De zece ani, zona centrală a Oradei este chinuită de șantiere și nici nu se întrevede finalizarea lor. La început a fost șantierul digului de pe malul stâng, de lângă Primărie. A ieșit o lucrare bună, dar, ca orice dig, cam austeră. E drept că nu poți planta vegetație în zona de protecție, pe ditamai digul, dar poate că mai multe jardiniere ar trebui amplasate, mai ales că lumea a descoperit cu plăcere noua promenadă...
Un mare dezvoltator din Cluj a imaginat pentru strada Morii un cartier cu peste 800 de apartamente, cu spații verzi, zonă comercială și parcări pentru fiecare familie. Pe hârtie blocurile arată deosebit față de ceea ce s-a construit până acum la noi. De altfel, am constatat că dezvoltatorii clujeni vin cu proiecte mai interesante, în tot cazul altfel, care pot da și mai multă personalitate orașului.
Profesorii au anunțat că declanșează o grevă generală. Eu de mult îi așteptam să facă așa ceva, mai ales că noua Lege a Educației e o bătaie de joc cu iz de Cotroceni, din care aflăm că „n-ar fi rău să fie bine”.
Concomitent cu buldozerele care au început lărgirea la patru benzi, pe strada Meșteșugarilor a apărut și primarul Florin Birta, să discute cu riveranii. Trebuie să recunoaștem că e un progres față de vechea administrație. Ilie Bolojan ar fi venit să discute cu oamenii abia după ce mâna unui riveran ieșea de sub stratul moale de asfalt proaspăt turnat.
De zeci de ani ne pregătim să trecem la reforma administrativ-teritorială și de tot atât timp politicienii amână această operație care ar aduce numeroase beneficii financiare, dar ar bulversa complet sistemul de cumetrii politice. N-am înțeles de ce coaliția de la putere a captat și UDMR-ul în alianță. Singura logică era să aibă o asemenea majoritate care să le permită punerea în aplicare a reformei administrative, dar nu s-a întâmplat așa ceva.
Mânjii antrenorului Florin Fărcaș și ai președintelui clubului, Kulcsár Sándor, au făcut-o de oaie. Contrar tuturor aparențelor, s-au descurcat atât de bine în liga a III-a încât riscă promovarea în a II-a, spre disperarea celor care cred că singurul sport din Bihor e aruncatul la coș.
Rar instituţie mai violată, chiar de cei care o conduceau, ca Aeroportul Oradea. S-a mimat mutarea acestuia la Săcueni pentru ca apoi să dispară cu totul de pe hartă, spre desfătarea samsarilor imobiliari. S-au imaginat până şi curse de autobuz către alt aeroport situat mai la vest. Apoi s-a mimat construirea unui nou terminal nefuncţional din start...
O veste bună pentru noi şi Inelul Metropolitan. S-a semnat contractul de finanţare a acestei investiţii, iar prin programul Anghel Saligny Guvernul va veni cu o cofinanţare de 40 milioane de euro. Restul banilor urmează a fi puşi de Consiliul Judeţean şi de Primăria Oradea.
În ciuda ecologiștilor, președintele Consiliului Județean mai face un parc. E vorba de Parcul Științific și Tehnologic, care să servească atât firmele din alt parc uriaș, Parcul Industrial, cât și Universitatea din Oradea.
La cum arată învățământul românesc, pasarela hobanată numită Podul Intelectualilor este un afront adus majorității cetățenilor acestei țări. Pentru că, dacă ar fi ca pe acesta să treacă intelectualii, abia ai vedea câte unul, doi rătăciți. Pe când, dacă ar fi numit Podul Plagiatorilor, s-ar rupe sub greutatea pietonilor.
Rar vezi la televizor un ministru care să spună adevărul de care fuge toată lumea. Marcel Boloș a declarat că, dacă vrem să primim banii din PNNR, ori reducem salariile bugetarilor, ori reducem numărul angajaților de la stat.
O candidatură pentru titlul de Capitală Culturală Europeană te scoate în față. O reușită te face deja extrem de vizibil. Are oare Oradea argumente ca peste 5-10 ani să încerce să ajungă precum Sibiul sau Timișoara?
În pandemie, județul Bihor a fost dotat de Ministerul Educației cu șase mii de tablete, pentru ca toți elevii să poată face școală online. O măsură potrivită, dar care s-a suprapus cu o alta, prin care se asigurau tablete și prin fonduri europene. Ca să nu fie vorba de dublă finanțare, inteligenții din Ministerul Educației au decis să pună deoparte lotul de șase mii de tablete, cu tot abonamentul de internet pe doi ani cu care au venit.
Acum 50 de ani, apele termale din cartierul Ioșia erau o binefacere mai ales pentru doamnele care doreau să scape de sarcini nedorite, și când zic sarcini nu mă refer la cele de partid. Așa că diriguitorii din acele vremuri au decis să asaneze zona și să facă un ștrand tovărășesc, pentru a mai scădea presiunea pe bătrânul și mereu aglomeratul ștrand municipal.
Cred că şefului PNL Bihor, Ilie Bolojan i-a crăpat obrazul de mândrie când a văzut cum colegii lui de partid legalizează şpaga, prin impunerea unui prag de 250.000 de lei peste care abuzul în serviciu devine penal. Adică derbedeii politici au propus, inițial, să se fure doar 50.000 de euro, ca să ajungă la toţi...
Mie-mi plac tipii de la ONG-ul Pro Infrastructura. Din câte știu, e o organizație imaginată de fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, de la care aflăm multe dintre dedesubturile care ne fac să nu avem autostrăzi decât pe hârtie și la prețuri exorbitante.
