Oradea noastră

Adesea, orădenii cer să aibă un beneficiu direct pentru colectarea separată a deșeurilor, iar o firmă din oraș a creat un aparat care răspunde acestei doleanțe. Un tonomat special răsplătește fiecare PET colectat separat cu mâncare pentru un animal de companie (în engleză, „pet”). Așa că orădenii au dublu avantaj: reciclează și își hrănesc prietenii loiali...

În Oradea sunt tot mai mulți cerșetori, iar unii nu sunt deloc stingheri. În Rogerius, în apropierea unui punct termic de pe strada Moldovei, orădenii văd frecvent boschetari făcându-și veacul, ba chiar și patul, pe trotuar...

De două săptămâni, echipele operatorului de salubritate RER Vest au forţe proaspete. 27 de bărbaţi din Nepal, ţară asiatică aflată la peste 5.400 km depărtare de România, au devenit angajaţii companiei locale şi lucrează zi de zi la colectarea deşeurilor orădenilor. Chiar dacă în ţara lor lucrau ca instalatori ori chiar profesori, bărbaţii au lăsat totul în urmă, convinşi că România le poate oferi lor şi familiilor lor un trai mai bun. Oricât de nedrept ar părea, un salariu de gunoier în Oradea bate veniturile pe care le aveau acasă...

La începutul anilor ’30, Oradea ieşea relativ şifonată din criza economică mondială, pierzând afaceri şi locuri de muncă. Timid, Primăria voia să înceapă investiţii publice, iar cum banii erau puţini, avea nevoie de finanţare externă.

Dincolo de obligaţia morală faţă de mediul înconjurător, colectarea separată a deşeurilor este, pentru orădeni, şi o obligaţie legală dictată de regulamentul local de salubritate. Votat de Consiliul Local, regulamentul prevede cum trebuie aruncate deşeurile şi ce sancţiuni riscă cei care nu respectă normele.

Oferind servicii pentru peste 266.000 de bihoreni, dintre care doar 56.000 au branşamente de apă şi mai puţini, 40.000, s-au "legat" la canalizare, Compania de Apă Oradea este un operator regional cu planuri de mărire. Instalat la conducerea societăţii în toamna anului trecut, inginerul Lucian Chindlea, fost director al Inspectoratului de Stat în Construcţii, îşi doreşte ca Bihorul să aibă, în paralel cu un inel metropolitan rutier, şi unul de reţele de apă şi canalizare, care va permite extinderea CAO în extremităţile judeţului şi va asigura debite uniforme de apă.

Greu de crezut că Primăria va putea extinde în toată Oradea modelul sacilor cu cipuri experimentaţi în cartierul Prima Nufărul, fără să-şi ridice cetăţenii în cap. După trei luni în care au testat un model de salubritate inteligent, menit să calculeze câte deşeuri aruncă fiecare, orădenii care locuiesc aici au o sumedenie de reclamaţii. Cei mai nemulţumiţi sunt cei amendaţi pentru că n-au aruncat corect deşeurile: ei reclamă că poliţiştii locali nu le-au explicat cum au greşit, ba chiar că aceştia nu ştiu regulile!

La începutul anilor ’90, în Oradea funcţionau trei pieţe agroalimentare principale. Vechea piaţă 23 August era proaspăt mutată din colţul străzii Kogălniceanu pe amplasamentul fostului depou de tramvaie, în Rogerius funcţiona o piaţă pentru blocurile din cartier, iar lângă Podul Decebal o alta, mai mică.

Una dintre cele mai contestate instituţii orădene şi, în acelaşi timp, responsabilă de "faţa" oraşului, Poliţia Locală Oradea lucrează la turaţie maximă. Cei 70 de poliţişti din organigramă sunt prea puţini pentru nevoile oraşului, spune directorul Samuel Milian, instalat la conducerea instituţiei în octombrie anul trecut. Chiar şi aşa, numărul proceselor verbale, al notificărilor şi sancţiunilor scrise lunar de poliţişti s-a dublat, iar cel al reclamaţiilor telefonice recepţionate s-a triplat. Semn că era loc de "mai bine"...

Ce face Oradea turistică? Din perspectiva clasică a formelor de turism, în Oradea găsim turismul istoric (mai degrabă istorico-arhitectural): avem o cetate, arhitectură (cu accent pe Art Nouveau) și avem muzee. Dacă mărim puțin imaginea, ajungem la turismul balnear - cu Băile Felix și Băile 1 Mai - și la turismul de agrement, cu celebrul aquapark orădean.

În fiecare joi seară, din curtea unei case cochete de pe strada Nicolae Jiga, zeci de orădeni ies cu sacoşele pline. De câteva luni, Asociaţia Cătunul Verde organizează aici o piaţă volantă - o piaţă în aer liber, dedicată exclusiv producătorilor - care are săptămână de săptămână tot mai mult succes. 

