Întrucât discuțiile în sfera politică cu privire la formarea unui guvern sunt extrem de tensionate, este important de cunoscut modul în care funcționează un guvern după alegeri, pe de o parte, iar, pe de altă parte, cum „răspunde” un guvern în fața parlamentului pe durata întregului său mandat...
În contextul deciziei Curții Constituționale prin care au fost anulate alegerile prezidențiale, cu consecința reluării întregului proces electoral, ridică problema exercitării demnității de președinte al României pe perioada de la expirarea mandatului actualului președinte și până la învestirea președintelui ce va fi ales în primăvară.
În urma validării alegerilor parlamentare, mandatul Guvernului în funcție încetează și este nevoie de învestirea unui nou Guvern. Președintele României desemnează un candidat la funcția de prim-ministru în urma consultărilor cu partidele politice reprezentate în Parlament. Nu este obligatoriu ca acest candidat să provină de la partidul cu cele mai multe mandate în Parlament, desemnarea lui fiind atribuția exclusivă a Președintelui.
Întrucât cea mai fierbinte temă a zilei este alegerea președintelui pentru un mandat de 5 ani, este important de știut ce poate și ce nu poate face președintele. În primul rând, președintele este cel care desemnează candidatul la funcția de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele politice. Odată însă ce prim-ministrul este numit, ca efect al acordării votului de investitură de către parlament, acesta devine practic „șeful” administrației din România.
La sfârșitul acestei săptămâni, toți cetățenii români cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a alege viitorul Parlament al României pentru un mandat de 4 ani. De aceea, cred că este important să știm ce atribuții au „aleșii neamului” care își vor începe mandatele în a doua parte a lunii decembrie.
La sfârșitul acestei săptămâni, toți cetățenii români cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a alege viitorul Președinte al României pentru un mandat de 5 ani. Particularitatea alegerii președintelui este dată de faptul că procedura electorală este reglementată în însăși Constituția României, așa că politicienii nu o pot schimba după bunul plac, astfel cum se întâmplă spre exemplu la alegerile locale, unde primarii sunt aleși fie dintr-un tur, fie din două, în funcție de voința politică din momentul respectiv.
În 29 octombrie 2024, după mai bine de 10 luni de deliberări intense și profunde, Curtea Constituțională a dat „verde” pentru intrarea în vigoare a unei aberații legislative, respingând o sesizare de neconstituționalitate făcută de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție încă din în 5 decembrie 2023.
În situația în care cererea introdusă nu este timbrată, judecătorul îi va pune reclamantului în vedere că, în termen de maximum 10 zile de la data primirii notificării, are obligația să achite suma respectivă, sub sancțiunea anulării cererii. În această situație, însă, pe lângă plată, cetățeanul mai are două posibilități: fie să conteste modalitatea de stabilire a taxei, dacă aceasta este greșită, fie să formuleze o cerere de ajutor public judiciar, dacă se încadrează în limitele de venit legale pentru a obține această facilitate.
Așa cum arătam săptămânile trecute, în sistemul de drept românesc accesul la justiție, cu unele excepții, nu este gratuit. Pentru a ajunge să îți expui pretențiile în fața unui judecător, cu titlu prealabil, trebuie să vâri, mai mult sau mai puțin, mâna în buzunar.
La data de 5 octombrie 2024, Curtea Constituțională a admis o contestație formulată de doi cetățeni și a anulat o Decizie a Biroului Electoral Central prin care se dispusese înregistrarea candidaturii pentru funcția de Președinte al României a doamnei Diana Ivanovici Șoșoacă.
În sistemul de drept românesc, așa cum arătam săptămâna trecută, accesul la justiție, cu unele excepții, nu este gratuit. Pentru a ajunge să îți expui pretențiile în fața unui judecător, în prealabil trebuie să bagi, mai mult sau mai puțin, mâna în buzunar.
În sistemul de drept românesc, cu unele excepții, accesul la justiție nu este gratuit. Pentru a ajunge să îți expui pretențiile în fața unui judecător, cu titlu prealabil, trebuie să bagi, mai mult sau mai puțin, mâna în buzunar. Dincolo de avocaţi sau de cheltuielile conexe procesului, de multe ori simplele taxe care sunt datorate statului pentru demararea unui proces fac iluzoriu accesul efectiv la justiţie...
În data de 9 iulie 2024 Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din codul civil care prevede că doar victimele directe ale unui fapt ilicit pot obține despăgubiri. Mai concret, textul legal prevede că, în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată şi o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială şi socială...
O asemenea reglementare exista și înainte, însă doar cu privire la cazurile de violență familială (sau domestică, cum îi spunea actul normativ), ordinele de protecție provizorii „domestice” fiind foarte des întâlnite în practică. Ceea ce au făcut, de fapt, guvernanții noștri acum a fost „extinderea” aplicării acestor dispoziții legale și la situațiile în care nu există o legătură de rudenie sau conviețuire între victimă și agresor.
Așa cum am mai arătat, la sfârșitul lunii iunie a fost publicată în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență prin care se modifică semnificativ prevederile codului rutier. Modificări importante au fost aduse și cu privire la suspendarea dreptului de a conduce dacă fapta a fost urmărită ca infracțiune, însă procurorul a dispus clasarea cauzei, situație la care am să mă refer aici...
