Oradea noastră

Îmi vin în minte cuvintele lui Jeff Bezos despre alegeri în viaţă: poţi alege o viaţă liniştită şi confortabilă sau poţi alege o viaţă plină de riscuri, experimente, succese şi eşecuri. Care îţi va aduce mai multe împliniri? Exact la fel este şi cu profesorii azi...

Trei fotografi orădeni au făcut prima monografie în imagini a istroromânilor din Croaţia. Constantin Demeter, Gheorghe Petrila şi Ovidiu Gabor i-au imortalizat pe urmaşii românilor care, în Evul Mediu, au fugit din calea otomanilor până aproape de Marea Adriatică şi pe care unii cercetători îi consideră originari din zona Crişanei.

Cartierul Nufărul a apărut în urma alipirii şi sistematizării vechiului sat Seleuş. Primele blocuri au apărut aici puţin după 1975, practic în mijlocul zonei de case. Treptat, noi apartamente au fost ridicate către străzile Nufărului, Morii şi Noica. În septembrie 1975, în noul cartier locuiau circa 1.000 de persoane, până în finalul anului numărul având să se tripleze...

Ca să fie cu adevărat cel mai bun prieten al omului, câinele trebuie să aibă încredere în stăpânul lui, iar cei doi trebuie să îşi înţeleagă gesturile reciproc. Soţii Petru şi Dana Roman vor să ajute cât mai mulţi căţei să ducă o viaţă fericită alături de stăpânii lor, aşa că au înfiinţat o asociaţie menită să salveze câini abandonaţi, să-i reabiliteze şi apoi să le găsească stăpâni compatibili. Mai mult, Petru predă lecţii de dresaj pe reţelele de socializare şi în scurt timp a ajuns foarte cunoscut pe TikTok.

Au trecut cinci luni de când toţi orădenii sunt obligaţi să separe resturile vegetale de celelalte mizerii pe care le aruncă, o măsură impusă de Primărie pentru a reduce cantităţile de deşeuri care sunt abandonate la halda din Episcopia şi, implicit, amenzile plătite pentru neatingerea ţintelor de reciclare şi valorificare. Regulile simple ale colectării separate sunt respectate de prea puţini locuitori ai urbei, iar o simplă privire aruncată în pubelele de culoare maro, destinate exclusiv biodeşeurilor, arată că, de fapt, aceste deşeuri vor ajunge la groapa de gunoi, nu în staţia de compostare.

Consilierii municipiului au aprobat, săptămâna trecută, unul dintre cele mai importante regulamente din Oradea, cel privind întreţinerea spaţiilor verzi, care prevede că toţi orădenii, indiferent că stau la case sau la blocuri, au în grijă zonele aflate între proprietatea lor şi şosea. Obligaţiile au existat şi în trecut, dar pentru asociaţiile de proprietari au fost anulate de instanţă. Primăria a găsit o nouă formă de a le impune şi, în plus, şi-a trasat şi ei obligaţia de a ocroti fiecare copac matur din oraş.

Chiar dacă o mare parte din cetăţeni au încheiat contracte de salubritate cu RER Vest, Oradea nu este întotdeauna atât de curată pe cât şi-ar dori locuitorii ei. Asta pentru că, pentru a eluda plata facturilor de salubritate, unii orădeni nu îşi folosesc pubelele primite de la operator, ci aruncă gunoaiele în jurul ţarcurilor care deservesc blocurile.

Orădenii dovedesc creativitate şi grijă faţă de oraşul lor. O staţie de autobuz din Piaţa Devei a fost "tuningată" de elevii unei şcoli din Oradea, care au amenajat scaune pentru călători din cauciucuri vechi.

Zilele trecute s-a lansat Coaliția pentru Natură Urbană, la care au aderat mai multe ONG-uri de mediu, trei din Oradea. Coaliția propune înființarea de arii protejate în orașe în care se mai găsește un petic de natură. În Oradea, de-a lungul Crișului Repede, din zona Silvaș și până la ieșirea din oraș, ar fi o arie urbană ideală...

Născut într-o familie de muzicieni orădeni, pianistul Thurzó Zoltán a moştenit nu doar talent, ci şi dorinţele neîmplinite ale bunicului său, violonistul şi muzicologul Thurzó Sándor. Visul lui Zoli, singurul pianist din Oradea ultimelor şase decenii care trăieşte exclusiv din banii câştigaţi în concerte, este ca oraşul să aibă un muzeu al muzicii. Pentru asta, este decis să doboare un record mondial şi să cânte continuu aproape şase zile. 

