În privinţa procedurii de judecată, Legea 138/2014, aduce anumite modificări importante. În primul rând, constestaţiile la executare nu vor mai fi supuse procedurii de regularizare.
În Monitorul Oficial din 16 octombrie 2014 a fost publicată Legea nr. 138/2014 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Intrarea în vigoare a acestei legi, la 18 octombrie 2014, reprezinta o primă "încercare" a noului sistem procesual civil român.
Aşa cum am arătat şi săptămâna trecută, conform Ordinului nr. 141/2014 al Ministrului Afacerilor Interne, menţiunile privind permisele de conducere reţinute şi sancţiunile aplicate, implementate în aplicaţia informatică, se şterg automat în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost săvârşită fapta cu anumite excepţii.
În Monitorul Oficial nr. 683 din 18 septembrie 2014 a fost publicat Ordinul nr. 141/2014 al Ministrului Afacerilor Interne privind evidenţa permiselor de conducere reţinute şi a sancţiunilor aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie care va intra în vigoare în data de 18 octombrie 2014. Trebuie precizat faptul că deşi cazierul rutier era utilizat faptic şi până în prezent, acesta nu era reglementat printr-un act normativ.
Conform noilor modificări, persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în România ori care dovedesc că se află la studii în România de cel puţin 6 luni pot solicita obţinerea permisului de conducere autorităţilor competente să le examineze.
În Monitorul Oficial nr. 635 din 29 august 2014 a fost publicată Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea codului rutier. Prin acest act normativ au fost operate modificări pentru corelarea legislaţiei rutiere cu noua legislaţie penală şi au fost transpuse în legislaţia internă dispoziţii ale unor directive europene, care intră în vigoare pe 28 septembrie!
Conform articolului 73 din Noul cod de procedură penală, soluţionarea cererii de strămutare se face în şedinţă publică, cu participarea procurorului, în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii. Preşedintele instanţei ierarhic superioare celei la care se află cauza ia măsuri pentru încunoştinţarea părţilor.
Noul cod de procedură penală aduce mai multe schimbări în ceea ce priveşte modul în care se poate dispune strămutarea cauzelor penale. În primul rând, este de remarcat faptul că, la fel ca în materie civilă, cererea de strămutare a unei cauze aflate pe rolul unei judecătorii sau tribunal nu va mai fi soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci de către curtea de apel în raza căreia se află respectiva instanţă.
.jpg)
Săptămâna trecută am prezentat măsurile de protecţie ce pot fi luate conform Noului cod de procedură penală cu privire la protecţia martorilor ameninţaţi sau vulnerabili în faza de urmărire penală, urmând ca, în continuare să prezint măsurile de protecţie ce pot fi luate de instanţă după trimiterea în judecată a inculpaţilor.
Noul cod de procedură penală cuprinde, cu caracter de noutate, dispoziţii cu privire la protecţia martorilor ameninţaţi sau vulnerabili. Conform articolului 125 din Noul cod de procedură penală, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi pusă în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute de lege.
Aşa cum arătam săptămânile trecute, în această procedură se verifică dacă au fost respectate dispoziţiile legale de către procuror în faza de urmărire penală şi dacă probele au fost legal administrate.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Noul cod de procedură penală prevede, cu titlu de noutate, o procedură deja foarte criticată, ce urmează să fie parcursă în toate procesele penale, respectiv procedura de cameră preliminară.
Noul cod de procedură penală prevede cu titlu de noutate, o procedură ce urmează să fie parcursă în toate procesele penale, respectiv procedura de cameră preliminară. Această instituţie, deja foarte criticată, a fost introdusă în legislaţia penală pentru a se scurta durata proceselor penale.
Deşi până acum nu m-am referit niciodată la problemele juridice de interes local, scandalul public legat de problema parcărilor în Oradea impune anumite precizări din punct de vedere juridic. Teoretic, instituţiile implicate (Prefectul, Primarul şi Consiliul Local) ar trebui să aştepte soluţia instanţelor de judecată pentru a vedea dacă se impune corectarea regulamentului de parcare şi în ce mod. Practic acest lucru ar însemna să se aştepte cel puţin un an menţinându-se un haos ce nu poate fi tolerat.
Noul cod de procedură penală prevede, cu caracter de noutate, posibilitatea contestării duratei procesului penal. Această instituţie a fost introdusă în legislaţia penală ca urmare a condamnărilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil şi pentru faptul că nu exista în dreptul intern un remediu cu privire la durata excesivă a procedurilor judiciare.
Noul cod de procedură penală, prevede cu caracter de noutate, faptul că inculpatul şi procurorul pot încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru a evita derularea unui proces penal. În situaţia în care se încheie acord de recunoaştere a vinovăţiei, procurorul nu mai întocmeşte rechizitoriu cu privire la inculpaţii cu care a încheiat acord.
Noul cod de procedură penală prevede, cu caracter de noutate, faptul că inculpatul şi procurorul pot încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru a evita derularea unui proces penal. Mai concret, conform articolului 478 din Noul cod de procedură penală, acordul de recunoaștere a vinovăției poate fi inițiat atât de către procuror, cât și de către inculpat, iar efectele acordului de recunoaștere a vinovăției sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.
