Oradea noastră

Curățenia Oradiei este pusă în pericol chiar de locuitorii ei. Obligați să încheie un contract pentru transportul deșeurilor rămase în urma construcțiilor sau reamenajărilor interioare ample, tot mai mulți orădeni încearcă să eludeze acest serviciu și caută soluții „independente” și care nu îi costă. Pe scurt: aruncă molozul clandestin la marginea orașului sau în alte locuri ferite de ochii autorităților!

Aspectul Bulevardului Decebal, la intersecția cu Calea Aradului, se schimbă radical. Săptămâna trecută, muncitorii au început să demoleze conductele uriașe de termoficare care treceau pe lângă gardul Poliției de Frontieră, rețeaua fiind mutată în subteran.

În peisajul urban, locurile de joacă sunt o necesitate. În începutul anilor 1970, în Oradea apăreau noi cartiere de blocuri, unde erau și mulți copii, care aveau nevoie de spații publice numai pentru ei. În 1971, gazetarii de la Crișana făceau o anchetă în Rogerius pentru a afla situația din teren, date fiind scrisorile locuitorilor cum că locurile de joacă erau insuficiente.

De mult timp oamenii de știință atrag atenția că încălzirea globală este accentuată de emisiile de gaze cu efect de seră. Până când guvernele lumii se vor pune de acord să ia măsuri eficiente, mulți oameni obișnuiți se întreabă: ce putem face?

În curând, orădenii de la blocuri nu vor mai avea motive să spună că n-au știut cum se aruncă deșeurile. Pe lângă promovarea regulilor prin pliante și ghiduri privind colectarea separată, RER Vest duce informația chiar pe ușile țarcurilor pentru deșeuri.

Furtuna din 25 iulie le-a amintit orădenilor că forța naturii este greu de combătut, o vijelie scurtă, dar foarte puternică, distrugând aproape 3.000 de copaci. Urmările dezastrului puteau fi limitate, totuși, dacă Primăria ar fi asigurat o mentenanță „ca la carte” a arborilor din oraș, crede Adrian Burca, fondatorul și administratorul firmei de peisagistică Kaluna. În interviul acordat BIHOREANULUI, el spune ce ar trebui să facă municipalitatea pentru ca asemenea dezastre verzi să fie evitate.

Pentru că oamenii de pe întreg mapamondul s-au obişnuit să consume fără remuşcări produse care epuizează resursele Terrei, de câţiva ani încearcă să-şi facă loc în fiecare gospodărie din Europa conceptul de "economie circulară".

Dacă au nevoi fiziologice când sunt în parcul de pe strada Padișului, orădenii n-ar trebui să se bazeze pe toaleta publică de acolo. Nu doar că este plină de desene făcute de vandali, dar în interior este adeseori murdară din cale-afară.

De la marginea țării, Bihorul poate da lecții despre colectarea separată a deșeurilor. Directoarea Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, Sanda Mercea, precizează că un clasament făcut în București așază județul pe primul loc la rata reciclării, la mare distanță față de capitală. „Este loc de mai bine, nu suntem la 50%, dar tot stăm mai bine ca alții”, spune Mercea.

În plină vacanță de vară și perioadă de concedii, Primăria îi pune pe orădeni să se gândească la ce-și doresc pentru orașul lor. Luni începe a patra sesiune a procesului de bugetare participativă, cu un buget de 1,5 milioane de lei, care va acoperi investițiile pentru 15 proiecte a câte 100.000 de lei fiecare.

În perioada industrializării intensive, în Oradea au fost dezvoltate mai multe platforme cu întreprinderi, iar asta a însemnat şi creşterea cererii pentru energie electrică şi termică. Între 1963 şi 1966, pe Şoseaua Borşului, a fost construită o centrală electro-termică, dar n-a trecut mult timp, că autorităţile locale au ridicat probleme tehnice şi de aprovizionare cu cărbuni (între 1972-1975), propunând construirea unei noi centrale, dar pe gaz.

Ești pasionat de cărți, lectură și film? Te așteptăm la Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai! În plină vacanță de vară, la noi poți descoperi ceva nou în fiecare zi, transformând această perioadă într-una de dezvoltare. O invitație de la Ancuța Șchiop,
directoarea Bibliotecii Județene din Oradea...

Orădenii încep să simtă în buzunar avantajele unui sistem de salubritate modern și racordat la normele europene. Din luna iunie, toți locuitorii municipiului primesc de la RER Vest facturi de salubritate mai mici, ieftinire care se datorează faptului că deșeurile reziduale nu mai ajung direct la groapa de gunoi, ci în prealabil sunt tratate. Iar „tratamentul” e în folosul cetățenilor...