Aproape că nu trece zi în care un ţarc de gunoaie din Oradea să nu fie vandalizat. La asociaţia Galileo Galilei de pe strada cu acelaşi nume, sistemul de acces în incintă a fost distrus, cablurile fiind pur şi simplu rupte, de mai bine de o lună. Iar de atunci uşile au rămas deschise, cu acces liber pentru oricine.

Natura dovedește iar că este cel mai bun peisagist. Flori de mac, de mușețel și alte plante specifice începutului verii au umplut de culoare dealul Ciuperca. În premieră, Primăria le-a cerut muncitorilor din salubritate să nu cosească dealul, ci să-i lase pe orădeni să se bucure de spectacolul naturii.

Cum se întreţine un arbore, cum se fac toaletările ramurilor şi ce nevoi are un copac în mediul urban? Sunt câteva dintre temele pe care, săptămâna trecută, angajaţii Direcţiei Tehnice din Primăria Oradea le-au discutat cu unul dintre cei mai pricepuţi români în arboricultură, Alexandru Purcaru. Este unul dintre cei doi români acreditaţi de Societatea Internaţională de Arboricultură şi ţine lecţii practice despre cultura arborilor. La umbra parcului Brătianu, Purcaru a făcut o radiografie a copacilor din oraş...

Un oraş curat şi responsabil cu mediul înconjurător e unul în care deşeurile sunt corect gestionate. De aceea, colectarea separată este o obligaţie pentru toţi orădenii, iar Primăria şi RER Vest le recomandă tuturor să respecte această datorie. În caz contrar, riscă să fie puşi la plată.

Dacă este adevărat că fiecare om are un destin, atunci al ei este să promoveze protecţia naturii şi, mai ales, gestionarea corectă a deşeurilor, crede orădeanca Timea Székely-Farkas. Specializată în managementul deşeurilor încă de acum două decenii, când în România prea puţin se vorbea despre faptul că gunoaiele sunt, de fapt, materii prime, Tia este într-o continuă misiune de a promova sortarea deşeurilor, astfel încât poluarea naturii să fie cât mai redusă cu putinţă.

Cartierul orădean Nufărul este compus din două "sub-cartiere", corespunzătoare etapelor de dezvoltare. Nufărul 1 se află pe partea stângă a străzii cu acelaşi nume, în direcţia ieşirii din oraş, iar Nufărul 2 pe partea dreaptă.

În această lună, Ecolect Bihor şi Consiliul Judeţean Bihor organizează a doua ediţie a campaniei "Luna curăţeniei în Bihor". Prin aceasta, provocăm întreaga comunitate bihoreană (cetăţenii, biserica, şcoala, administraţia judeţeană şi locală, mediul de afaceri, ONG-urile şi mass-media) să participe activ la realizarea obiectivului nostru comun: un Bihor curat!

Pentru al doilea an la rând, în Bihor se desfășoară campionatul curățeniei, un concurs în care toate primăriile sunt invitate să adune gunoaiele din județ. La fel ca anul trecut, autoritățile au pregătit și premii pentru cele mai harnice orașe și comune, care vor aduna cele mai mari cantități de mizerii, dar și pentru copiii care se vor implica în aceste acțiuni.

România ar putea ajunge să plătească amenzi de 30.000 euro pe zi pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a închide depozitele de deșeuri periculoase. Opt asemenea locuri sunt în Bihor, județul cu cele mai multe depozite contaminate. Toate trebuiau închise și ecologizate până cel târziu în 2009, fiindcă sunt un pericol pentru mediu și pentru cetățenii care se învecinează cu ele. 13 ani mai târziu, autoritățile încă bat pasul pe loc.

Vremea tot mai caldă a dat putere naturii, iar orădenii constată că deja au de lucru prin grădini, indiferent că stau la casă sau la bloc. Tuturor li se aplică o regulă simplă: resturile vegetale, cum sunt crengile sau iarba tăiată, trebuie aruncate în pubelele maro, fiind deşeuri care se descompun şi se pot transforma în compost. Atenţie, însă: biodeşeurile nu trebuie amestecate cu plasticul!

Imobilul, construit la stradă, cu o curte interioară, se aseamănă unora din Budapesta proiectate tot de Vágó, dar şi cu unul din Subotica, faţada fiind influenţată de Secessionul vienez, căruia i-au fost adăugate elemente de artă populară în ornamentaţia interioară, pe streaşină, burlane şi jardinierele ferestrelor...

Prin geamul biroului său de pe strada Crinului, Christoph Horrix se salută, aproape zilnic, cu un bărbat care trece prin faţă. "Uneori vine la uşă şi, pentru că ştie puţină engleză, vorbim despre câtă gălăgie se face când sunt golite pubelele de gunoi. A fost agent de securitate la Lotus, dar habar nu am cum îl cheamă şi nici el nu ştie cum mă numesc. Cât am locuit în Berlin sau Düsseldorf, nu am avut asemenea întâlniri"...