Într-un sat din Bihor soseau la începutul primăverii trecute primii refugiați din calea războiului, câteva zeci de copii dintr-un orfelinat de lângă Kiev. Nu-mi iese din inimă amintirea Liubei, mezina de 4 ani a grupului, cu cel mai trist zâmbet pe care l-am văzut vreodată. De atunci am ajuns, ca probabil destui dintre noi, să-i cunosc și pe alții ajunși în bejenie pe la noi.
25 dintre cele 100 de comune și orașe bihorene nu își acoperă din taxe și impozite nici măcar lefurile angajaților. Pentru că în unele comune salariile funcționarilor depășesc veniturile primăriilor, iar altele abia le colectează și pe acestea, Consiliul Județean a alocat o parte din banii pentru echilibrarea bugetelor locale după performanțele edililor, dar grosul s-a împărțit tot pe criterii politice.
În pofida reputației de „inamic” al culturii locale, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și-a însușit propunerea managerului Teatrului Regina Maria, Daniel Vulcu, de a întregi posturile ocupate de șase angajați ai acestei instituții care fuseseră înjumătățite, însă, tot de Bolojan. Practic, șase salariați care aveau doar jumătăți de normă vor fi remunerați de acum cu salarii pentru norme întregi.
Proiectul pentru amenajarea de piste pentru bicicliști care să lege județele Bihor, Cluj și Alba, pe un traseu de 823 kilometri, depus în luna decembrie la Ministerul Dezvoltării pentru o finanțare prin PNRR, va fi depus încă o dată de Consiliul Județean Bihor, liderul asocierii celor trei județe, dar „subțiat”. În noua variantă, prevede amenajarea a doar 227 kilometri de piste.
Pentru al treilea an consecutiv, aleșii bihorenilor au aprobat cu unanimitate de voturi repartizarea banilor din Fondul la dispoziția Consiliului Județean, din care se echilibrează bugetele locale ale comunelor și orașelor. Conducerea CJ Bihor a propus sumele ținând cont de performanțele financiare și de proiectele de dezvoltare ale primăriilor.
La două luni după aprobarea înfiinţării unui consorţiu pentru învăţământ dual format din administraţia judeţeană, cea municipală, Universitate, asociaţii ale mediului de afaceri şi unităţi de învăţământ de profil, aleşii UDMR din Consiliul Judeţean au "jucat" în cheie etnică necooptarea altor unităţi şcolare, din comune cu edili din acest partid. Keri Hajnal a solicitat acest lucru, în timp ce şeful CJ Bihor, Ilie Bolojan, a cerut "decenţă" şi a acuzat că "ne batem joc de copii".
După cinci luni de la mazilirea a doi consilieri județeni PSD „vinovați” că au votat exproprierile pentru construirea șoselei de centură metropolitană și obligați să demisioneze, Consiliul Județean Bihor a revenit în formulă completă, cu toate cele 35 locuri ocupate. Cea mai nouă membră este o antrenoare de karate, care a mai fost consilier județean din partea defunctului Partid Popular Dan Diaconescu și apoi a PSD.
Aleșii bihorenilor au aprobat, miercuri, în unanimitate, propunerea președintelui Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, de a vinde la licitație microbuzul de lux achiziționat de instituție pe vremea când județul era condus de Pásztor Sándor. Mașina e nemțească, are finisaje și dotări „de fițe”, iar de la cumpărare a fost rulată mai puțin de 10.000 kilometri.
Nu în fiecare zi se așază cineva în centrul orașului ca să declare greva foamei, cu atât mai puțin pe un ger de crapă pietrele. Dacă protestatarul mai este și artist, iar țintele protestului său - managerul unei instituții de cultură și niște politicieni căruia acesta îi e subordonat, sunt toate șansele ca artistul să culeagă compasiune, iar ceilalți stigmatul de neoameni, dușmani ai artelor, barbari...
Abia reinstalat după ce justiţia l-a absolvit de acoperirea abuzurilor comise asupra unor orfani, şeful DGADSPC Bihor, Călin Puia, e acuzat de altele, contra unor angajaţi. Directorul a iniţiat o nouă restructurare a instituţiei, considerată însă doar un pretext pentru a desfiinţa posturile unor subalterni care la proces au depus mărturii împotriva lui, iar asta în timp ce pregăteşte 200 de angajări.
Judecătorul Cristi Danileț, cunoscut pentru activitatea sa în cadrul unei organizații care își propune să conștientizeze elevii din România în privința respectării legii, a câștigat al doilea proces intentat la Înalta Curte de Casație și Justiție Consiliului Superior al Magistraturii, care l-a exclus de trei ori din profesie. Dacă va câștiga și al treilea litigiu, Danileț vrea să activeze ca judecător la Tribunalul Bihor, după cum a declarat BIHOREANULUI.
