Oradea noastră

Poate fi Oradea un model de bune practici în dezvoltare urbană? Planurile şi strategiile elaborate de municipalitate în ultimii 20 de ani au servit cu brio valorificării fiecărei oportunităţi de finanţare, pentru creşterea vizibilităţii şi atractivităţii oraşului. Faţa Oradiei s-a schimbat radical aproape în toate domeniile, fie că vorbim de locuinţe, căi de acces, spaţii verzi, locuri muncă, turism sau cultură.

Muzeul Militar orădean funcţionează în clădirea din Calea Armatei Române 24/A, construită în 1895 în stil secession vienez. Cu parter şi un etaj, incluzând spaţii generoase, inclusiv o sală de bal, aceasta a fost folosită de armata austro-ungară pentru birouri şi diverse spectacole, militarii neavând posibilitatea de a participa la activităţi culturale în oraş...

De când Primăria a început să controleze pubelele orădenilor, Roxana Vaşca, managerul departamentelor de salubrizare menajeră şi RFID în cadrul RER Vest, constată îmbunătăţiri, chiar dacă timide, în modul în care oamenii îşi aruncă gunoaiele. Semn că, în faţa amenzilor, unii încep să-şi revizuiască atitudinea...

Oradea şi-a căpătat faima unui oraş în care clădirile monument strălucesc, dar nu toate bijuteriile arhitecturale ale urbei au parte de această soartă. Pe Corso, la intersecţia cu noua stradă pietonală Aurel Lazăr, fostul Hotel Parc lasă impresia că se va degrada până la dispariţia definitivă. Lucrările de reabilitare pornite anul trecut s-au oprit brusc şi, de parcă aspectul de dărăpănătură nu ar fi destul, clădirea a fost şi prădată de hoţi.

Dacă Primăria ar căuta să premieze orădenii care înfrumuseţează oraşul, locatarii de pe Bulevardul Dacia nr. 8 ar fi cel puţin nominalizaţi. În curtea imobilului, o bicicletă atent vopsită a devenit suport de flori, la fel cum s-au transformat în ghivece şi câteva anvelope uzate.

În fiecare zi, pe străzile din oraş, o echipă de şase oameni fac o treabă murdară, la propriu: verifică gunoaiele aruncate de orădeni. Demarate de o lună, la iniţiativa Primăriei, controalele sunt menite să scoată la iveală dacă cetăţenii respectă colectarea separată a deşeurilor şi să-i sancţioneze pe cei care nu o fac. Nu scapă de verificări nici asociaţiile de proprietari, unde dezordinea din containerele de gunoi e mult mai mare decât la case. 

Obişnuiţi să afle că tinerii oraşului îşi caută joburi la Cluj Napoca, orădenii ar putea fi surprinşi să afle că, de două luni de zile, director tehnic al Primăriei este Sebastian Marchiş (37 ani), un clujean get-beget. Mutat în Oradea în 2015, când a devenit singurul inginer drumar al Inspectoratului de Stat în Construcţii Bihor, Marchiş a fost cooptat de primarul Florin Birta la conducerea direcţiei care răspunde de multe dintre lucrările din Oradea, dar şi de salubritate ori spaţii verzi. Obişnuit cu şantierele, directorul tehnic dezvăluie ce parcuri se vor face anul viitor şi cum ar putea fi reformat sistemul de salubritate pentru orădenii de la blocuri.

Odinioară numită Piaţa Veneţia, cunoscută şi ca Templom Tér, zona publică din vecinătatea Căii Clujului şi din faţa bisericii romano-catolice Neprihănita Zămislire a trecut prin puţine modernizări, deşi poate fi considerată un centru de cartier.

După mulţi ani în care n-a investit deloc în infrastructura de măsurare a calităţii aerului din Bihor, Ministerul Mediului a făcut un mic pas înainte: a achiziţionat o staţie pentru măsurarea nivelului de ozon.

În ultimele săptămâni, pe reţelele de socializare sau direct la instituţiile publice, orădenii reclamă un fenomen neplăcut pentru oraş: cadavre de porumbei zac pe străzi, în parcuri ori în locuri de promenadă. Specialiştii au ridicat deja numeroase păsări moarte din oraş, dar şi din împrejurimi, şi fac analize pentru a afla din ce cauză mor zburătoarele. 

Ce rol au bisericile de lemn în dezvoltarea rurală? Este o întrebare firească. Pe lângă faptul că sunt un simbol pentru comunitate, ele sunt adevărate muzee în aer liber, care pot genera venituri, dacă sunt gestionate chibzuit şi profesionist. Arhitectura, sculptura, pictura şi registrele iconografice, precum şi poveştile spuse de preoţii parohi sau de localnici sunt câteva elemente care fac din monumentul istoric o atracţie cultural-turistică. 

