În 11 iulie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 271/2023, prin care se schimbă esențial politica penală a statului român cu privire la infracțiunile referitoare la viața sexuală, toate modificările urmând a intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024.
În data de 10 iulie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 213/2023 prin care se prevede că șoferilor care au comis un accident mortal având o îmbibație alcoolică în sânge de peste 0,80 grame la mie sau cei care nu dețin permis de conducere valabil li se va aplica obligatoriu o pedeapsă în regim de executare efectivă. Avocatul Mircea Ursuța interpetează noile prevederi legale.
În ultimele săptămâni, peste tot în mass-media au apărut informații legate de modificarea cadrului legislativ în sensul modernizării administrației publice, folosirii instrumentelor electronice și „pensionării” bătrânului dosar cu șină. Dacă citim, însă, atent Legea nr. 9/2013, intrată recent în vigoare, vom constata că lucrurile nu sunt așa frumoase cum au fost prezentate în public.
Aceasta este întrebarea la care va trebui să răspundă Curtea Constituțională ca urmare a sesizării cu o excepție de neconstituționalitate vizând texte de codul penal care condiționează aplicarea unei pedepse cu suspendare de acordul făptașului pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
În 29 mai 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre interpretativă, care va fi obligatorie de la data publicării ei în Monitorul Oficial, prin care a stabilit cum se aplică prescripția pentru amenzile aplicate cetățenilor români în străinătate.
În data de 6 iunie 2023 a fost publicată o decizie a Curții Constituționale prin care s-au soluționat mai multe obiecții de neconstituționalitate cu privire la un proiect de lege mult așteptat, ce are ca obiect punerea în acord a legislației penale cu deciziile obligatorii ale CCR pronunțate în ultimii ani. Decizia a vizat „rezolvarea” mai multor probleme, însă ne vom opri aici doar la problematica celebrului prag la infracțiunea de abuz în serviciu.
Dacă săptămâna trecută am arătat principalele prevederi ale codului de procedură civilă referitoare la modul de administrare a probei cu martori, săptămâna aceasta voi prezenta dispozițiile referitoare la proba cu expertiza, o probă extrem de importantă în litigiile ce presupun rezolvarea unor probleme tehnice.
Chiar dacă toată lumea știe că anumite fapte se pot proba numai cu martori, legea este foarte strictă cu privire la condițiile în care se poate propune această probă, pe de-o parte, iar pe de altă parte există anumite limitări ale utilizării acestei probe.
Codul de procedură penală din 2014 prevede o procedură larg aplicabilă în practică prin care se soluționeză dosarele penale ce au ca obiect infracțiuni minore comise, de regulă, de către persoane fără antecedente penale, situații în care cheltuiala statului cu judecarea „găinăriei” ar fi disproporționată față de efectul produs în societate.
În luna aprilie au fost publicate în Monitorul Oficial două legi de modificare a Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificările - mai mult decât discutabile - vizând procedura de suspendare a executării actelor administrative și procedura de executare a hotărârilor de contencios administrativ.
Deși au trecut mai bine de 10 ani de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, ce modifică fundamental principiul aplicării în timp a normei de procedură civilă, cei care nu sunt direct implicați în mecanismul judiciar nu sunt încă familiarizați cu actualele prevederi legislative, care diferă fundamental atât față de vechile reglementări, cât și față de normele aplicabile și astăzi proceselor penale.
Dacă săptămânile trecute am prezentat regulile de funcţionare a camerelor fixe şi abaterile care pot fi constatate cu ajutorul acestor camere, în continuare mă voi referi la procedura prin care se vor aplica sancţiunile pentru încălcările rutiere constatate prin intermediul radarelor fixe.
Acum două săptămâni, arătam că la finalul anului trecut a fost adoptată fără mare publicitate o lege ce permite reinstalarea radarelor fixe, care, de această dată, vor avea mai multe „atribuții”, similar camerelor instalate pe drumurile din alte țări europene.
În data de 17 martie 2023 Autoritatea de Supraveghere Financiară a retras autorizația de funcționare a societății de asigurare Euroins, aspect foarte discutat în spațiul public. Cu toate acestea, nici comunicatele oficiale, nici știrile de presă nu prezintă întreaga realitate a acestui act, astfel încât se pot crea confuzii în practică, majoritatea fiind, evident, profitabile statului, care „scapă” de niște datorii.
La finalul anului trecut a fost adoptată fără mare publicitate o lege ce permite reinstalarea radarelor fixe, care de această dată vor avea mai multe „atribuții”, similar camerelor instalate pe drumurile din alte țări europene.
O recentă modificare a Codului Rutier repară una dintre problemele vechi ale legislaţiei rutiere. În esenţă, până la modificările aduse prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 11/2023, o persoană condamnată pentru o infracţiune rutieră (spre exemplu, pentru conducere fără permis) nu avea nicio interdicţie în a obţine imediat după condamnare permisul de conducere.