La sfârșitul lunii iunie a fost publicată în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență prin care se modifică semnificativ prevederile codului rutier. Dacă săptămânile trecute am prezentat modificările în materie de testare cu privire la consumul de alcool și droguri, săptămâna aceasta vom vedea cum vor putea fi sancționați șoferii agresivi în urma „sesizării” făcute de un alt participant la trafic.
Dacă săptămâna trecută am prezentat modul în care se restituie sau se predă permisul conform acestor norme, săptămâna aceasta vom vedea la ce trebuie să fim atenți când suntem opriți pentru testare. Deoarece noile norme prevăd că se vor întocmi procese-verbale distincte de cele de sancționare prin care persoana oprită trebuie să furnizeze anumite date și trebuie să își exprime consimțământul pentru efectuarea unor proceduri.
În data de 19 iulie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial o Hotărâre de Guvern prin care se reglementează atât modul în care se vor realiza analizele la Medicina Legală pentru stabilirea existenței drogurilor sau a alcoolului la persoanele testate ca urmare a opririi în trafic, cât și modalitatea în care acestora li se restituie sau li se ridică din nou permisul de conducere.
Spre deosebire de majoritatea statelor din vestul Europei (Italia, Franța, Germania, Spania, Portugalia, etc.), care permit consumarea unei cantități moderate de alcool de către șoferi, în România toleranța față de consumul de alcool la volan este 0, similar altor state din estul Europei (Ungaria, Cehia).
În ultimele săptămâni, atenția publică a fost îndreptată spre reglementarea testelor rapide antidrog utilizate de Poliția Rutieră. După multe bâlbe ale guvernanților, printr-o nouă OUG s-a stabilit că permisele retrase vor fi restituite titularilor dacă în termen de 72 de ore nu sosesc rezultatele testelor efectuate la medicina legală.
Prin deja celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 84/2024, prin care s-a introdus măsura „retragerii” permisului în cazul în care se refuză testarea cu privire la consumul de droguri, au fost operate și alte modificări importante și extrem de discutabile cu privire la legislația contravențiilor.
În data de 28 iunie a.c. s-a publicat în Monitorul Oficial o nouă Ordonanță de Urgență care modifică din nou Codul Rutier și, din păcate, nu în bine. În războiul contra drogurilor și alcoolului la volan, guvernanții scot pe bandă monstruozități juridice care nu fac decât să lovească în cetățeanul onest și să aducă noi pete pe obrazul Statului. Ceea ce s-a făcut prin această Ordonanță depășește, însă, toate aberațiile anterioare și încalcă orice regulă de drept și de bun-simț juridic.
La începutul lunii iunie a intrat în vigoare o lege care modifică legislația penală în materia sancțiunilor rutiere. În concret, prin Legea nr. 172/2024 a fost modificat Codul penal sub mai multe aspecte privind infracțiunile rutiere și consecințele pe care o condamnare le produce cu privire la dreptul de a conduce autovehicule.
Săptămâna trecută am arătat că, pentru a se justifica în fața electoratului că au închis păcănelele la sate, guvernanții noștri au călcat efectiv legea în picioare și au revocat autorizațiile valabile ale unor comercianți, aspect care va conduce într-un viitor nu foarte îndepărtat la plata de compensații serioase către acești comercianți.
La momentul apariției acestui material, campania electorală pentru alegerile locale se va fi încheiat deja, iar localitățile României vor avea noi conduceri alese în urma alegerilor din 9 iunie 2023. Modul în care guvernanții noștri au procedat în ultimele luni în mimata „luptă” contra jocurilor de noroc la sate va produce, însă, consecințe pe termen lung și va putea afecta serios bugetul statului...
Așa cum arătam săptămâna trecută, recent a intrat în vigoare Legea nr. 126/2024 prin care se schimbă radical regimul infracțiunii de evaziune fiscală în sensul în care infractorul va plăti ca să nu mai meargă la închisoare - cu cât va plăti mai târziu, cu atât va plăti mai mult! În funcție de momentul plății, statul percepe o „șpagă” pentru „iertarea” infractorului, de 15% în 30 de zile de la controlul fiscal, de 25% dacă începe urmărirea penală, de 50% dacă începe procesul și de 100% dacă se ajunge în apel.
Așa cum arătam săptămâna trecută, recent a intrat în vigoare Legea nr. 126/2024 prin care se schimbă radical regimul infracțiunii de evaziune fiscală, în sensul în care infractorul va plăti ca să nu mai meargă la închisoare - cu cât va plăti mai târziu, cu atât va plăti mai mult! De ce este constituțional să-ți cumperi libertatea, ne-o spune CCR în motivarea deciziei publicate recent.
În data de 10 mai 2024, Președintele României a promulgat un proiect de lege inițiat în 2023 de doi celebri parlamentari (Ion-Marcel Ciolacu și Nicolae-Ionel Ciucă), prin care se schimbă radical regimul infracțiunii de evaziune fiscală, în sensul în care infractorul va plăti ca să nu mai meargă la închisoare - cu cât va plăti mai târziu, cu atât va plăti mai mult!
În data de 29 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare o lege care modifică Codul rutier și are o istorie interesantă. Legea va intra în scurt timp în vigoare și va permite deținătorilor de permis categoria B (valabil pentru autoturisme) să conducă și motociclete, în anumite condiții.
În data de 18 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în 10 zile de la publicare o lege care modifică condițiile în care se pot organiza jocuri de noroc în România. Legea nouă instituie restricții severe și sancțiuni contravenționale foarte mari pentru nerespectarea prevederilor legale.