În data de 27 ianuarie 2022, Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat două decizii obligatorii absolut hilare, care aruncă în derizoriu unele dintre principiile fundamentale ale dreptului. Una e despre hoții care poartă mască în timp ce dau lovitura, a doua despre traficanții de droguri aflați... în aer.
În data de 26 ianuarie a.c., Curtea Constituţională a pronunţat o importantă decizie, "anulând" o lege votată de Parlament şi promulgată de preşedinte prin care se prevedea ca plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie să poată fi judecate online.
În contextul în care în ţara noastră se petrec numeroase accidente rutiere soldate cu consecinţe tragice, guvernanţii noştri încearcă să îi determine pe conducătorii auto să fie mai atenţi în trafic, pentru a reuşi să evite astfel de evenimente nedorite printr-o atenţie sporită şi o conduită cu caracter preventiv.
Din perspectivă juridică, data de 1 ianuarie 2022 ar fi trebuit să fie data de la care dosarul electronic naţional să fi fost operabil la toate instanţele din ţară. Din păcate, însă, acest lucru nu s-a întâmplat şi nici nu se mai discută nimic legat de acest proiect...
Anul 2021, care tocmai este pe punctul de a se încheia, a fost un an bogat în evenimente juridice, unele dintre acestea fiind de o importanţă deosebită. În martie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile din procedura penală care condiţionau plata de despăgubiri pentru arestare sau condamnare nelegală de unele "chichiţe" procedurale, înlăturându-se astfel una dintre cele mai mari inechităţi juridice postrevoluţionare.
Dacă înainte de pandemie nu au existat probleme cu privire la calificarea unui furt comis de o persoană mascată, obligativitatea purtării măştii, ca măsură de protecţie împotriva răspândirii coronavirusului, ridică unele probleme de "încadrare juridică"...
Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv pe avocatul Robert Roşu, condamnat de un alt complet al instanţei supreme la finalul anului 2019 la o pedeapsă de 5 ani închisoare.
Practic, de pe o zi pe alta, după două săptămâni de vacanţă şcolară forţată în care nu au făcut absolut nimic, autorităţile au stabilit brusc că se vor deschide doar şcolile în care există o rată de vaccinare de peste 60% în rândul cadrelor didactice. Dincolo de faptul că măsura nu are o logică medicală, modul în care a fost dispusă nu are nicio legătură cu legea...
În vara și toamna anului acestuia am constatat cu toții că statul și-a pierdut în ochii cetățeanului aproape toată autoritatea în ce privește gestionarea pandemiei și credibilitatea măsurilor dispuse de autorități. Această lipsă de autoritate și credibilitate are atât cauze de ordin politic, cât și cauze ce țin de aplicarea greșită a unor norme de drept elementare.
Una dintre cele mai importante decizii CCR transpuse în proiectul de modificare a Codului de procedură penală a fost aceea prin care s-a stabilit că nu poate fi condiționată acordarea de despăgubiri pentru arestare sau condamnare nelegală de caracterul formal nelegal al actului de arestare sau condamnare, astfel cum decisese, în mod cu totul aberant, înalta Curte de Casație și Justiție prin una dintre cele mai rușinoase decizii din istoria Instanței Supreme.
Cu o zi înainte să fie demis prin moţiune de cenzură, Guvernul Cîţu, preocupându-se de necesităţile fundamentale ale societăţii noastre, a emis o hotărâre ce vizează circulaţia trotinetelor pe drumurile publice.
De o bună bucată de vreme, spaţiul public este invadat de ştirile referitoare la falimentul companiei de asigurări City Insurance, cel mai mare asigurător RCA local, care, conform informaţiilor din presă, ar deţine aproximativ 45% din piaţa poliţelor de răspundere civilă auto comercializate în România.
Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un amplu proiect de modificare a Codului de procedură penală ce vizează transpunerea în legislaţie a numeroaselor decizii pronunţate în ultimii ani de către Curtea Constituţională în materia procedurii penale. Se propune inclusiv reglementarea unei proceduri clare de informare a persoanei care a fost interceptată şi de distrugere a probelor care nu vor fi folosite în procesul penal.
În data de 2 septembrie a.c., Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un amplu proiect de modificare a Codului de procedură penală ce vizează, în esenţă, transpunerea în legislaţie a numeroaselor decizii pronunţate în ultimii ani de către Curtea Constituţională în materia procedurii penale.
La mijlocul săptămânii trecute am încheiat un mandat de exact 7 luni în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiţiei (9 februarie - 8 septembrie 2021). La final de drum, este interesant de făcut o mică retrospectivă a celor întâmplate în acest interval de timp şi o sinteză a proiectelor pornite şi aflate în derulare.
Aşa cum arătam săptămânile trecute, Dosarul Electronic Naţional implică vizualizarea online a dosarului şi posibilitatea de a trimite acte în dosare către instanţă în format electronic, cu respectarea anumitor condiţii.
Dincolo de vizualizarea actelor dintr-un dosar aflat pe rolul unei instanţe, Dosarul Electronic Naţional implică şi posibilitatea pentru cetăţeni de a trimite acte către instanţe, în format scanat, evitând risipă de timp şi bani cu multiplicarea documentelor în format fizic. Din această perspectivă, în procesul de modificare a codurilor de procedură se intenţionează a se propune anumite reguli noi, cu valoare de principiu.
