Primăriei i-a venit mintea de pe urmă, așa că la ditamai pasajul de la Crișul s-a gândit că ar fi util și un pasaj pietonal pe sub bulevardul Magheru în zona străzii Enescu. De fapt, ar fi nu util, ci absolut necesar, pentru că ar fi o tâmpenie să faci pasaje pentru mașini, după care șoferii să fie stopați de trecerile pentru pietoni.
În cadrul bugetării participative, o asociație a cerut ca străzile din centrul istoric al Oradiei să fie inscripționate și cu vechile denumiri. Ar fi, spun ei, o lecție de istorie și o formă de recuperare a trecutului. Primăria a tratat problema într-un mod pur românesc...
Cei care au dorit să vadă concertul Filarmonicii cu muzică lăutărească la punctul de belvedere de la Ciuperca s-au împotmolit în trafic, cu toată strădania Poliției, care nu prea avea ce face, pentru că drumul de acces e potrivit mai degrabă pentru pietoni sau trotinete. E păcat ca o zonă unde ai orașul la picioarele tale să fie un fel de fund de sac și cei care urcă să se încurce în trafic cu cei care vor să coboare.
E ceasul bilanțului, se apropie finalizarea programului PNRR și, ca de obicei, șantieriștii nu doar că îngrașă porcul în ajun, dar sunt gata să o facă și după ce l-au tăiat. Bihorul stă admirabil la proiectele PNRR derulate de autoritățile locale: locul I pe țară, cu 457 de proiecte în valoare de peste 1,7 miliarde de lei.
În sfârșit, mega-constructorii aduși din Cluj au reușit să dea în funcțiune o jumătate de parc și se pregătesc să plătească penalități pentru cealaltă jumătate, nefinalizată. Din start, au apărut atotștiutorii care preconizează că toți copacii se vor usca în câțiva ani. Tot ei reclamă lipsa umbrei, dar aici au dreptate: dacă Primăria tot a dat o grămadă de bani pe fântână, mobilier și locuri de joacă, putea cumpăra și ceva umbră pentru trecători.
Anul trecut, în Norvegia au murit doi oameni în accidente rutiere cu trotinete. În Suedia, la fel. În județul lui Bolojan, numai în luna iulie, 20 de copii au suferit accidente cu trotinetele. Dintre ei, 10 au avut nevoie de operații, 5 au fost grav accidentați și 2 au murit. Este un caz-școală în care tehnologia o ia cu mult înaintea legislației, dar și a educației.
A venit momentul să tragem linie în ce privește investițiile din PNRR. Dacă ar fi să facem un clasament cu privire la importanța puzderiei de lucrări, poate că nu pasajele supra și subterane, sau reabilitarea școlilor ar fi pe primul loc. Cred că cea mai mare reușită a acestui program este finalizarea reabilitării Barajului Leșu.
Ilie Bolojan nu-și cruță de obicei oponenții. Dar când e vorba despre relațiile sale cu Nicușor Dan, spune că „sunt instituționale”. Într-un limbaj de Birtin, mai puțin diplomatic, asta înseamnă că e o relație de rahat, pentru că președintele a vrut să-i spargă partidul și să-l termine politic, toate pentru a mai prinde un mandat la Cotroceni.
Florin Birta nu a avut o viață ușoară ca primar după ce eternul premier interimar Bolojan i-a lăsat pe cap o tonă de investiții. Totuși, spre surprinderea și bucuria orădenilor, a cam reușit să le ducă. Numai că acum, când mai sunt câteva săptămâni până se trage linia la PNRR, nu finalizarea acestor investiții îi dau bătaie de cap, ci altă problemă.
Deși trece prin mijlocul orașului, Crișul Repede nu este valorificat. Pe vremuri, pe Criș mai putea fi văzut chiar și un vaporaș, iar la Ștrand exista un debarcader de unde puteai închiria bărci.
O poză cu primarul PNL-ist al Oradiei, Florin Birta, alături de primarul PSD din Sânmartin, Cristian Laza, arată că în Bihor, totuși, mai există dialog între cele două partide. Cei doi - e drept că după ani de negocieri - au căzut de acord să amplaseze grădina zoologică într-o pădure din apropierea Felixului.
Ciudat destin a avut și dealul Ciuperca, minunatul punct de belvedere al orașului! Lăsat în paragină vreme îndelungată, s-a dorit revitalizat după o idee a fostului primar Ilie Bolojan, care văzuse prin peregrinările sale un deal uluitor la Haifa, pe muntele Carmel, și a vrut să importe ideea.
În fiecare an, pe 13 iunie, orădeanul care se respectă își pune hainele bune, soața se pavoazează, copiii se parfumează și toată familia iese în centru să vadă ce mari minunății ale tehnicii mai scot în evidență frumusețile palatelor Art Nouveau ale orașului. Este cea mai bună formă de recunoștință față de strămoșii noștri, care au imaginat și construit o urbe cu ștaif.
Există în Oradea un Consiliu Consultativ Cetățenesc, care cenzurează toate deciziile Primăriei luate fără respectarea procedurilor legale. De obicei, Consiliul veghează ca nu cumva fondul de locuințe vechi al urbei să fie sacrificat pe altarul creșterii conectivității și fluidizării traficului.