Construite pe sub bulevardele aglomerate în anii ’70-’80, pasajele pietonale din Oradea au rolul de a facilita trecerea în siguranţă a pietonilor de pe o parte pe cealaltă a carosabilului. Deşi utile, pasajele nu erau întreţinute, nici imediat după darea în uz, nici în anii de după...

Responsabilă cu colectarea deşeurilor aruncate de cetăţenii din Oradea şi din 25 de comune vecine, compania RER Vest este preocupată ca această activitate să nu fie doar eficientă, ci şi cât mai prietenoasă cu mediul înconjurător. Tocmai de aceea, operatorul de salubritate şi-a înnoit flota, astfel încât, acum, 83% din utilaje sunt din categoria Euro 6, cele mai puţin poluante.

Luna viitoare, bihorenii care locuiesc în cele 25 de comune din jurul Oradiei, unde operator licenţiat de salubritate este compania RER Vest, vor primi noi saci pentru colectarea deşeurilor reciclabile.

Sequoia sunt cei mai înalţi arbori care există pe Pământ şi, totodată, printre cei mai rezistenţi. Nici focul nu-i poate distruge, aşa că pot atinge vârste milenare. Imensitatea lor îi face căutaţi de turiştii din toată lumea. În Europa, doar şapte ţări se pot lăuda că au pe teritoriul lor sequoia, una dintre ele fiind România. Şi, deşi mulţi orădeni nu ştiu, oraşul lor este singurul loc din ţara noastră unde trei asemenea giganţi cresc unul lângă altul! Fără să fie băgaţi în seamă de orădeni ori de Primărie...

Până în anul 2030, în gropile de gunoaie din România vor mai putea ajunge doar 10% din deșeurile pe care le aruncă cetăţenii, după cum prevede o recentă Ordonanţă a Guvernului. Asta înseamnă că şi orădenii, chiar dacă au experienţă în colectarea separată, vor trebui să-şi îmbunătăţească obiceiurile.
Pentru a stimula locuitorii oraşului să separe resturile biodegradabile, Primăria şi RER Vest le împarte tuturor coşuri de culoare maro dedicate colectării acestora în interiorul locuinţelor.

Oradea, prin toate clădirile ei, are o frumuseţe aparte: îţi dezvăluie şi rigori occidentale, dar şi mistere orientale, e marcată de rămăşiţe uitate de vremuri, dar şi de omogenităţi născute din spiritus loci. E un oraş pe care nu ai cum să nu îl iubeşti şi căruia, după zeci de ani, nu ai cum să nu simţi că îi aparţii. Frumuseţea din orădeni are multe de preluat din frumuseţea clădirilor, după cum şi noi transmitem din frumuseţea noastră oraşului pe care îl locuim.

Zone ocrotite dispar sub ochii autorităţilor, aşa cum în Bihor a secat rezervaţia nufărului termal din Băile 1 Mai, iar asta pentru că protejarea naturii e considerată un capriciu, spune bihoreanul Cristian Remus Papp, ecolog în cadrul World Wild Fund România. Specializat în managementul ariilor protejate după studii în străinătate, iar acum doctorand la Cluj, cu o temă de cercetare despre carnivorele mari şi conectivitatea ecologică, bărbatul s-a mutat din Bihor de două decenii, dar urmăreşte ce se întâmplă în zonele ocrotite de aici. Recent, a revenit în Padiş, cu colegii de la WWF, pentru a demonstra că interacţiunea între om şi lup sau urs nu trebuie să însemne mereu moartea unuia dintre aceștia.

În Oradea interbelică transportul persoanelor se făcea, în principal, nemotorizat, excepţie făcând tramvaiele şi puţinele automobile. Pentru deplasări la comandă şi comode se foloseau birjele, ce staţionau în locuri stabilite din zonele aglomerate, doar că un birjar bun era greu de găsit. La începutul anilor ’30, ziarele locale prezentau cazurile clienţilor care au descris drumul cu birja ca pe nişte experienţe neplăcute.

European Music Open se află în faţa celei mai mari provocări de până acum. Vom vedea, peste doar câteva săptămâni, dacă - graţie celor patru evenimente majore programate în Piaţa Unirii - festivalul va putea dovedi că a ajuns la maturitatea şi echilibrul prin care să inspire siguranţa şi, în acelaşi timp, normalitatea de care cu toţii avem atât de multă nevoie...