Conducerea companiei RER Vest a decis să-şi răsplătească toţi angajaţii care s-au vaccinat împotriva virusului Sars-Cov-2 sau care urmează să o facă. Fiecare salariat primeşte un premiu în valoare de 200 lei, dacă prezintă dovada vaccinării cu schema completă la biroul de Resurse Umane al companiei.

Pe malul drept al Crişului Repede, în zona podului Dacia, Primăria şi ABA Crişuri au finalizat lucrările la o nouă promenadă. Aleea pornește din lunca verde a Crişului, pe sub restaurantul Crinul Alb, până lângă hotelul Continental. 

După şapte luni de când orădenii trebuie să colecteze separat deşeurile în trei fracţii, sortând resturile reciclabile, cele biodegradabile şi cele reziduale, Primăria face o radiografie a pubelelor din oraş, pentru a vedea dacă cetăţenii respectă sau nu noua rânduială. O echipă compusă din reprezentanţi ai Primăriei, ai operatorului de salubritate RER Vest şi ai firmei Eco Bihor, care administrează staţia de sortare a deşeurilor, ia la pas străzile Oradiei şi verifică conţinutul pubelelor maro, respectiv al sacilor galbeni ori al pubelelor destinate deşeurilor de ambalaje.

În ariile protejate din Bihor trăiesc vieţuitoare rare ori cresc flori care în puţine locuri din lume se mai întâlnesc, aşa că ocrotirea acestor zone ar trebui să fie o dorinţă pentru toţi bihorenii. Adesea, însă, aceste locuri sunt văzute ca nişte piedici în dezvoltarea comunităţilor, pentru că prea puţină lume a înţeles că, de fapt, ariile protejate sunt soluţia ca natura Bihorului să fie bogată şi peste un secol, spune coordonatorul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale şi Protejate (ANANP) Bihor, Horia Carţiş.

Ridicate în anii 1960-1980, cartierele de blocuri din Oradea au fost concepute cu puține locuri de parcare, clădirile în sine neavând, decât cu foarte puține excepții, garaje subterane sau la parter. După 1990, odată cu sporirea numărului mașinilor personale, a crescut și nevoia de astfel de zone de oprire lângă domiciliu. Prin urmare, în începutul anilor ’90, Primăria a concesionat numeroase spații dintre blocuri pentru construirea de garaje individuale cuplate... Ce s-a întâmplat mai departe cu ele?

Indiferent că este vorba de moloz, deşeuri vegetale sau resturi textile, orădenii nu pot avea nicio scuză dacă aruncă aceste mizerii la colţ de stradă sau pe terenuri virane. De câţiva ani, Oradea are două centre de colectare separată a deşeurilor, unde orice locuitor al oraşului poate preda gratuit 12 tipuri de deşeuri.

Chiar dacă sunt deschise în interesul orădenilor, şantierele din oraş sunt şi un pericol pentru cetăţeni. Pe strada Şelimbărului, săpăturile la reţelele subterane au rămas descoperite, dar şi neîmprejmuite.

Responsabil de curăţenia Oradiei, operatorul de salubritate RER Vest se preocupă şi de cât de "curat" este aerul pe care îl respiră orădenii. La cinci ani după ce a achiziţionat primul vehicul electric, compania a înnoit flota, dar a şi sporit-o. RER Vest a cumpărat 6 autovehicule nepoluante, care sunt folosite la curăţenia străzilor şi a zonelor verzi din centrul oraşului.

S-a amânat, dar nu s-a uitat! De anul viitor, orădenii care stau la blocuri vor plăti, la fel ca şi cei de la case, facturi de salubritate în funcţie de câte deşeuri generează, chiar dacă îmbunătăţirile promise de primarul Florin Birta nu s-au făcut. Primăria nu a instalat încă un sistem de supraveghere video la ţarcuri şi, în continuare, multe asociaţii împart acelaşi ţarc. Totuşi, autorităţile nu renunţă la plan, iar pentru a-i stimula pe orădeni să respecte colectarea separată, poliţiştii locali vor patrula mai mult printre ţarcurile de gunoi.

Când mergem la piaţă şi dăm 3 lei pe un kilogram de cartofi, ne aşteptăm să primim exact un kilogram şi nu o estimare de 700 de grame, de exemplu. Nu ne place să fim furaţi la cântar. În cazul deşeurilor, în schimb, exact asta se întâmplă. 