Aşa cum am arătat şi săptămâna trecută, Noul cod penal cuprinde o reglementare diferită faţă de vechea legislaţie penală în ceea ce priveşte accidentele de circulaţie care au ca urmare vătămarea corporală a unor persoane, astfel încât în cazul accidentelor ce au avut ca urmare leziuni ce necesită până la 90 de zile de îngrijiri medicale nu mai există răspundere penală a autorului.
Noul cod penal cuprinde o reglementare diferită faţă de vechea legislaţie penală în ceea ce priveşte accidentele de circulaţie care au ca urmare vătămarea corporală a unor persoane. Dacă în ceea ce priveşte accidentele soldate cu pierderi de vieţi omeneşti, reglementarea noii legislaţii este identică cu cea veche, autorul urmând să răspundă penal pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din cupă, în ceea ce priveşte accidentele soldate doar cu vătămări corporale, în principiu autorul va răspunde penal doar dacă victima are nevoie de îngrijiri medicale de peste 90 de zile.
Am arătat anterior că, în urma deciziei Curţii Constituţionale, coexistau două decizii contradictorii, ambele obligatorii pentru instanţele de judecată, cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care se stabilise că pot fi aplicate în acelaşi proces prevederile ambelor coduri penale, şi cea a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile. Situaţia pare să se clarifice: legea penală mai favorabilă se va aplica global.
.jpg)
Noul cod penal are o concepţie diferită faţă de vechea reglementare în ceea ce priveşte sancţionarea unor anumite fapte. Dacă vechea legislaţie penală punea accentul pe pedepsirea persoanelor care comit anumite infracţiuni, Noul cod penal îşi propune să dea prioritate intereselor directe ale victimei infracţiunii şi recuperării prejudiciului.
Una dintre problemele cel mai des întâlnite în materie penală ca urmare a intrării în vigoare a codului penal se referă la modalitatea de aplicare a legii penale mai favorabile. Mai concret, într-o cauză penală aflată pe rol, trebuie aplicat unul dintre cele două coduri penale sau este posibilă aplicarea ambelor coduri.
Noul cod penal prevede un termen de supraveghere mult mai mic decât cel prevăzut în vechiul cod penal. Mai concret, în ipoteza aplicării unei pedepse cu suspendare sub supraveghere, se va stabili un termen între 2 şi 4 ani în care condamnatul se va supune măsurilor de supravegehere dispuse prin hotărârea de condamnare.
.jpg)
Noul cod penal nu mai prevede instituţia suspendării condiţionate a executării pedepsei, ci numai posibilitatea aplicării unei pedepse cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere. Mai concret, în situaţiile în care sub regimul vechiului cod penal, instanţele aplicau pedepse "cu suspendare", conform noului cod penal vor putea dispune fie amânarea executării pedepsei (care nu reprezintă o soluţie de condamnare) în situaţiile mai puţin "grave", fie suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, amânarea aplicării pedepsei este o instituţie nouă în dreptul penal român, nefiind considerată condamnare potrivit noului cod penal. Spre deosebire de renunţarea la pedeapsă care se dispune fără a se institui obligaţii în sarcina autorului infracţiunii, amânarea aplicării pedepsei implică stabilirea unor obligaţii şi măsuri de supraveghere pe perioada termenului de supraveghere.
.jpg)
Amânarea aplicării pedepsei este o instituţie nouă în dreptul penal românesc, aceasta nefiind prevăzută în vechiul cod penal. Ea "înlocuieşte" practic suspendarea condiţionată a executării pedepsei care era aplicată foarte des de instanţele penale.
Dacă în privinţa celor care comit mai multe infracţiuni înainte să fie condamnaţi şi a celor care recidivează, Noul cod penal este foarte dur, aşa cum am arătat săptămânile trecute, faţă de cei care se află la prima "abatere", noua lege este mult mai blândă.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, noul cod penal are o abordare diferită în ceea ce priveşte pedepsele, sancţionându-i mult mai aspru pe cei care comit mai multe infracţiuni şi pe cei care recidivează. Astfel, chiar dacă în mai multe cazuri, limitele de pedeapsă ale infracţiunilor au scăzut, cei care comit mai multe fapte materiale sau mai multe infracţiuni sunt sancţionaţi mai drastic.
Noul cod penal are o abordare diferită în ceea ce priveşte pedepsele, sancţionându-i mult mai aspru pe cei care comit mai multe infracţiuni înainte să fie condamnaţi şi pe cei care recidivează. În privinţa limitelor de pedeapsă pentru fiecare infracţiune, se remarcă o tendinţă generală de reducere a acestora în cazul în care erau excesiv de mari.
Concomitent cu intrarea în vigoare a noilor coduri penale, a fost adaptată şi legislaţia rutieră, pentru a fi compatibilizată cu noutăţile în materie penală. Astfel, de la 1 februarie 2014, avem câteva noutăţi majore în materie rutieră.