Aproximativ 150 de orădeni, probabil în cea mai mare parte membri ai celor mai active loji masonice locale – Cele Trei Crișuri, Varadinum, Aurel Lazăr și Emanuil Gojdu – au participat sâmbătă la o prelegere susținută de trei istorici ai Francmasoneriei anume veniți de la Iași, București și Londra. Mai mult, un fost șef de lojă a oferit un tur ghidat la Templul Masonic din Oradea, explicând simbolistica și ritualurile specifice.
Nu l-a obligat nimeni să lucreze ca medic de familie, și încă la țară, ci a ales, și nu regretă nici după patru decenii. Vicepreședinte al Asociației Medicilor de Familie din Bihor, dr. Ilyes Carol avertizează, însă, că medicina primară, în loc să fie un stâlp al sistemului sanitar, a ajuns o Cenușăreasă. Avem în țară un deficit de 4.000 de medici de familie, în Bihor există posturi de care fug toți și în câțiva ani putem rămâne cu doar jumătate din cei de acum.
Agenția Națională de Integritate continuă seria de „capturi” din rândul consilierilor locali de comune. În Bihor, cel mai proaspăt „trofeu” este un consilier local PNL din comuna Roșia, de profesie inginer silvic și șef de district în cadrul Ocolului Silvic Codrii Beiușului, la care comuna este „acționară”, pe care l-a găsit vinovat de conflict de interese.
Din aproape 560 milioane euro atrași până acum ca investiții directe în parcurile industriale din Oradea, peste 160 milioane datează de anul trecut, arată bilanțul pe 2022 al conducerii Agenției de Dezvoltare Locală Oradea. Ambiția acesteia este un „salt calitativ”, adică atragerea cât mai multor investitori care inovează și utilizează tehnologii de ultimă oră, și care, implicit, plătesc salarii mai mari, spune directoarea Alina Silaghi.
Medicul orădean Aurel Mohan, fost consilier local PSD, a demisionat din poziția de secretar de stat în Ministerul Sănătății, la mai puțin de un an după ce preluase această funcție. Plecarea sa din Minister, aprobată de premierul Nicolae Ciucă, va fi efectivă de săptămâna viitoare.
Cozile la birourile de internare ale spitalelor din Bihor au devenit de câteva luni o priveliște obișnuită la primele ore ale dimineții, când aici se întocmesc formalitățile pentru internări, fie ele continue, fie de zi, iar la fel se întâmplă și în ce privește consultațiile în policlinici. Medicii spun că românii ajung în spitale mai frecvent pentru că își neglijează starea de sănătate, printr-un stil de viață nesănătos, fără mișcare, cu stres, alimentație necorespunzătoare, odihnă insuficientă și mult timp petrecut la calculator și în fața telefonului mobil.
Cu nu mulți ani în urmă, în epoca Dragnea, din motive lesne de înțeles, politice, depopularea României era comparată cu cea a Siriei, țară zguduită de un sângeros și îndelungat război civil. Peste 4 milioane de sirieni s-au refugiat în acei ani prin lume, iar românii, cu o estimare de peste 1,5 milioane de expatriați din 1990 până atunci, urmau pe locul al doilea. Fără ca la noi să fi avut loc, totuși, un război civil.
Recensământ 2021: Oradea a urcat în topul celor mai populate orașe din țară. Față de 2011, județul și-a redus populația cu echivalentul a două orașe, mii de orădeni s-au mutat în comunele limitrofe, singurele pe plus semnificativ, etnicii maghiari s-au împuținat cu 3%, iar romii sunt în creștere cu 1%. Partea bună: bihorenii au mai multă școală.
În condițiile în care spitalele din România, atât cele publice, cât și cele private, practică de peste două decenii o subraportare a infecțiilor asociate asistenței medicale, adică înregistrate la pacienți în timpul internării, Spitalul Județean din Oradea a pregătit un proiect pentru reducerea acestor infecții. Cu 5 milioane euro din PNRR, unitatea vrea să se doteze cu echipamente care pe de o parte să ajute la descoperirea infecțiilor nosocomiale, iar pe de altă parte să le reducă.
Aproape 100 de pagini însumează raportul de activitate pe anul precedent al prefectului județului Bihor, Dumitru Țiplea, prezentat joi, în sinteză, în fața șefilor serviciilor deconcentrate ale Guvernului din județ. Dincolo de cifre, documentul arată rezultatele digitalizării procedurilor de lucru ale Prefecturii în relația cu primăriile și cu alte instituții, dar și implicarea în proiecte majore pentru dezvoltarea județului și chiar inițiative pentru modificarea unor legi care s-au dovedit deficitare.