Celebrul ansamblu Stonehenge din Marea Britanie, inclus în Patrimoniul UNESCO, pare să fi inspirat nişte orădeni. Vezi de ce!

Şase luni au trecut de când Bihorul are un sistem integrat de colectare a deşeurilor în mai multe fracţii, iar rezultatele încep să apară. La distanţă de câteva zile, doi înalţi oficiali au lăudat judeţul pentru felul în care gestionează problema deşeurilor: ministrul Mediului, Tánczos Barna, care a spus că Bihorul ar putea fi un model şi pentru Capitală, şi secretarul de stat din acelaşi minister, Raul Pop, care a publicat un raport ce arată că suntem fruntaşi pe ţară la colectarea separată.

Crişul Repede poate deveni un loc de mişcare nu doar pentru pietonii care se plimbă pe maluri, ci şi pentru cei care îl "încalecă" în ambarcaţiuni fără motor. În bărci pneumatice sau cu vâsle, orădenii ar putea să se plimbe pe apă, dar se lovesc de opoziţia pescarilor, nemulţumiţi că sportivii alungă peştele. Soluţia? Un regulament care să-i împace pe toţi.

Orădenii care aleargă în Parcul I. C. Brătianu au la îndemână o soluţie pentru împrospătare. Pe latura dinspre Aleea Ştrandului, Compania de Apă Oradea a montat un fel de duş de grădină care pulverizează apa ca pe o ceaţă răcoroasă.

Unul dintre cei mai cunoscuţi profesori ai Oradiei interbelice a fost George Bota. Născut în anul 1889, în localitatea Araci, acum în judeţul Covasna, a urmat studiile liceale şi universitare în Bucureşti, luându-şi licenţa în filosofie şi drept în 1913. A luptat pe frontul Primului Război Mondial, fiind ulterior premiat cu mai multe decoraţii.

Toate oraşele şi comunele din Bihor plătesc anual contribuţii către Fondul de Mediu, dacă nu îşi îndeplinesc ţintele de reciclare a deşeurilor, bani pe care instituţia îi investeşte apoi în proiecte prietenoase cu mediul înconjurător. Care sunt aceste proiecte şi cum pot bihorenii să atragă bani explică Ion Vasile, vicepreşedintele Administraţiei Fondului de Mediu, venit recent într-o vizită în Bihor tocmai pentru a prezenta oportunităţile de finanţare într-un an în care instituţia are un buget record.

Orădenii care vor să pedaleze până în Vama Borş sau chiar până în Ungaria, pe pista anume făcută pe fonduri europene şi inagurată în 2015, ar trebui să fie cu băgare de seamă. Înainte de Borş, pista se „evaporă”!

Locuitorii oraşului care încă nu au încheiat noul contract de salubritate cu RER Vest ar trebui să se aştepte la facturi mari de la... Primărie. Poliţia Locală a început să trimită notificări celor 72 de asociaţii de proprietari din oraş şi celor 112 gospodării care nu au semnat actele, avertizându-le că, dacă îşi păstrează decizia, vor plăti taxa specială de salubritate, în valoare de 27,5 lei pentru fiecare locuitor din apartamentul sau casa respectivă. „Bonus”, şi o amendă...

Despărţirea de un animal de companie este dureroasă şi este uşor de înţeles de ce mulţi stăpâni ar vrea să-şi îngroape căţelul sau pisica într-un loc apropiat, unde să le mai poată omagia loialitatea. Bihorul nu are, însă, niciun cimitir pentru animale şi nici măcar un serviciu de incinerare a necuvântătoarelor, aşa că stăpânii fie le predau firmelor din alte judeţe sau chiar ţări, fie le caută un loc de veci umbros şi accesibil. Unii dintre ei au ales o pădure de lângă Oradea...

"Iunie - Luna curăţeniei în judeţul Bihor" a fost o campanie desfăşurată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect Group (formată din toate cele 101 primării din judeţul Bihor şi care are rolul de a implementa Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor - SMID) şi Consiliul Judeţean, pentru a aduce comunitatea bihoreană în jurul unei probleme comune: curăţenia "casei" pe care o avem dincolo de poartă, străzile, văile, apele şi munţii unde ne petrecem mare parte din viaţă.

Pentru ca râul Oradiei să curgă nestingherit spre Ungaria, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a demarat decolmatarea sectorului din zona Sovata. Pe malul drept al Crişului Repede, stuful şi plantele crescute în apă sunt defrişate, iar aluviunile depuse pe fundul râului sunt de asemenea curăţate.