Oradea noastră

Spre deosebire de orașe, în satele Bihorului nu s-a introdus colectarea deșeurilor biodegradabile, ceea ce îi pune pe unii oameni în dificultate: ce fac cu resturile vegetale adunate din grădini? Autoritățile îi încurajează să le transforme în compost, dar dacă nu vor să facă asta, le rămân doar opțiuni neconvenabile: să le dea foc, ceea ce este interzis prin lege, sau să le predea operatorilor de salubritate, contra unor costuri deloc mici.

Primăria pare incapabilă să rezolve problema lacătelor de la țarcurile de gunoaie. Un orădean a reclamat luni la rând că o incintă de pe strada Sovata nu se mai închide, iar municipalitatea i-a răspuns de fiecare dată că a redirecționat plângerea către firma responsabilă, ba chiar că același lucru ar putea să-l facă și petiționarul.

Activează-ți factura electronică RER Vest și poți fi unul dintre cei 10 clienți persoane fizice care nu vor mai plăti factura la salubrizare timp de 6 luni! Pentru a încuraja reducerea consumului de hârtie și a crește confidențialitatea datelor, operatorul de salubrizare RER Vest a demarat o campanie cu premii dedicată clienților casnici din Oradea și Zona Metropolitană.

Așa cum nimeni nu e profet în țara lui, e limpede că nici noi nu putem fi invitați la fiecare festival care se petrece aici. Doar mai rar, când cineva își amintește de noi. Dar ce pot să spun e că a fost frumos la FestiFall - festivalul care pentru mine rămâne tot „Toamna Orădeană”, căci sună mult mai impunător, fără englezisme ori furculisionisme.

Unul dintre cele mai vechi cinematografe din Oradea a fost amenajat în Palatul Vulturul Negru. Sala Mare, concepută ca una de teatru, are intrarea dinspre strada Independenței și este dispusă pe două niveluri, cu decorații ce cuprind razele soarelui pe cupolă și un bandou de triunghiuri masonice cu 12 registre, simbolizând lunile anului. Printre motivele geometrice și florale se află lira, totodată ieșind în evidență vulturii...

Oficialii europeni vorbesc tot mai des despre economia circulară, adică prelungirea vieții oricărui produs și reducerea la minimum a deșeurilor. Nu-i de mirare: omenirea lasă în urma ei gropi de gunoaie tot mai mari. O provocare pentru economia circulară este industria textilelor, cu „fast fashion” - adică producția rapidă de piese de vestimentație în tendințele modei și la prețuri accesibile pentru cumpărători - în plină glorie...

Zece bihoreni au șansa să uite de grija facturii de salubrizare menajeră timp de șase luni, dacă își activează factura electronică RER Vest. Toate persoanele fizice care sunt clienți ai firmei de salubritate și își exprimă acordul să primească factura doar în format electronic vor fi înscrise automat într-o tombolă.

Se anunță un an greu pentru zonele verzi din Oradea: nu mai puțin de șase parcuri mari vor intra în șantier! Orașul are o alocare dedicată din fonduri nerambursabile de 18 milioane euro, bani care pot fi cheltuiți doar pentru îmbunătățirea spațiilor verzi, așa că Primăria a pregătit proiectele. Spre nemulțumirea unora dintre orădeni, care cred că e suficient ca unele dintre parcurile orașului să fie doar întreținute.

La mai bine de un deceniu de la prima campanie de microcipare a câinilor cu stăpân din Oradea, Primăria încearcă iar să prevină apariția câinilor pe străzi printr-un program în două etape: identificarea câinilor cu stăpân, iar apoi sterilizarea lor. Campania de microcipare a început săptămâna trecută, dar timid: puțini orădeni și-au dus patrupedele la medicii veterinari anume angajați de Primărie pentru asta.

Transportul în comun cu autobuze din Oradea se făcea, la finalul anilor 1990, pe opt linii urbane și altele preorășenești, cu DAC-uri și Ikarus-uri, vechi. În 1997, pentru a înlocui din ele, regia de transport a închiriat 10 autobuze Renault din Belgia pe o perioadă de 3 ani. Li s-au adăugat 8 autovehicule articulate fabricate de societatea franțuzească Heuliez, aduse în decembrie 1997, dar folosite puțin, din cauza chiriei ridicate...

Unul dintre obiectivele urmărite cu insistenţă în ultimii doi ani de Muzeul Ţării Crişurilor - Complex Muzeal a fost acela de a fi cât mai prezent în spaţiul public şi de a intra în conştiinţa orădenilor. Deschiderea spre oameni, ieşirea dintre zidurile clădirilor care adăpostesc muzee, astfel încât patrimoniul instituţiei să fie cât mai cunoscut, ar trebui să fie o coordonată esenţială a oricărui aşezământ cultural de acest fel. 

După ce ultimul an l-a petrecut în Berlin, unde a urmat un masterat în administraţie publică, city-managerul Oradiei, Mihai Jurca, a revenit în Primărie şi are sarcina de a urmări şantierele deschise pe bani europeni. Miza? La 31 decembrie, Oradea să deconteze cât mai mulţi bani din fonduri nerambursabile, pentru că lucrările care nu vor fi finalizate la termen vor fi plătite din bugetul oraşului. Iar în cazul unor şantiere, probabil aşa va fi...

