executorul judecătoresc şi comunicată terţului poprit (care, de regulă este fie angajatorul debitorului, fie o bancă).
Aşa cum am arătat în urmă cu aproximativ două luni, în data de 13 august 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa nr. 11/2019. Potrivit acestui act normativ, "în timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mişcare, conducătorului acestuia îi este interzisă ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video".
Poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său.
Contestația formulată în scris sau făcută verbal și consemnată în încheierea de ședință se soluţionează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor. Este important de precizat faptul că formularea contestației nu suspendă judecarea cauzei, aceasta derulându-se în continuare.
Codul de procedură civilă intrat în vigoare la 15 februarie 2013 prevede, pentru prima dată în România, posibilitatea formulării unei contestații în cazul în care se apreciază că procesul se prelungește nejustificat. Conform articolului 522 din Codul de procedură civilă, oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată, pot face o contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.
Motivul principal pentru care Avocatul Poporului cere declararea Codului administrativ neconstituțional, în ansamblul său, este tocmai ce am arătat săptămânile trecute, respectiv adoptarea acestuia în procedura de urgență a ordonanței guvernamentale, cu ignorarea rolului de legiuitor al Parlamentului.