Oradea noastră

La mai bine de un deceniu de la prima campanie de microcipare a câinilor cu stăpân din Oradea, Primăria încearcă iar să prevină apariția câinilor pe străzi printr-un program în două etape: identificarea câinilor cu stăpân, iar apoi sterilizarea lor. Campania de microcipare a început săptămâna trecută, dar timid: puțini orădeni și-au dus patrupedele la medicii veterinari anume angajați de Primărie pentru asta.

Transportul în comun cu autobuze din Oradea se făcea, la finalul anilor 1990, pe opt linii urbane și altele preorășenești, cu DAC-uri și Ikarus-uri, vechi. În 1997, pentru a înlocui din ele, regia de transport a închiriat 10 autobuze Renault din Belgia pe o perioadă de 3 ani. Li s-au adăugat 8 autovehicule articulate fabricate de societatea franțuzească Heuliez, aduse în decembrie 1997, dar folosite puțin, din cauza chiriei ridicate...

Unul dintre obiectivele urmărite cu insistenţă în ultimii doi ani de Muzeul Ţării Crişurilor - Complex Muzeal a fost acela de a fi cât mai prezent în spaţiul public şi de a intra în conştiinţa orădenilor. Deschiderea spre oameni, ieşirea dintre zidurile clădirilor care adăpostesc muzee, astfel încât patrimoniul instituţiei să fie cât mai cunoscut, ar trebui să fie o coordonată esenţială a oricărui aşezământ cultural de acest fel. 

După ce ultimul an l-a petrecut în Berlin, unde a urmat un masterat în administraţie publică, city-managerul Oradiei, Mihai Jurca, a revenit în Primărie şi are sarcina de a urmări şantierele deschise pe bani europeni. Miza? La 31 decembrie, Oradea să deconteze cât mai mulţi bani din fonduri nerambursabile, pentru că lucrările care nu vor fi finalizate la termen vor fi plătite din bugetul oraşului. Iar în cazul unor şantiere, probabil aşa va fi...

Pietonii care trec pe strada Evreilor Deportați, aflată de luni bune în șantier, sunt ultima grijă a autorităților și a constructorilor. Zilele trecute, săpăturile au ajuns în zona ultimei treceri de pietoni rămase intacte lângă sensul giratoriu nou creat și au „rupt” în două zebra, fără ca alta să fie amenajată în apropiere

Chiar dacă au trecut trei luni de când a fost instituită regula separării deșeurilor de ambalaje în trei fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă), colectate în săptămâni diferite, încă sunt orădeni care, în ziua de reciclabile, scot în stradă toate tipurile de deșeuri și acolo le lasă pe cele neprogramate pentru ridicare.

Locatarii de pe strada Iuliu Maniu ar putea să declanșeze o modă nouă în oraș. În locul banalelor plăcuțe albastre cu numerele caselor, au optat pentru modele colorate și decorate. Vezi cum arată!

Pentru Claudiu Szabó, totul gravitează în jurul fotografiei. În urmă cu 30 de ani, ambiția de a deveni un IT-ist i-a fost deturnată, după ce a descoperit mirajul fotografiei, iar de atunci caută mereu să imortalizeze natura pe care o vizitează cât de des poate. Chiar dacă nu-i plac mâncărurile cu ciuperci, Claudiu adoră să fotografieze „bureții” din păduri, iar pasiunea l-a determinat și să-i cerceteze cu atenție. Iar azi îi învață pe orădeni cum să deosebească ciupercile otrăvitoare de cele comestibile.

Când vorbesc de poluare, oamenii se gândesc cel mai adesea la aerul încărcat de particule și de noxe pe care îl respiră când merg pe stradă. Adesea, închid geamurile locuințelor, tocmai ca să păstreze în interiorul casei sau apartamentului un aer mai curat. Studiile arată, însă, că între 40 și 60% din poluarea la care suntem expuși provine din interiorul clădirilor în care locuim sau muncim.

Pare greu de crezut, dar există oameni care, în 2023, consideră că serviciul de salubrizare este unul facultativ. Nu sunt mulți, dar depozitările ilegale de deșeuri de peste tot din oraș dovedesc că unii văd utilizarea acestui serviciu ca pe un cost opțional. RER Vest, operatorul de salubrizare din Oradea și Zona Metropolitană, le reamintește localnicilor de ce e important să dețină un contract de salubrizare și să respecte regulile de salubritate.

Istoricul Mircea Pașca arată că pârâul a fost întubat în anii 1912-1913 de firma lui Izsó Rozenberg pe un traseu scurtat. Astfel, de la calea ferată, canalul a fost îngropat prin spatele caselor cu numere pare de pe strada Doja, continuând pe sub bulevardul Magheru, pentru a se vărsa în Criș lângă vechiul pod Báross, azi Dacia. O primă urmare a fost crearea unei noi străzi, paralele cu Doja, azi partea nordică a străzii George Enescu.

Oradea se confruntă cu un nou fenomen nedorit: tot mai mulți saci cu resturi menajere zac aruncați pe lângă coșurile stradale. Nici nu-i de mirare: anul acesta, 20% dintre orădenii care stau la case și mii de firme din oraș nu și-au scos pubelele de gunoaie în fața autogunoierelor RER Vest. Și e greu de crezut că n-au adunat, timp de opt luni, nici măcar un sac cu mizerii...

