Parcul 1 Decembrie a fost animat sâmbătă după-amiază de sute de tineri, dornici să descopere ofertele de practică şi voluntariat ale mai multor ONG-uri locale. 24 de asociaţii din diferite domenii de activitate au fost prezente la târgul EduFest.
Pe 17 septembrie, între orele 14 şi 20, Parcul 1 Decembrie din Oradea va găzdui târgul educaţional în aer liber EduFest. Evenimentul va conţine mai multe tipuri de activităţi, centrate pe tineri şi pe posibilităţile de afirmare a lor în cadrul diferitelor organizaţii. Astfel, cea mai importantă componentă a EduFest va fi târgul ONG-urilor, participanţii venind din diferite domenii.
În perioada interbelică, doar o mică parte a străzilor Oradiei erau amenajate cu pavaj sau asfalt. Acestea se aflau cu precădere în centrul oraşului şi, mai rar, prin cartiere. În anii ´20 oraşul s-a extins, prin dezvoltarea unor "colonii", însă infrastructura rutieră rămânea mereu în urmă.
Pe 23 august 1944, România a ieşit din războiul hitlerist şi s-a aliat americanilor şi sovieticilor. Şase ani mai târziu, acest moment semnificativ pentru începutul procesului de colonizare a României a devenit Zi Naţională. 23 August a fost sărbătorit în toată ţara după un anumit tipar. În dimineaţa de 23 august 1950, la monumentele sovietice din Oradea au fost organizate ceremonii militare şi depuneri de coroane de flori. Tradiţionalul miting a fost ţinut în Piaţa Mareşal Malinovski (astăzi Piaţa Unirii).
Circa 50 de basarabeni au fost, sâmbătă, oaspeţii Oradiei, în cadrul unui proiect turistic de promovare a frumuseţilor României în rândul românilor din Republica Moldova. Ei au fost impresionaţi, între altele, de Piaţa Unirii şi Cetate.
În lunga sa "domnie", fostul preşedinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a vizitat Oradea de opt ori, inclusiv pentru o întâlnire cu omologul ungar Janos Kadar. Evenimente regizate cu mult fast şi la care erau obligaţi să participe sute de activişti de partid şi zeci de mii de "oameni ai muncii", vizitele fostului şef al statului erau pregătite minuţios şi efectuate regulat, cu diferite ocazii, mai mult sau mai puţin fericite.
Până în secolul XVIII, zona din proximitatea actualului Parc 1 Decembrie a fost una liberă, destinată protejării cetăţii. După 1700, nu a mai fost delimitată astfel, pentru că cetatea îşi pierduse rolul militar. Astfel, pe amplasament au început să apară primele clădiri. Una din acestea este cunoscută azi sub numele de Magazinul Andrényi sau Oţelul, de la actuala adresă Piaţa 1 Decembrie nr. 4-6. Află povestea ei!
Declanşat la finalul epocii Ceauşescu, planul de sistematizare a satelor a vizat şi Bihorul, unde oficialităţile au prevăzut scăderea de la 87 la 75 a numărului comunelor. Autorităţile comuniste au planificat urbanizarea satelor prin demolarea caselor ţărăneşti şi înlocuirea lor cu blocuri muncitoreşti, aşa încât să "economisească" terenurile care urmau să fie folosite exclusiv în scop agricol.
Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea s-a îmbogăţit cu o nouă secţie. Este vorba despre un mic muzeu al fotografiei, care cuprinde momente din istoria practicării acestei meserii în Oradea, lucrări ale primului fotograf orădean, Mezey Lajos (1820-1880), precum şi o colecţie impresionantă de aparatură specifică. Inaugurarea secţiei s-a făcut concomitent cu vernisarea expoziţiei foto personale Ştefan Tóth, chiar la aniversarea zilei sale de naştere.
Arădean, născut în 1852, Roman Ciorogariu a fost primul episcop ortodox al Oradiei după Marea Unire. Istoricii socotesc perioada sa drept una fastă, cu numeroase realizări, mai ales că vorbim de primul şi cel mai greu deceniu interbelic...