Sincer, nu credeam că vara asta o să apucăm să ne plimbăm prin parcurile intrate în reabilitare anul trecut. Pentru că întotdeauna e o iarnă la mijloc, mai mult sau mai puțin lungă, forța de muncă este rară și necalificată, proiectele suferă mereu modificări... Nu în ultimul rând, pentru că, totuși, suntem în România.
Intrarea Primăriei în posesia spațiului al cărei proprietar este, pentru reabilitarea Colegiului Eminescu, a înregistrat o nedorită premieră: operațiunea de comando în fruntea căreia s-a plasat un funcționar, (ne)Norocel Popescu, care a intrat în ziduri ca un adevărat Terminator.
De ce ne-am temut nu am scăpat. Începe construirea pasajelor pe coridorul Magazinul Crișul - Gara Mare. Deși pasajele sunt mai mici și mai puțin numeroase decât cele din Centrul Civic, problemele din trafic se anunță mult mai mari.
Pariul primarului Florin Birta de a reabilita toate marile parcuri deodată a fost destul de riscant. Orădenii obișnuiți să meargă din parc în parc când ies la plimbare s-au trezit cu niște garduri urâte în spatele cărora niște utilaje răscoleau pământul și făceau zgomot.
Continuarea textului din titlu este: „Că dacă li-i nimeri, / Tare rău de tine a fi”. Nemuritorul folclor oșenesc i se potrivește mănușă premierului demis. Cei care îl cunosc știu că orice obstacol care îi iese în cale îl mobilizează, îl întărește, îl înrăiește. Ilie Bolojan e genul de om care se hrănește din greutățile care-i stau în cale și, cu cât problemele ivite sunt mai complicate, cu atât e mai bucuros că are de lucru...
S-au scos la licitație parcările de domiciliu din anumite cartiere, pentru cei care până acum nu aveau abonamente anuale. Surprinzător sau nu, s-a ajuns ca pentru un loc să se ofere peste 3.000 de lei pe an. La prețurile acestea, ar trebui ca licitația să aibă loc după tipicul de la Sotheby's, unde se scot la mezat opere de artă...
A ieșit masterplanul arboricol al Oradiei. Dacă toate merg în lumea asta de-a-ndoaselea, cu crize, cu războaie, cu prețuri mari la combustibil, ar fi suspect ca tocmai noi, orădenii, să stăm bine la capitolul arbori, umbră și clorofilă.
Se apropie momentul în care prioritățile Oradiei se vor schimba radical. După perioada șantierelor, care a durat cam un sfert de secol, e momentul ca locuitorii urbei să-și tragă răsuflarea fără ca astfel să aspire tone de praf.
Iată că meciul de astă-iarnă dintre primarul de Oradea Mare, Florin Birta, și primăreasa de Craiova, Olguța Vasilescu Manda, continuă. După ce, în crâncena iarnă, conductele din Bănie au pușcat, iar centrala veche și neglijată de zeci de ani nu le-a mai dat destulă căldură oltenilor, Olguța nu s-a mai răbdat și s-a oțărât la Bolojan.
A început faza națională de populism pe municipii și orașe. O grămadă de primari se pronunță cu mânie proletară împotriva păcănelelor, de parcă acestea au apărut doar de câteva zile prin localitățile patriei.
Liberalul Ilie Bolojan a mai numit un orădean șef la București. E vorba de Békési Csaba, un PSD-ist cu vechi state de servicii care, după ce a condus AJOFM Bihor, a preluat funcția de președinte la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Mai mult ca sigur că și această numire va fi pusă în cârca premierului care - vai, ce oroare! - ardelenizează spațiul bizantin de peste munți.
Primul-ministru Bolojan a ajuns o sperietoare. Se uită printre sprâncene la bugetari, calculează necesarul de personal, impune reducerea costurilor, taie sporuri, doctorate și excepții. Iar pentru toate acestea e puțin probabil să primească aplauze...
În legătură cu Autostrada Transilvania, am să vă dau două vești proaspete. Una bună, una rea. Cea bună este că, pe teritoriul județului Bihor, A3 va fi finalizată cel târziu peste un an, iar în județul Cluj, chiar mai repede. Vestea rea e că nu ne folosește la nimic.
Ca primar al Oradiei, Ilie Bolojan a crezut în vocația turistică a urbei și se pare că nu s-a înșelat. Acum, șeful Consiliului Județean, Mircea Mălan, mizează pe dezvoltarea turismului în Bihor, iar rezultatele sperăm să fie la fel de spectaculoase.
Când a văzut Ilie Bolojan că în România există aproape un milion de persoane cu handicap, precis că i s-a pornit drujba în portbagaj. Nu-i vorbă, că - la cum se votează - cifrele ar părea chiar mici, dar totuși, cei care au acte că-s bolnavi sfidează media europeană.
Ciudat destin are și Colegiul Mihai Eminescu din Oradea. Având o vechime uriașă pentru standardele românești, în acest stabiliment se făcea școală - ba și adăpostea o Academie de Drept - încă din vremea când strămoșii elitei politice dâmbovițene de-abia se încurajau să coboare din copaci în tină.