Pietonii care trec pe strada Evreilor Deportați, aflată de luni bune în șantier, sunt ultima grijă a autorităților și a constructorilor. Zilele trecute, săpăturile au ajuns în zona ultimei treceri de pietoni rămase intacte lângă sensul giratoriu nou creat și au „rupt” în două zebra, fără ca alta să fie amenajată în apropiere

Chiar dacă au trecut trei luni de când a fost instituită regula separării deșeurilor de ambalaje în trei fracții (plastic-metal, hârtie-carton, sticlă), colectate în săptămâni diferite, încă sunt orădeni care, în ziua de reciclabile, scot în stradă toate tipurile de deșeuri și acolo le lasă pe cele neprogramate pentru ridicare.

Locatarii de pe strada Iuliu Maniu ar putea să declanșeze o modă nouă în oraș. În locul banalelor plăcuțe albastre cu numerele caselor, au optat pentru modele colorate și decorate. Vezi cum arată!

Pentru Claudiu Szabó, totul gravitează în jurul fotografiei. În urmă cu 30 de ani, ambiția de a deveni un IT-ist i-a fost deturnată, după ce a descoperit mirajul fotografiei, iar de atunci caută mereu să imortalizeze natura pe care o vizitează cât de des poate. Chiar dacă nu-i plac mâncărurile cu ciuperci, Claudiu adoră să fotografieze „bureții” din păduri, iar pasiunea l-a determinat și să-i cerceteze cu atenție. Iar azi îi învață pe orădeni cum să deosebească ciupercile otrăvitoare de cele comestibile.

Când vorbesc de poluare, oamenii se gândesc cel mai adesea la aerul încărcat de particule și de noxe pe care îl respiră când merg pe stradă. Adesea, închid geamurile locuințelor, tocmai ca să păstreze în interiorul casei sau apartamentului un aer mai curat. Studiile arată, însă, că între 40 și 60% din poluarea la care suntem expuși provine din interiorul clădirilor în care locuim sau muncim.

Pare greu de crezut, dar există oameni care, în 2023, consideră că serviciul de salubrizare este unul facultativ. Nu sunt mulți, dar depozitările ilegale de deșeuri de peste tot din oraș dovedesc că unii văd utilizarea acestui serviciu ca pe un cost opțional. RER Vest, operatorul de salubrizare din Oradea și Zona Metropolitană, le reamintește localnicilor de ce e important să dețină un contract de salubrizare și să respecte regulile de salubritate.

Istoricul Mircea Pașca arată că pârâul a fost întubat în anii 1912-1913 de firma lui Izsó Rozenberg pe un traseu scurtat. Astfel, de la calea ferată, canalul a fost îngropat prin spatele caselor cu numere pare de pe strada Doja, continuând pe sub bulevardul Magheru, pentru a se vărsa în Criș lângă vechiul pod Báross, azi Dacia. O primă urmare a fost crearea unei noi străzi, paralele cu Doja, azi partea nordică a străzii George Enescu.

Oradea se confruntă cu un nou fenomen nedorit: tot mai mulți saci cu resturi menajere zac aruncați pe lângă coșurile stradale. Nici nu-i de mirare: anul acesta, 20% dintre orădenii care stau la case și mii de firme din oraș nu și-au scos pubelele de gunoaie în fața autogunoierelor RER Vest. Și e greu de crezut că n-au adunat, timp de opt luni, nici măcar un sac cu mizerii...

O condiție obligatorie pentru reciclare, colectarea separată a deșeurilor le dă bătăi de cap multor orădeni, mai ales că, din această vară, trebuie să arunce resturile în cinci fracții, fiecare cu o frecvență diferită de ridicare. Adică exact cum se întâmplă în Italia, Germania sau Austria! În Occident, regulile de colectare separată sunt diferite de la un oraș la altul, însă linia directoare este aceeași: deșeurile trebuie sortate, ca să poată fi reciclate.

Pârâul care coboară de pe dealurile Oradiei pe lângă blocurile ANL de pe Ștefan cel Mare, este mai mult murdar decât sălbatic, cum îi e numele.

Colțul străzilor Patrioților și Moscovei oferă un mic spectacol secession inspirat din folclor, prin două clădiri ridicate de Emil Adorján, unul dintre proprietarii Palatului Vulturul Negru.  Arhitecții caselor Adorján I și II au fost Komor Marcell și Jakab Dezső, iar antreprenor Szarill Ferenc...

Mai multe mămici de pe strada Moldovei nu mai știu cum să îi trateze pe niște vecini nemulțumiți de un loc de joacă din apropierea blocurilor. Ca să gonească micuții, o familie aruncă pe geam cu apă, ouă sau cartofi și, mai rău, murdărește leagănele și băncile...

În Bihor au fost atestate 281 de biserici din lemn, dintre care doar 58 mai pot fi văzute azi, în timp ce restul s-au făcut una cu pământul. Nici cele rămase în picioare nu o duc prea bine... Doi arhitecţi din Oradea încearcă să le scoată de pe drumul dispariţiei şi au adus în ajutor Ambulanţa pentru Monumente, care funcţionează cu succes în ţară încă din 2016. Parteneri de viaţă şi de muncă, arhitecţii orădeni Gréta Zsák şi Adrian Pescaru le salvează de la dispariţie...