O condiție obligatorie pentru reciclare, colectarea separată a deșeurilor le dă bătăi de cap multor orădeni, mai ales că, din această vară, trebuie să arunce resturile în cinci fracții, fiecare cu o frecvență diferită de ridicare. Adică exact cum se întâmplă în Italia, Germania sau Austria! În Occident, regulile de colectare separată sunt diferite de la un oraș la altul, însă linia directoare este aceeași: deșeurile trebuie sortate, ca să poată fi reciclate.

Pârâul care coboară de pe dealurile Oradiei pe lângă blocurile ANL de pe Ștefan cel Mare, este mai mult murdar decât sălbatic, cum îi e numele.

Colțul străzilor Patrioților și Moscovei oferă un mic spectacol secession inspirat din folclor, prin două clădiri ridicate de Emil Adorján, unul dintre proprietarii Palatului Vulturul Negru.  Arhitecții caselor Adorján I și II au fost Komor Marcell și Jakab Dezső, iar antreprenor Szarill Ferenc...

Mai multe mămici de pe strada Moldovei nu mai știu cum să îi trateze pe niște vecini nemulțumiți de un loc de joacă din apropierea blocurilor. Ca să gonească micuții, o familie aruncă pe geam cu apă, ouă sau cartofi și, mai rău, murdărește leagănele și băncile...

În Bihor au fost atestate 281 de biserici din lemn, dintre care doar 58 mai pot fi văzute azi, în timp ce restul s-au făcut una cu pământul. Nici cele rămase în picioare nu o duc prea bine... Doi arhitecţi din Oradea încearcă să le scoată de pe drumul dispariţiei şi au adus în ajutor Ambulanţa pentru Monumente, care funcţionează cu succes în ţară încă din 2016. Parteneri de viaţă şi de muncă, arhitecţii orădeni Gréta Zsák şi Adrian Pescaru le salvează de la dispariţie...

Curățenia Oradiei este pusă în pericol chiar de locuitorii ei. Obligați să încheie un contract pentru transportul deșeurilor rămase în urma construcțiilor sau reamenajărilor interioare ample, tot mai mulți orădeni încearcă să eludeze acest serviciu și caută soluții „independente” și care nu îi costă. Pe scurt: aruncă molozul clandestin la marginea orașului sau în alte locuri ferite de ochii autorităților!

Aspectul Bulevardului Decebal, la intersecția cu Calea Aradului, se schimbă radical. Săptămâna trecută, muncitorii au început să demoleze conductele uriașe de termoficare care treceau pe lângă gardul Poliției de Frontieră, rețeaua fiind mutată în subteran.

În peisajul urban, locurile de joacă sunt o necesitate. În începutul anilor 1970, în Oradea apăreau noi cartiere de blocuri, unde erau și mulți copii, care aveau nevoie de spații publice numai pentru ei. În 1971, gazetarii de la Crișana făceau o anchetă în Rogerius pentru a afla situația din teren, date fiind scrisorile locuitorilor cum că locurile de joacă erau insuficiente.

De mult timp oamenii de știință atrag atenția că încălzirea globală este accentuată de emisiile de gaze cu efect de seră. Până când guvernele lumii se vor pune de acord să ia măsuri eficiente, mulți oameni obișnuiți se întreabă: ce putem face?

În curând, orădenii de la blocuri nu vor mai avea motive să spună că n-au știut cum se aruncă deșeurile. Pe lângă promovarea regulilor prin pliante și ghiduri privind colectarea separată, RER Vest duce informația chiar pe ușile țarcurilor pentru deșeuri.

Furtuna din 25 iulie le-a amintit orădenilor că forța naturii este greu de combătut, o vijelie scurtă, dar foarte puternică, distrugând aproape 3.000 de copaci. Urmările dezastrului puteau fi limitate, totuși, dacă Primăria ar fi asigurat o mentenanță „ca la carte” a arborilor din oraș, crede Adrian Burca, fondatorul și administratorul firmei de peisagistică Kaluna. În interviul acordat BIHOREANULUI, el spune ce ar trebui să facă municipalitatea pentru ca asemenea dezastre verzi să fie evitate.

Pentru că oamenii de pe întreg mapamondul s-au obişnuit să consume fără remuşcări produse care epuizează resursele Terrei, de câţiva ani încearcă să-şi facă loc în fiecare gospodărie din Europa conceptul de "economie circulară".

Dacă au nevoi fiziologice când sunt în parcul de pe strada Padișului, orădenii n-ar trebui să se bazeze pe toaleta publică de acolo. Nu doar că este plină de desene făcute de vandali, dar în interior este adeseori murdară din cale-afară.

De la marginea țării, Bihorul poate da lecții despre colectarea separată a deșeurilor. Directoarea Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, Sanda Mercea, precizează că un clasament făcut în București așază județul pe primul loc la rata reciclării, la mare distanță față de capitală. „Este loc de mai bine, nu suntem la 50%, dar tot stăm mai bine ca alții”, spune Mercea.