Drumul de ieşire din Oradea către Salonta este vechi, el dezvoltându-se şi mobilându-se cu clădiri de-a lungul a două secole. În 1841, drumul ieşea din actuala stradă Primăriei, pe latura nordică începând să se construiască primele case ale aşa-numitului cartier al "păsărilor", fiindcă străzile aveau să poarte nume de păsări.

Am fost rugat să întocmesc o listă de recomandări sau să descriu cum experimentez eu lunile de vară. Pot spune că nu e seară de vară fără o plimbare în Parcul Petőfi și grădinile Palatului episcopiei romano-catolice. Că e fără formă o seară de vară fără tumultul teraselor Lokal, Moszkva sau MaHub. Că merită trezitul dis-de-dimineață, duminica, pentru ca să prinzi vibe-ul de la Ocsko. Că îți poți lua prietenii în parcul Cetății pentru un film cool la Summer Film în luna august. Că îți poți impresiona partenerul cu o plimbare pe Libertății și un stop la pianina din Parcul Libertății...

Pasionat de mic de turism și geografie și cunoscut în oraș pentru tururile gratuite pe care le organiza când încă era licean, orădeanul Alex Trandafir a lansat o aplicație menită să ofere turiștilor care ajung în orașul de pe Crișul Repede o experiență unică. Experience Oradea este un centru turistic virtual, unde curiozitățile turiștilor primesc răspunsuri, iar orădenii pasionați de orașul lor pot deveni... ambasadori.

Începând din 3 iulie, salubritatea orădeană are parte de o schimbare importantă. Orădenii nu vor mai arunca deşeurile reciclabile de-a valma în sacul galben, ci le vor sorta pe trei categorii: plastic şi metal, hârtii şi cartoane, respectiv sticle. RER Vest explică detaliile acestei reforme, astfel încât fiecare orădean să ştie cum să arunce deşeurile ori când să le scoată la limita proprietăţii.

După alipirea unei părți a Bihorului la Regatul României, economia orădeană a intrat în sistemul românesc, adoptând moneda leu. Anii 1920 au început cu revenirea economică de după război, a urmat o perioadă de creștere, dar finalul aceluiași deceniu a aparținut crizei economice începute în 1929 în SUA și care s-a extins rapid, inclusiv în Oradea. În general, economia locală a perioadei s-a bazat pe industrie și comerț

Până nu demult, Nectaria Jejeran nici nu ştia ce este o lansare de carte. Fetiţa are 11 ani, abia a terminat clasele primare şi n-a avut ocazia să participe la vreun eveniment în care un autor îşi prezintă public cartea. Cu siguranţă, nu va uita însă prima lansare de carte la care a fost prezentă. Nu de alta, dar volumul îi poartă semnătura! 

O idee foarte bună au avut locatarii asociației Plopul, de pe strada Flammarion nr. 2A, din Rogerius, care au „mascat” țarcul de gunoaie cu caprifoi.

Asociația al cărei președinte sunt onorat să fiu a organizat, în 10 iunie, a șaptea ediție a Zilei Liliacului Carpatin, specie de arbust endemică unor văi reci și umede din Carpați. În Valea Iadului a fost desemnată inclusiv o rezervație naturală pentru conservarea acestei specii, care încântă privitorul în perioada în care florile de liliac domină peisajul, iar malurile râului sunt parcă pictate în mov.

Oradea are tot mai multe străzi închise din cauza șantierelor, iar asta pune în dificultate și operatorul licențiat de salubritate RER Vest. Orădenii care locuiesc pe străzi unde accesul utilajelor RER Vest este interzis sau limitat, din pricina unor lucrări, trebuie să își lase pubelele sau sacii nu la limita proprietății, ci la limita șantierului, așa cum e prevăzut și în contractul încheiat între companie și clienții săi.

La începutul lunii iunie, când operatorul de apă și canalizare a majorat tarifele cu 20%, pentru a cofinanța proiectele europene asumate, mulți consumatori s-au revoltat. Opoziția a catalogat Oradea drept cel mai scump oraș din țară, iar orădenii au acuzat tarifele prea mari. Primarul Florin Birta nu s-a lăsat, însă, impresionat. „Nu e adevărat că Oradea este cel mai scump oraș din țară. Nu este nici măcar în vârful listei”, a spus edilul. Iar cifrele par să îi dea dreptate...

Deșeurile biodegradabile au cea mai mare pondere în cantitatea totală de resturi generate într-o locuință. Ele reprezintă și materia primă pentru producția de compost, astfel că, dacă sunt aruncate corect, pot fi refolosite. Pentru a evita contaminarea acestei fracții importante, RER Vest golește doar pubelele care conțin exclusiv resturi vegetale.