După o săptămână de acalmie, virozele sezoniere sunt din nou în evoluție crescătoare în Bihor, unde în ultima săptămână au fost înregistrate câteva mii de infecții acute ale căilor respiratorii și bronhopneumonii. Mai grav, a fost confirmat și primul deces al unui pacient cu gripă, numărul infectărilor cu virusuri gripale crescând și el în ultima săptămână.
De la mijlocul și până la finele săptămânii trecute, 140 de fruntași USR din toată țara și din diaspora s-au reunit în Băile Felix, „un eveniment mare”, după cum l-a descris președintele Cătălin Drulă, care a invitat presa ca să-i spună ceea ce deja știe tot românul alfabetizat, și anume că PSD și PNL au devenit de nevotat. Întrebarea este, însă, dacă românul are opțiuni, de vreme ce prestația USR însăși e mai degrabă stridentă decât convingătoare.
Într-o singură lună, epidemia de viroze respiratorii sezoniere a afectat peste 27.000 de bihoreni, cât o treime din cei îmbolnăviți de Covid în 3 ani de pandemie. Iar sezonul e numai la jumătate... Medicii sunt surprinși de mulțimea, agresivitatea și persistența infecțiilor respiratorii, care bagă în spitale nu doar sugari și vârstnici cu boli cronice, pe unii direct la ATI, ci pun la pat și tineri activi, de săptămâna trecută situația fiind complicată și prin apariția primului caz de Flurona în județ, provocată de dubla infectare, atât cu coronavirusul SARS-CoV-2, cât și cu virusul gripal.
O declarație ambiguă și neglijentă făcută de președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, privind posibila suspendare, la vară, a curselor pe Aeroportul din Oradea din cauza proiectelor de modernizare a acestuia cu fonduri europene, îngrijorează agențiile de turism și orădenii care-și plănuiesc vacanțele estivale. Directorul Aeroportului, Răzvan Horga, afirmă că încă nu a fost stabilit dacă zborurile vor fi oprite, lucru care s-ar putea întâmpla doar „în ultimă instanță”.
Aproximativ 140 de lideri ai USR de la nivel central, șefii organizațiilor județene și din diaspora, s-au reunit de miercuri în Băile Felix, pentru un „team building” menit să pregătească partidul pentru „super-anul electoral 2024”, cu scopul de a schimba „regimul pesedisto-iohanist” al PSD și PNL. Președintele partidului, Cătălin Drulă, a invitat oamenii să se înscrie în USR, iar orădenilor le-a promis pentru viitoarele alegeri locale „o ofertă puternică, o ofertă profesionistă”, fiindcă și în Bihor „există multe de făcut”.
Aeroporturile din România au înregistrat anul trecut peste 21 de milioane de pasageri, un număr aproape dublu comparativ cu cel din 2021 și aproape triplu față de 2020, tinzând să egaleze nivelul dinaintea pandemiei, arată Asociația Aeroporturilor din România. În ce privește Aeroportul Oradea, acesta a înregistrat aceeași evoluție, ba chiar a depășit cu mult valorile de trafic din 2019.
La fel ca în bancurile cu olteanul care, atunci când nu are ce face, se dezbracă și își păzește hainele, Compania Națională Poșta Română - firmă de stat care, spre deosebire de oltean, are însă multe de făcut ca să iasă din înapoiere - a intentat BIHOREANULUI un proces pentru o serie de articole publicate în primăvară.
Ce face o firmă de stat în loc să-și facă treaba: Compania Națională Poșta Română a dat în judecată BIHOREANUL, care i-a dezvăluit managementul precar. La 9 luni după ce ziarul a semnalat un concurs suspect de la Oficiul Poștal Beiuș, de altfel anulat tocmai din cauza asta, dar și paragina în care ține Palatul Poștei din Oradea, pentru a cărui reabilitare, culmea, luase un credit bancar încă din 2020, CNPR a intentat redacției un proces, fără să indice nici măcar un singur neadevăr scris pe seama sa.
La mai bine de o lună după ce Curtea de Apel Timișoara a dispus anularea hotărârii adoptate în august 2021 pentru desființarea Ansamblului Folcloric Crișana, CJ Bihor vrea să apeleze la o cale extraordinară de atac pentru a-și menține respectiva hotărâre. Anunțul a fost făcut de președintele Ilie Bolojan, dar cu toate acestea ansamblul va fi reînființat, cum cere sentința instanței timișorene.