Noul cod de procedură civilă cuprinde prevederi mult mai riguroase cu privire la cererea de chemare în judecată. Spre deosebire de vechea reglementare, o cerere de chemere în judecată nu va fi comunicată pârâtului decât după ce un judecător va aprecia că aceasta este corect întocmită şi completă, astfel încât pârâtul să îşi poată formula apărarea.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Noul cod de procedură civilă prevede o procedură specială pentru evacuarea persoanelor care folosesc în mod nelegal un imobil. În condiţiile în care ocupantul refuză să părăsească imobilul după ce a fost notificat, proprietarul va solicita instanţei să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau a ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu.
Noul cod de procedură civilă, intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013, prevede o procedură specială pentru evacuarea persoanelor care folosesc în mod nelegal un imobil. Această procedură se aplică, spre exemplu, persoanelor cărora le-a încetat un contract de închiriere, celor care au pierdut proprietatea unui imobil sau celor care pur şi simplu ocupă un imobil fără drept.
În Monitorul Oficial nr. 571 din 8 iulie 2016 Curtea Constituţională a publicat motivarea Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care au fost declarate neconstituţionale dispoziţiile art. 297 alineat 1 din Codul penal - care incriminează infracţiunea de abuz în serviciu şi care prevede că fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că dispoziţiile art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii"...
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 41/2016 - cunoscută publicului larg ca fiind actul normativ care simplifică unele proceduri în sensul că nu mai e nevoie de copii legalizate sau de obţinerea cazierului judiciar pentru a fi depus la o altă instituţie a statului - au fost aduse modificări şi legislaţiei rutiere.
Mai concret prin decizia pronunţată pe 15 iunie, care va deveni obligatorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial, Curtea Constituţională a stabilit că în procesele penale medierea în vederea înlăturării procesului penal poate avea loc numai până la citirea actului de sesizare al instanţei.
Printr-o decizie din 21 iunie 2016, Curtea Constituţională a României, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de către Avocatul Poporului şi a constatat că dispoziţiile din Codul de procedură penală cuprinse în art. 436 alin.(2), art. 439 alin.(41) teza întâi şi art. 440 alin.(2), cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat, sunt neconstituţionale.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, prin care s-au modificat numeroase prevederi ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală, s-au adus şi modificări instituţiei renunţării la urmărirea penală care fusese lipsită de eficienţă printr-o decizie relativ recentă a Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte controlul judiciar acesta este reglementat mai detaliat în urma deciziei Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că acesta nu poate fi instituit pe termen nederminat.
În ceea ce priveşte camera preliminară, noua lege vine să clarifice multe dintre aspectele care nu mai erau reglementate expres ca urmare a efectului deciziilor de neconstituţionalitate.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în Monitorul Oficial nr. 330 din 28 aprilie a fost publicată Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit, aceasta urmând să intre în vigoare la 15 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, respectiv în data de 13 mai 2016.
În Monitorul Oficial nr. 330 din 28 aprilie a fost publicată Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit, după ce această lege fusese promulgată de Președintele României în aceeași zi. Conform articolului 12 din lege, aceasta intră în vigoare la 15 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, respectiv în data de 13 mai 2016.
Prin Decizia nr. 1/2016 publicată în Monitorul Oficial nr. 258 din 6 aprilie 2016 pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit, cu caracter obligatoriu pentru toate instanţele, că în cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societatea de asigurare are calitate de parte responsabilă civilmente şi are obligaţia de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracţiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare şi prin dispoziţiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.
În 12 aprilie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 24 din 20 ianuarie 2016 a Curţii Constituţionale prin care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate şi s-a stabilit că sechestrul dispus în cursul procesului penal trebuie să poată fi contestat. Mai concret, a fost declarat neconstituţional art. 260 alineat 6 din Noul Cod de procedură penală care nu permite şi contestarea luării măsurii asiguratorii de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de judecată.
În 31 martie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016 a Curţii Constituţionale prin care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate şi s-a stabilit că procurorul nu mai poate dispune renunţarea la urmărirea penală.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, printr-o decizie din 3 martie, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, este neconstituţională.
Conform unui comunicat din 3 martie 2016, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală - care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate - este neconstituţională.
Legea interzice fumatul şi în mijloacele de transport în comun, precum şi la locul de muncă definit ca atare în lege. Mai mult decât atât, în mijloacele de transport în comun sunt interzise inclusive ţigările electronice!
Prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate şi a apreciat că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Află efectele deciziei!
Spre deosebire de măsura arestului preventiv şi de cea a arestului la domiciliu, care pot fi dispuse numai de un judecător, măsura controlului judiciar poate fi dispusă şi direct de procuror pentru o perioadă de maxim 60 de zile.
Conform noilor reglementări, în vigoare din 4 februarie 2016, în termen de maximum 3 zile de la înregistrarea cererii de executare, executorul judecătoresc va solicita încuviinţarea executării de către instanţa de executare...
Este unul dintre puţinele cazuri în care, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, nu se creează un vid legislativ, ci legiuitorul pune în acord imediat legislaţia cu decizia Curţii, arătându-se în expunerea de motive a ordonanţei de urgenţă că se impune promovarea, de urgenţă, a unor soluţii legislative privind competenţa şi procedura de încuviinţare a executării silite...
Printr-un comunicat din 27.01.2016 Curtea Constituțională a anunțat că, în ședința din aceeași zi, a respins obiecţia de neconstituţionalitate ridicată de mai mulți senatori și deputați şi a constatat că dispoziţiile Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun sunt constituţionale în raport de criticile formulate.
În şedinţa din 20.01.2016, Curtea Constituţională a admis două excepţii de neconstituţionalitate cu privire la două texte foarte importante ale Codului de procedură penală. Află detalii!
La o primă vedere, anul 2016 nu va aduce schimbări legislative majore. Modificările procedurii civile care trebuiau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi care vizau în principal judecarea proceselor în camera de consiliu şi pregătirea dosarului pentru calea de atac de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată, au fost amânate printr-o ordonanţă de urgenţă pentru 1 ianuarie 2017.
Anul 2015 nu a adus schimbări legislative majore, dar a fost marcat de numeroase decizii importante ale Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cele mai multe decizii de neconstituţionalitate au vizat prevederi ale codului de procedură penală intrat în vigoare la 1 februarie 2014.
Potrivit unui comunicat de presă din 8 decembrie 2015, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă şi a constatat că sintagma "sau că recursul este vădit nefondat" din cuprinsul acestora este neconstituţională în raport de dispoziţiile art. 21 alin.(3) şi art. 24 din Constituţie.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat o hotărâre foarte importantă în materie fiscală, hotărâre care este obligatorie pentru fiscul român şi pentru instanţele judecătoreşti din România. În concret, Curtea fiind sesizată de Curtea Supremă Administrativă a Poloniei cu o întrebare preliminară, a stabilit că persoana care a achiziţionat bunuri sau servicii de la un furnizor care nu a colectat TVA beneficiază de dreptul de deducere dacă este de bună-credinţă.
În data de 18 noiembrie 2015 Curtea Constituţională a respins sesizarea privind neconstituţionalitatea legii votului prin corespondenţă. În aceeaşi zi, Preşedintele României a emis decretul pentru promulgarea legii, astfel încât, în cel mai scurt timp aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare. La 30 de zile de la publicare.