Proiectul Centrului Civic al Oradiei s-a născut greu, de pe planşele arhitecţilor trecând prin orgoliile lui Nicolae Ceauşescu şi prin modificări interminabile. La solicitarea autorităţilor comuniste, arhitecţii orădeni specializaţi în sistematizare au gândit la finele anilor ’70 un plan pentru amenajarea unui spaţiu destinat sediilor instituţiilor administrative şi desfăşurării manifestărilor populare.
Cândva în prima jumătate a secolului al XIX-lea, la marginea cartierului Rât (Rét, în maghiară) al Oradiei a apărut cimitirul Olosig. Amplasamentul era atunci destul de izolat: la capătul străzii Cimitirului, pe un deal, dar totuşi în apropierea Palatului Baroc. Deşi nu i se cunoaşte istoria propriu-zisă, din ziarele locale aflăm că locul era controversat. Vandalizarea mormintelor, violuri şi sinucideri sunt câteva dintre poveştile surprinse de ziare.
Puţini ştiu povestea clădirii din strada Vasile Alecsandri nr. 8 - intrarea în Pasajul Vulturul Negru. Acum mai bine de un secol şi jumătate, în clădirea cu un etaj funcţiona un han pentru drumeţii care aveau treabă prin oraş. Se numea Arborele Verde şi era un spaţiu cultural numai bun de "stat la o şuetă".
Cea de-a doua zi a festivalului European Music Open i-a adus în faţa orădenilor nu pe câţiva dintre cei mai în vogă muzicieni ai momentului, ci pe un grup de oameni de cultură, având rolul de a încânta mintea în primul rând. În lipsa lui Emil Hurezeanu, prins cu "treburi diplomatice", şi pe care mulţi au aşteptat cu nerăbdare să-l asculte, scena Teatrului a fost ocupată doar de patru "actori" ai şuetei culturale: Sever Voinescu, Adriana Babeţi, compozitorul Dan Dediu şi Ioan Holender.
Invitat al conferinţei "Despre spiritul naţional în epoca globalizării", ţinută miercuri în Aula Magna a Universităţii din Oradea, academicianul Eugen Simion şi-a prezentat două volume şi a vorbit atât despre probleme europene, cât şi despre cele naţionale, spunând că "România reală nu este cea denigrată de televiziuni, România reală este cea a culturii"
În perioada comunistă, Ziua Internaţională a Copiilor, celebrată pe 1 Iunie, a fost marcată în România sub semnul impulsului politic şi ideologic ce guverna întreaga ţară. Copiii erau înregimentaţi în structuri de tip "cazon", cum era organizaţia Pionierilor şi cea a Şoimilor Patriei, iar propaganda comunistă şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu au fost elementele de bază ale tuturor manifestaţiilor plănuite de organizaţiile de tineret.
Un eveniment cultural important pentru cei din lumea scrisului s-a consumat, joi, la Cetatea Oradea. Doctorul în istorie Carmen Ungur-Brehoi, profesor şi jurnalist şi-a lansat volumul cu titlul "Cenzura presei şi a publicaţiilor în România comunistă: activitatea Direcţiei Tipărirea Presei Centrale din cadrul DGPT (1965-1977).
În 1928, proiectul noii catedrale a intrat în atenţia opiniei publice. Noua catedrală trebuia să fie una "a Soarelui", aşa cum cea existentă aparţinea Lunii. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial şi, mai ales, cedarea Ardealului de Nord către Ungaria horthystă au oprit însă demersurile.
Tinerii orădeni între 14 şi 30 de ani sunt invitaţi să participe la câteva ateliere de lucru pe tema voluntariatului şi a educaţiei nonformale. Activităţile sunt organizate în cadrul Săptămânii Naţionale a Voluntariatului.
În luna aprilie 1919, preconizatul atac al Armatei Române pentru eliberarea Oradiei se apropia tot mai mult, astfel că în oraş au fost concentrate trupe străine, iar numărul înrolărilor în armata roşie de aici a crescut. Oradea devenea un oraş izolat şi militarizat. Armata Română avansa dinspre Ciucea, iar între Oradea şi Oşorhei se construiseră tranşee...