Primarul PSD al Sânmartinului, Cristian Laza, a anunțat că a reușit să primească prin programul Anghel Saligny fonduri nerambursabile în valoare de 88 de milioane de lei, pentru a introduce gazul în comună. Asta după ce, atunci când au fost fonduri europene prin POIM pentru așa ceva, comuna lui nu s-a calificat. Omul o spune pe șleau, că au fost privilegiate comunele liberale întrucât cei de dreapta conduc județul.
În judo folosești forța adversarului pentru a o canaliza împotriva lui. Cred că același principiu ar trebui să-l aplicăm și asupra vandalilor care sparg toalete, coșuri de gunoi și bănci. De ce să-i băgăm la pușcărie sau să-i amendăm cu sume uriașe? Mai bine să se amplaseze prin parcuri sape, hârlețe și greble. Cei cu exces de energie și surplus de testosteron vor putea să dea o prașilă, să facă straturi pentru flori, să ne scape de buruieni...
Asemănările dintre Marghita şi Bucureşti sunt uluitoare. Amândouă sunt nişte localităţi cu mare potenţial, dar care sunt jefuite în fiecare ciclu electoral de cei care ar trebui să le conducă. Concubinajul între toate partidele care s-au perindat la putere a făcut să existe o şogoreală indestructibilă, ce a pus la punct un sistem impecabil de sifonare a banilor publici.
Sunt parcuri în oraş care n-au mai cunoscut o împrospătare de pe vremea lui Gheorghiu Dej. Doar Parcul 1 Decembrie a beneficiat de amplasarea unor dale foarte urâte, care s-au şi spart la câteva luni de la montare. Noroc că orădenii sunt prea ocupaţi cu fisurile din Piaţa Unirii ca să mai bage în seamă spărturile din apropiere.
Când a ajuns șef la Consiliul Județean, Ilie Bolojan s-a apucat să taie în carne vie în instituțiile subordonate, cele mai vocale, deși nu neapărat cele mai afectate, fiind instituțiile de cultură. S-au făcut liste de susținere, manifestări de indignare, s-a cântat prohodul culturii în Bihor.
În 2018 a apărut manualul „Călător prin istoria orașului,” carte menită să-i informeze pe junii orădeni, și nu numai, despre istoria locurilor natale. După istoria propriei familii, copiii trebuie să învețe istoria locului în care s-au născut, apoi pe cea a patriei, a Europei și a mapamondului.
Imaginaţi-vă o maşină electrică ce consumă pentru claxon 80% din puterea bateriei. Aţi zice că e o aberaţie tehnică şi că un astfel de produs nu e viabil. În schimb, dacă există aberaţii în administraţia locală, lucrurile merg mai departe, ba riscă să se perpetueze la infinit.
Recomand, înainte de citirea acestui text, să urmăriți filmarea! Cine citește site-urile din Oradea are impresia că pe la noi bandele de gangsteri fac legea și că nu mai poți ieși în oraș fără să te supui unor riscuri enorme din cauza derbedeilor de pe străzi. Povestea ar fi haioasă dacă nu ar arăta adevărata față a rebuturilor produse de sistemul nostru de educație.
A trecut perioada de 5 ani în care nu puteam face mare lucru în Cetate din cauza unor legi idioate sau prost interpretate. Acum depinde numai de noi să dăm viață Cetății în care s-au investit o grămadă de bani europeni.
Doi giboni care călătoreau cu tramvaiul au luat ciocănelul pus anume pentru cazuri de urgenţă, au coborât în staţie şi au spart cu acesta copertina de plastic. Cu dotările din mijloacele OTL, nici nu trebuie să se mai obosească indivizii să caute pietre sau cărămizi pentru a-şi duce la bun sfârşit elenul distructiv. Dar mă întreb de ce onor conducerea OTL permite ca gibonii să circule pe mijloacele de transport în comun fără botniţă, lanţ şi însoţitor?
Problema nu e că Oradea se depopulează, la fel ca toate marile oraşe din ţară, ci că transferul de populaţie pune noi probleme. Dacă ai un primar de comună suburbană bătut în cap, care sfidează pe toată lumea, inclusiv bunul simţ, nu se va putea face o centură, o legătură rapidă pentru navetişti sau infrastructură şcolară şi medicală. Exemplul nefericit al Floreştiului ar trebui să dea de gândit tuturor...
Cei care stau în zonele vechi ale oraşului, pe dealuri sau în Oncea se plâng pe bună dreptate că străzile lor sunt desfundate, dar taxate de parcă ar fi asfaltate ca-n palmă. La fel, şi prin noile cartiere asfaltul ajunge foarte greu. Mai mult decât atât, atunci când în sfârşit se găsesc bani pentru asfaltare, rezultă nişte drumuri înguste pentru că locuitorii şi-au amplasat coşmeliile fix în drum sau pentru că dezvoltatorii au făcut economie de teren. Cum s-ar zice, la noi trama stradală devine drama stradală.
Vedem că pasajul Decebal începe să capete contur pe planșetă. Imagini frumoase, pomi din belșug, clădiri dichisite și lifturi pentru pietoni. Însă nu trebuie să fii mare meșter în construcții, ci doar șofer care tranzitează zona, ca să-ți dai seama că există niște greșeli care, în loc să ne ușureze, ne vor face viața și mai grea...
O veste proastă pentru liberalii bihoreni. După 13 ani de înfrângeri glorioase, Ioan Mang, liderul stângii din Bihor, e tras pe dreapta. Evident, domnia sa susţine că a făcut un pas lateral, nicidecum în spate, în speranţa că partidul o să-i mai îndulcească ieşirea la pensie cu un mandat de deputat, că oricum e printre puţinii aleşi care au terminat facultatea la zi şi la timp...