O echipă formată din specialişti din opt oraşe europene, inclusiv Oradea, a scris primele manuale pentru viitorii angajaţi în sectorul gestionării biodeşeurilor, instalaţiilor de biogaz ori al producţiei de bio-ambalaje, iar în curând primii bihoreni vor învăţa ce înseamn

Inaugurată în 1906, reţeaua locală de tramvaie a trecut prin mai multe schimbări, prin diverse extinderi şi restrângeri. În perioada postbelică, una dintre cele mai bune perioade a fost între 1981-1984. În 1980, linia de tramvai 1 care lega centrul oraşului de cartierul Rogerius se oprea în faţa spitalului de copii, bucla de întoarcere fiind în faţa pieţei agroalimentare.

O viaţă sănătoasă este condiţionată de o alimentaţie echilibrată, iar o modă nouă promovată de nutriţionişti este consumul de microplante, adică plantele de legume foarte tinere, recoltate la câteva zile după ce seminţele au germinat. Supranumite "superlegume", aceste vedete ale dietei contemporane sunt lăudate pentru gustul intens, dar mai ales pentru aportul de vitamine şi minerale.

Mulţi orădeni probabil că n-au văzut niciodată cum arată groapa de gunoi a Bihorului, de la capătul cartierului Episcopia, unde ajung şi mizeriile din pubelele municipiului. În fiecare zi, utilajele de salubritate urcă pe "muntele" înalt de 20 de metri şi întins pe mai bine de 22 de hectare, descărcând aici toate resturile ce nu mai pot fi valorificate. Cu cât sunt mai multe, cu atât creşte mormanul uriaş...

În epoca modernă, Oradea se dezvolta atât economic, cât şi cultural, unul dintre domenii fiind cel literar, inclusiv dramatic. Unul din scriitorii importanţi ai oraşului în secolul al XIX-lea a fost Szigligeti Ede. Pe numele său real József Szathmáry, s-a născut în Olosigul Oradiei în 8 martie 1814. S-a pregătit ca inginer, însă pasiunea pentru teatru l-a atras spre a juca pe scenele din Budapesta în tinereţe.

În Oradea interbelică, când intrau pe Bulevardul Regele Ferdinand, azi pietonala Republicii, dinspre Palatul de Finanţe (fosta Policlinică Mare), orădenii erau ademeniţi cu miros de pâine caldă şi covrigi de la Brutăria Steiner, pe care ziarele o prezentau drept cea mai faimoasă brutărie a vremii. Casa de pe strada Gheorghe Dima nr. 1 a aparţinut familiei Steiner până în ziua în care mii de evrei au fost mutaţi cu forţa în ghetou. "Steinerii" au avut norocul să evadeze, dar n-au mai revenit în Oradea, ci şi-au clădit cariere respectabile departe de oraşul natal. 

Dacă ar face un experiment şi ar verifica ce aruncă la gunoi într-o zi, orădenii ar constata că o mare parte din deşeuri pot fi folositoare. În loc să ajungă la groapa de gunoi, un munte de la marginea oraşului care creşte an de an şi care este tot mai scump, multe dintre mizerii ar putea fi valorificate. Condiţia: să fie aruncate separat!

După ce primul director general al Asociaţiei pentru Promovarea Turismului în Oradea şi în regiune (APTOR), Mihai Jurca, a devenit city-managerul Oradiei, locul rămas liber a fost ocupat de Alina Toie, fostă directoare comercială în lanţul DoubleTree by Hilton, la hotelurile din Oradea şi din Wroclaw, Polonia. Absolventă de Muzică, dar cu o experienţă de peste 20 de ani în vânzări, Toie vrea ca numărul evenimentelor din Oradea să crească anul viitor, dacă pandemia va permite. În acelaşi timp, încă este incert dacă ziua oraşului va fi sărbătorită la Toamna orădeană...

Reformat din temelii în acest an, sistemul de salubritate din Oradea are două reguli de bază: localnicii trebuie să colecteze separat deşeurile şi să plătească pentru cât aruncă. Ce-i drept, deocamdată, cea de-a doua "poruncă" se aplică doar celor care stau la case, orădenii de la blocuri fiind păsuiţi până la finalul acestui an. Pentru ca fiecare gospodărie să achite o factură de salubritate corectă, RER Vest a împărţit tuturor orădenilor pubele dotate cu microcipuri, citite automat în momentul golirii. Unii orădeni încearcă însă o "fentă" şi scot în faţa caselor, în continuare, vechile pubele.