.JPG)
În acest sfârşit de săptămână, se desfăşoară la Oradea conferinţa dedicată cercetătorilor şi doctoranzilor în istorie, pe tema istoriei şi istoriografiei Transilvaniei. Evenimentul, denumit "Provocări noi şi răspunsuri în cercetarea istoriei Transilvaniei", organizat de către Asociaţia Doctoranzilor şi Tinerilor Cercetători Maghiari din România, filiala Bihor, cu sprijinul Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, iese în evidenţă în primul rând prin mesajul de conlucrare pe care doreşte să-l transmită.
Sala Mare a Primăriei Oradea a fost neîncăpătoare joi seară, la întâlnirea orădenilor cu profesorul Ovidiu Bojor, socotit drept părinte al fitoterapiei moderne. Având 91 de ani şi purtând în spate zeci de ani de cercetări, Bojor a venit la Oradea cu dorinţa sinceră a împărtăşirii cunoştinţelor sale legate de nutriţie şi viaţă sănătoasă. Deşi "suntem programaţi să trăim 120 de ani", nu longevitatea contează, spune Bojor, ci "să ne bucurăm de viaţă".
Orădenii pot vedea, în Cetatea Oradea, o interesantă expoziţie a artistului plastic Remus Ilisie, absolvent al facultăţilor de arte din Oradea şi Cluj Napoca. Expoziţia cuprinde obiecte şi picturi pe temă militară, autorul mărturisind că cei bătrâni trebuie respectaţi prin neuitarea trecutului.
Primul mijloc de transport în comun din Oradea, şi singurul timp de 50 de ani, a fost tramvaiul. Introduse în circulaţie în anul 1906, tramvaiele din Oradea au beneficiat de investiţii în reţea şi extinderi până în anii ´50, când creşterea oraşului reclama diversificarea modalităţilor de transport.
Actuala Piaţă Emanuil Gojdu, zonă pe care orădenii o cunosc sub denumirea Centrul Civic, nu a fost întotdeauna un spaţiu deschis. La începutul secolului trecut, aici existau mai multe case cu un etaj, cu magazine şi locuinţe, vechea autogară, dar şi vechiul depou de tramvaie, aflat pe locul actualei pieţe agroalimentare.
Pe strada Primăriei, la colţul cu strada Jean Calvin exista, acum două secole, un grânar. Clădirea a fost ulterior transformată în casă de rugăciuni pentru protestanţii orădeni, numărul lor fiind într-o rapidă creştere la începutul secolului 19...
Cetatea Oradea găzduieşte vineri şi sâmbătă o conferinţă-atelier despre memorie, rezistenţă şi educaţie, coordonate ale luptei anticomuniste din România. Locaţia aleasă nu este întâmplătoare, în cetate funcţionând de câteva luni un mic muzeu al rezistenţei anticomuniste, în amenajare permanentă.
În prima jumătate a secolului al XX-lea, locurile de joacă special amenajate pentru copii erau o raritate în Oradea. Locul pentru distracţie al celor mici era strada, parcul sau orice teren viran din oraş. Abia în perioada postbelică, autorităţile locale au căutat variante pentru amenajarea unui spaţiu adecvat pentru copii. Actualul Parc Nicolae Bălcescu a fost transformat în primăvara anului 1957 într-o atracţie pentru întreaga familie.
După jumătatea anilor ’50, în Oradea au început să apară blocurile de locuinţe muncitoreşti. Şantiere s-au deschis în mai multe zone din oraş, dar primul complex de locuinţe ridicate în sistemul sovietic al cvartalului a fost cel din latura vestică a Parcului 23 August, azi Piaţa 1 Decembrie.
Începând de joi, orădenii au la dispoziţie un spaţiu numai al lor pentru conferinţe, dezbateri şi seminarii. În cadrul unui proiect naţional al Fundaţiei Progress, Biblioteca Judeţeană Bihor a răspuns ideii de amenajare a unui Cuib al Democraţiei, în care ONG-urile locale şi cetăţenii să poată să-şi exprime opiniile, într-un mediu prietenos şi organizat.