Dosarul Electronic Naţional este un concept iniţiat în luna martie 2021 la nivelul Ministerului Justiţiei, concept ce presupune accesul, în principal, al justiţiabililor, al avocaţilor, al grefierilor şi, nu în ultimul rând, al judecătorilor la forma electronică a fiecărui dosar, formă electronică ce trebuie să reflecte forma fizică a dosarului care urmează să fie utilizată încă ani buni din acest moment.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în copilărie, majoritatea dintre noi am auzit de persoanele care au "dungă roşie" în buletin, prin această expresie fiind desemnate persoanele puse sub interdicţie judecătorească, adică, mai pe româneşte, incapabile să se descurce şi care aveau desemnat un tutore care să îi reprezinte la încheierea oricăror acte juridice.
În copilărie, majoritatea dintre noi am auzit că există semeni care au "dungă roşie" în buletin, prin această expresie fiind desemnate persoanele puse sub interdicţie judecătorească, adică, mai pe româneşte, persoanele incapabile să se descurce şi care aveau desemnat un tutore care să îi reprezinte la încheierea oricăror acte juridice.
În 27 iulie 2021, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului penal, care vizează adaptarea textelor declarate neconstituţionale prin deciziile din ultimii ani ale CCR în materia dreptului penal.
În 30 iunie 2021, Camera Deputaților, în calitatea de cameră decizională, a adoptat un proiect de lege inițiat de Guvern pentru modificarea articolului 369 din codul penal vizând infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare. Mai concret, instituțiile europene au solicitat statului român să adapteze un text de lege aflat în vigoare din anul 2014 în sensul de a se preciza expres două aspecte: faptul că și incitarea la violență este infracțiune și că inclusiv o categorie de persoane poate fi subiect al discriminării.
După 2 ani în care nu s-au organizat concursuri de admitere în magistratură, recent situaţia a fost deblocată şi se aşteaptă anunţurile oficiale pentru reluarea acestora. În concret, în urmă cu aproximativ 2 ani, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile legale care reglementau concursurile de intrare în magistratură, pe motiv că toate condiţiile de accedere erau prevăzute în regulamentele Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu în lege.
Aşa cum am arătat săptămâna trecută, la nivelul Ministerului Justiţiei a fost demarat proiectul Dosarului Electronic Naţional, care va trebui să fie utilizabil în întreaga ţară de la 1 ianuarie 2022. În primul rând, cum spuneam, principalul beneficiu al Dosarului Electronic Naţional este faptul că se va utiliza o unică aplicaţie la toate instanţele din ţară, inclusiv la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În concret, odată ce va fi operaţional, sistemul îi va permite oricărui justiţiabil să primească şi să depună acte în format electronic, precum şi să-şi consulte dosarul la orice oră din zi sau din noapte.
Ce înseamnă, concret, acest lucru? În primul rând, orice justiţiabil va putea să îşi consulte online dosarul. Pentru aceasta, se va loga cu un cod primit prin SMS şi va putea să vadă întregul conţinut. Dacă îşi va da acceptul, i se vor comunica citaţiile şi unele acte din dosar, inclusiv hotărârea judecătorească, în format electronic, cu respectarea unor standarde care să confirme remiterea efectivă a acestora.
Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, sula este o unealtă alcătuită dintr-o tijă mare şi subţire de oţel, dreaptă sau curbă, ascuţită la vârf, fixată într-un mâner şi folosită în pielărie (cizmărie, cojocărie etc) pentru a găuri pielea ori talpa spre a putea trece acul cu aţa prin ele. Poate multă lume nu ştie, dar sula s-a utilizat şi încă se utilizează şi astăzi pe scară largă inclusiv în justiţie, la găurirea coperţilor de dosare, pentru a putea fi realizată operaţiunea de coasere a acestora...
În data de 18 mai 2021 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale, cunoscută popular ca "legea brăţărilor electronice". Prin această lege se stabilesc condiţiile în care persoanele arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar, precum şi cele împotriva cărora s-a emis un ordin de protecţie, sunt obligate să poarte un dispozitiv electronic ce permite localizarea lor.
Sâmbătă, 15 mai, a intrat în vigoare Legea nr. 130/2021 prin care procedura penală a fost modificată ca efect al deciziei din 7 aprilie a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că, în materie penală, "este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt şi în drept, la data pronunţării". Conform noii legi, în procesele clasice în care procurorul formulează o acuzaţie împotriva unui inculpat, iar judecătorii sunt chemaţi să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei acestuia, noua lege impune ca hotărârea să fie motivată la momentul pronunţării şi să fie înmânată cât mai repede părţilor din procesul penal, aspecte pe care le-am detaliat săptămâna trecută.
Potrivit noului sistem de pronunţare a hotărârilor judecătoreşti în materie penală, în situaţia în care vorbim de un proces penal clasic, în care procurorul formulează o acuzaţie împotriva unui inculpat, iar judecătorii sunt chemaţi să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei acestuia, noua lege impune ca hotărârea să fie motivată la momentul pronunţării şi să fie înmânată cât mai repede părţilor din procesul penal.
În 7 aprilie, Curtea Constituțională pronunța una dintre cele mai importante decizii din întreaga sa istorie, stabilind, în esență, că în materie penală „este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării”. Publicarea ei în lipsa unui act normativ care să modifice Codul de procedură penală în sensul celor stabilite de Curte prezenta cel puțin două riscuri majore. Exista posibilitatea reală ca persoane condamnate definitiv să nu poată fi încarcerate, sau ca persoane încarcerate deja să fie puse, chiar și temporar, în libertate.