În data de 2 februarie a.c. a intrat în vigoare Legea nr. 385/2022 prin care se modifică codul rutier. Una dintre modificările importante aduse de această lege prevede că titularul permisului de conducere are dreptul să obţină istoricul sancţiunilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice în una din următoarele modalităţi: a) de pe site-ul Inspectoratului General al Poliţiei Române; b) de la orice structură de poliţie rutieră.
În mod paradoxal, deși titlul sugerează că ar fi vorba de o schimbare a regulilor, în realitate asistăm, în anul 2023, la o primă reglementare a circulației autoturismelor în sensul giratoriu, reglementare ce va pune capăt, sperăm, nesfârșitelor interpretări cu privire la situații altminteri banale.
Codul de procedură civilă reglementează o procedură prin care cei care datorează anumite sume de bani sau trebuie să predea unele bunuri pot să le achite sau să le transmită chiar dacă persoana care trebuie să le primească (creditorul) refuză plata sau bunurile din diverse motive, cel mai des întâlnit fiind faptul că suma de bani generează dobânzi.
În data de 15 decembrie 2022 Curtea Constituțională a admis o excepție de neconstituționalitate și a stabilit că instituirea obligației de plată a unor taxe (contribuții) pentru pensiile care depășesc 4.000 de lei este neconstituțională, decizia fiind publicată și producând efecte începând cu data de 28 decembrie 2022, dată de la care aceste contribuții suplimentare nu mai sunt, deci, reținute de stat.
În 16 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre extrem de importantă, prin care, cel puțin pentru viitor, se repară unele nedreptăți evidente. În concret, Instanţa Supremă a stabilit că, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluţie definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită, soluţia de achitare este suficientă prin ea însăşi pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate şi, ulterior, achitate.
La finele anului trecut, Camera Deputaților, în calitatea de cameră decizională, a adoptat o propunere legislativă de modificare a legislației privind acordarea ajutorului public judiciar pentru cetățenii care nu își permit să susțină financiar un proces. Legea este trimisă Președintelui României pentru promulgare, urmând să intre în vigoare în viitorul apropiat. Pe cine ajută ea?
Nu voi putea răspunde la această întrebare în prezentul material şi nici nu am vreun indiciu. În schimb, analizând cele întâmplate în Justiţie în ultimii ani, nu pot să nu constat că s-au luat foarte multe măsuri care pe termen nu foarte lung nu fac decât să distrugă Justiţia. Sincer, nu pot crede că ar fi doar rezultatul prostiei sau indolenţei conducătorilor noştri.
În ultimele luni asistăm, zi de zi, la ştiri despre sistemul judiciar şi despre reformarea sa, însă, la o analiză un pic mai aprofundată, ne dăm seama cât de jos a putut să ajungă Justiţia azi. Întrebarea e una simplă: am atins fundul gropii şi, natural, nu putem să o luăm decât în sus sau, dimpotrivă, putem merge şi mai jos?
Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității motivarea deciziei pronunțate în data de 25 octombrie 2002 în mecanismul hotărârii prealabile, decizie prin care a stabilit că nu pot exista acte întreruptive de prescripție în ultimii ani și, pe cale de consecință, că prescripția penală a intervenit în foarte multe dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată sau în faza de urmărire penală.
La începutul acestui an, arătam că în data de 27 ianuarie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție „a pronunțat două decizii obligatorii absolut hilare, care aruncă în derizoriu unele dintre principiile fundamentale ale dreptului”. Prin una dintre ele s-a stabilit că o persoană care poartă mască în timp ce comite un furt într-un spațiu în care masca este obligatorie săvârșește forma calificată (deci agravată) a infracțiunii de furt.
Săptămânile trecute a fost reflectat în presă un caz din Oradea în care, deşi o persoană sunase la 112, anunţând că i-a fost furat portmoneul şi relatând că momentul a fost surprins pe camerele de supraveghere din magazin, Poliţia a refuzat să intervină, cu motivarea că nu se poate face nimic în lipsa unei sesizări scrise. Pe bună dreptate, victima a reclamat viteza de reacţie a "oamenilor legii".
Într-o societate democratică, rolul Parlamentului este unul esențial. În România, Constituția prevede că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
În 25 octombrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat una dintre cele mai așteptate hotărâri din ultimii ani, cu efecte însemnate în activitatea parchetelor și a instanțelor.
Codul de procedură civilă intrat în vigoare în 2013 prevede, pentru prima dată, o procedură rapidă, clară și coerentă prin care se poate obține evacuarea persoanelor care locuiesc fără drept într-un imobil. Conform codului, procedura se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foştii locatari sau alte persoane.