În Monitorul Oficial nr. 1000 din 18 decembrie 2017 a fost publicată Decizia nr. 651/2017 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că pot face obiectul recursului în casaţie şi hotărârile pronunţate ca urmare a recunoaşterii învinuirii.
În Monitorul Oficial nr. 1037 din 28 decembrie 2017 a fost publicată Legea nr. 270/2017 - Legea prevenirii al cărei scop, prevăzut chiar în articolul 1, este acela de a reglementa o serie de instrumente care să asigure prevenirea săvârşirii de contravenţii, aceasta urmând a intra în vigoare în 17 ianuarie 2018.
Aproape sigur, prima parte a anului 2018 va fi marcată de continuarea discuţiilor cu privire la modificarea legilor justiţiei, fiind previzibil ca forma acestor legi adoptată de Parlament să nu intre în vigoare, cel puţin în viitorul imediat, fie ca urmare a retrimiterii legilor în forul legislativ de către preşedinte, ori ca urmare a atacării acestora la Curtea Constituţională.
Anul juridic 2017 a adus atât modificări legislative importante, cât și decizii obligatorii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. La final de an, e momentul unei scurte reamintiri.
În concret, textul declarat neconstituţional prevede că judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi pe ale procurorului.
Noul cod de procedură civilă este mult mai strict faţă de cel vechi cu privire la modalitatea în care se pot propune probe în procesul civil, probe care pot fi înscrisuri, martori, expertize, interogatorii sau cercetare la faţa locului. Conform articolului 254 din Noul cod de procedură civilă, probele se propun, sub sancţiunea decăderii, de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar de către pârât prin întâmpinare.
Una dintre dilemele pe care le au cetăţenii români, chiar şi cu asigurări de sănătate achitate la zi prin CAS, este cine le plăteşte cheltuielile de spitalizare şi de tratament dacă au fost victimele unui accident sau unei agresiuni, în condiţiile în care furnizorii de servicii medicale îi "taxează" atunci când autorii acestor fapte nu sunt identificaţi.
În septembrie a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 11/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată într-un recurs în interesul legii iniţiat de Avocatul Poporului, prin care s-a stabilit, cu caracter obligatoriu, că doar agentul constatator din cadrul poliţiei rutiere are competenţa de a solicita proprietarului unui vehicul comunicarea identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum şi de a aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relaţiilor solicitate.
Recent, în Monitorul Oficial a fost publicată o Decizie a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că şi concubinii pot refuza să depună mărturie în procesul penal, la fel ca şi soţii. Astfel, Curtea a admis o excepţie de neconstituţionalitate şi a stabilit că soluţia legislativă cuprinsă în Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este neconstituţională.
Recent, a fost publicată, în Monitorul Oficial, Decizia nr. 34/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în mecanismul hotărârii preliminare, prin care s-a stabilit, cu caracter obligatoriu, că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 din Codul de procedură civilă, actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, nu este socotit a fi depus în termen.
În data de 19 septembrie 2017 Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale încă două dispoziţii ale codului de procedură penală. În ceea ce priveşte prima decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulităţii relative, este neconstituţională.
Codul de procedură civilă prevede și o procedură prin care, după terminarea litigiilor, partea își poate recupera această cauțiune. Conform articolului 1063 din acest cod, cauţiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauţiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus. Află detalii!
În 23 august 2017 a fost publicată, în Monitorul Oficial, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 14/2017 prin care se aduc modificări codului rutier, majoritatea acestor modificări urmând a fi aplicabile din 20 mai 2018. În primul rând, este definită noțiunea de suspendare a înmatriculării ca fiind o operaţiune administrativă care constă în interzicerea temporară a dreptului de a pune în circulaţie şi a utiliza un vehicul pe drumul public.
În 19 august 2017 a fost publicat, în Monitorul Oficial, Ordinul nr. 97/2017 privind procedura şi condiţiile tehnice în care se realizează şi se stochează înregistrările examenului de obţinere a permisului de conducere şi măsurile pentru protejarea acestora şi a datelor cu caracter personal. Conform acestui act normativ, în sala de examinare în care se desfăşoară proba teoretică se instalează camere video.
Cu ocazia pronunţării acestei decizii, Curtea Constituţională şi-a reconsiderat jurisprudenţa tocmai datorită reevaluării standardului de protecţie pe care îl asigură art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3) din Constituţie, în sensul reducerii marjei de apreciere a legiuitorului în domeniul căilor extraordinare de atac şi al sporirii garanţiilor care însoţesc accesul liber la justiţie în condiţiile în care şi căile extraordinare de atac reprezintă un aspect al accesului liber la justiţie.
Prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, care a fost publicată în Monitorul Oficial în 20 iulie 2017, Curtea Constituţională a stabilit că pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie toate hotărârile pronunţate în apel în litigiile evaluabile în bani, indiferent dacă acestea sunt pronunţate de către curţi de apel sau de către tribunale.
Printr-o decizie din 30 mai a.c., care a fost publicată în Monitorul Oficial din 17 iulie, Curtea Constituţională interzice aplicarea unor pedepse disproporţionate pentru comiterea unor infracţiuni repetate. Aşa cum am arătat la momentul pronunţării deciziei, dacă o persoană fura din aceeaşi casă, în fiecare zi, câte ceva, timp de mai mulţi ani, era o singură faptă continuată şi se aplica o singură pedeapsă, pe când dacă o alta fura câte o găină din 30 de gospodării, în aceeaşi noapte, urma să fie pedepsită pentru 30 de furturi, iar pedeapsa minimă era în jur de 10 ani de închisoare...
În 22 iunie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că este neconstituţional textul din codul de procedură penală ce prevedea că partea responsabilă civilmente (care, de regulă, este angajatorul persoanei care a săvârşit infracţiunea) poate fi introdusă în procesul penal până la începerea cercetării judecătoreşti.
Printr-un comunicat postat pe propriul site, Curtea Constituţională anunţă că în data de 6 iulie 2017, cu unanimitatea voturilor judecătorilor Curţii, a admis o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 249 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art. 298 din Codul penal care incriminează infracţiunea de neglijenţă în serviciu sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplinirea ei defectuoasă" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplinirea prin încălcarea legii".
Recent Curtea Constituţională a publicat pe site motivarea unei decizii prin care a respins ca inadmisibilă o excepţie de neconstituţionalitate invocată de Avocatul Poporului cu privire la sintagma "nu au suferit condamnări penale" existentă în Legea nr. 90/2001, privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor. Avocatul Poporului apreciase că acest text era neconstituţional...
În această perioadă de criză politică la nivel guvernamental, revin în discuție ipotezele în care poate înceta madatul guvernului acordat în urma votului de investitură din parlament. În urma revizuirii din 2003, Constituția României este mult mai strictă cu privire la situațiile în care poate înceta acest mandat, primul ministru neputând fi revocat nici de președinte și, cu atât mai puțin, de partidul care l-a propus.
Întrebarea care se ridică este dacă Parlamentul trebuie să respecte decizia Curții Constituționale și să reglementeze imediat un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu? Răspunsul nu poate fi decât negativ.
Printr-o decizie pronunţată în 30 mai 2017, Curtea Constituţională a îndreptat una dintre prevederile Codului de procedură penală care impunea, în mod absurd, aplicarea unor pedepse foarte mari pentru "găinării".
Conform codului de procedură civilă, se poate cere strămutarea doar atunci când există motive de bănuială legitimă şi siguranţă publică. Bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cauza circumstanţelor procesului, calităţii părţilor ori a unor relaţii conflictuale locale.
Printr-o decizie din 28 februarie 2017, publicată recent în Monitorul Oficial, Curtea Constituţională a decis că soluţia legislativă care exclude obligaţia informării suspectului/inculpatului despre schimbarea încadrării juridice este neconstituţională.
Conform unui comunicat din 26 aprilie 2016, Curtea Constituţională a admis o nouă excepţie de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile Codului de procedură penală şi a stabilit că soluţia legislativă prin care se poate introduce în procesul penal partea responsabilă civilmente până la primul termen de judecată este neconstituţională.
Pe site-ul Ministerului pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat a fost publicat proiectul legii prevenţiei, orice persoană interesată putând face propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare cu privire la acest proiect până la data de 1 mai 2017.
Potrivit unui comunicat postat pe site-ul Curții Constituționale, în ziua de 6 aprilie 2017, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis o excepție de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 145 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalității măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituțională.
În articolul precedent am arătat cum o persoană care se judecă pentru a obține o anumită sumă de bani de la altă persoană poate cere instanței să dispună sechestrarea asigurătorie a bunurilor acesteia din urmă până la valoarea ce face obiectul procesului. În situația în care obiectul procesului nu este o sumă de bani, ci un bun mobil sau imobil determinat, pentru a se înlătura riscul înstrăinării acestuia, reclamantul din proces poate cere instituirea unui sechestru judiciar.
În foarte multe situaţii, după parcurgerea unui proces, partea care câştigă litigiul (creditorul) se vede în imposibilitatea de a obţine sumele acordate prin hotărârea judecătorească datorită faptului că partea care a pierdut procesul (debitorul) şi-a înstrăinat între timp toate bunurile. Pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie, codul de procedură civilă pune la îndemâna părţii interesate instituţia sechestrului asigurător.