În data de 21 martie a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 58/2024 prin care se aduc modificări atât legii speciale cu privire la sancționarea traficului de droguri, cât și codului penal.
Din data de 31 martie, România devine, parțial, parte a spațiului de liberă circulație Schengen, aspect care ar trebui să ne bucure, ca națiune, deoarece vine după un îndelung proces de negociere cu celelalte state ale Uniunii Europene, aspectele privind negocierea cu Austria fiind comentate pe larg în ultima perioadă.
Parlamentul European a adoptat recent, în primă lectură, proiectul unui set de reguli la nivel european care ar conduce la o mai bună comunicare între statele membre pentru executarea sancțiunilor rutiere dispuse în alte state decât cel de reședință al autorului abaterii rutiere.
Așa cum am mai arătat anul trecut, în octombrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie, extrem de importantă, prin care a stabilit că asiguratorul RCA care nu își respectă obligațiile legale trebuie să fie obligat să plătească penalități de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, adică peste 70% pe an, din suma stabilită de instanță cu titlu de despăgubiri.
În data de 8 februarie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în septembrie 2023 prin care s-a stabilit că motivele plângerii împotriva proceselor-verbale de contravenție pot fi completate până la primul termen de judecată.
La o primă vedere întrebarea pare tembelă. Și la o a doua sau a zecea vedere, tot tembelă rămâne. Problema este, însă, că această întrebare a fost formulată de către doi judecători ai unei curți de apel și adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Ultimii ani au adus modificări însemnate în materia dispozițiilor cu privire la contestarea sancțiunii suspendării dreptului de a conduce, astfel încât o „reîmprospătare” a dispozițiilor legale o consider binevenită.
Exproprierea reprezintă unica formă prin care un bun proprietate privată poate fi „luat” de „stat” fără acordul proprietarului și fără ca proprietarul să fi făcut ceva nelegal. Prin „stat” înțelegem atât organele centrale care acționează în numele acestuia, cât și organele administrațiilor locale care acționează în numele comunelor, orașelor sau județelor, entități de asemenea titulare ale dreptului de proprietate publică.
Săptămâna trecută arătam că în data de 29 decembrie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial o lege care modifică altă lege, din iunie, cu privire la schimbarea Codului penal în privința infracțiunilor sexuale.
Finalul anului trecut a adus o nouă modificare a codului penal printr-o lege publicată în Monitorul Oficial în 29 decembrie seara, numai bine să intre în vigoare fix în 1 ianuarie 2024.
Anul care tocmai se încheie a adus numeroase noutăți în materie juridică, noutăți pe care voi încerca să le sintetizez. În materie rutieră, trebuie remarcat că luna februarie 2023 a adus o primă reglementare în legislația română a circulației în sensul giratoriu, având prioritate persoana care își păstrează banda de circulație.
Săptămâna trecută, Camera Deputaților în calitatea de cameră decizională a adoptat un proiect de lege prin care se prevede, în esență, că toate persoanele care sunt condamnate la închisoare vor fi acuzate și de evadare dacă nu se prezintă la penitenciar în termen de 7 zile de la pronunțarea hotărârii definitive de condamnare.
Realizarea Unirii la 1 Decembrie 1918 nu a însemnat automat că, din 2 decembrie, s-a realizat și o unificare a dreptului și a instituțiilor din Ardeal cu cele din Vechiul Regat. În realitate, procedura de unificare legislativă a fost una extrem de anevoioasă, pentru că sistemele de drept românesc și austriac sau austro-ungar erau foarte diferite, aproape incompatibile sub anumite aspecte, mai ales de procedură.
Eroarea judiciară reprezintă, într-o definiție populară generică, eroarea de judecată care conduce la greșita soluționare a unui proces. În această viziune, ideea de eroare judiciară sau eroare de judecată poate fi calificată ca orice aspect care conduce la pronunțarea unei hotărâri care nu reflectă adevărul și, pentru aceste situații, sunt reglementate, atât în penal cât și în civil, căile de atac.
În data de 23 octombrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre extrem de importantă în materia asigurărilor RCA, hotărâre ce va fi obligatorie pentru toate instanțele după motivarea și publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Este notoriu că în România asigurătorii RCA invocă diverse motive pentru a refuza, întârzia sau diminua despăgubirile pe care trebuie să le achite în urma accidentelor comise de asiguraţi...
Aparatele radar utilizate pentru măsurarea vitezei conducătorilor auto pe drumurile publice, denumite legal cinemometre, pot înregistra unele mici erori în determinarea în concret a vitezei.
Reglementarea arestului la domiciliu în România prin inspirație din legislația altor țări conduce în practică la inechități generate de necorelarea legislației penale.
În urma tragicelor evenimente rutiere din ultima perioadă, vajnicii apărători ai legalității din cadrul Ministerului Afacerilor Interne au redactat un proiect de ordonanță de urgență, postat momentan în dezbatere publică, ce cuprinde unele soluții legislative mai mult decât criticabile. Printre acestea se regăsește și prevederea potrivit căreia Poliția Rutieră va putea să sancționeze unele contravenții prin utilizarea unor imagini surprinse de alți șoferi sau pasageri aflați în trafic.
În luna iulie arătam că vor interveni modificări importante în privința infracțiunii de viol, începând cu luna ianuarie 2024. În concret, prin Legea nr. 217/2023, infracțiunea de act sexual cu un minor se „transformă” în infracțiunea de viol dacă este comisă de un major împreună cu un minor sub 16 ani, iar diferența de vârstă între cei doi este de minimum 5 ani.
Deoarece am făcut trimitere de foarte multe ori la deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, cred că este necesar să și explic cum se ajunge la pronunțarea unor asemenea decizii și ce efecte concrete produc acestea.
La începutul săptămânii trecute, Guvernul României și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului cu privire la mult discutatul proiect de creștere a unor taxe și impozite și de eliminare a unor facilități fiscale. Întrucât legea nu a intrat încă în vigoare și, ca atare, nu are număr, iar ambii „părinți” ai ei, prim-ministrul Ciolacu și ministrul Finanțelor, Boloș, au același prenume, respectiv Marcel, pentru ușurință, o vom denumi în continuare „Legea lu’ Marcel”.
În data de 18 septembrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre importantă, obligatorie și corectă, prin care a stabilit că o plângere contravențională poate fi completată și în fața judecătorului până la primul termen de judecată.
Așa cum arătam și săptămânile trecute, la începutul lunii iulie, odată cu modificarea legislației penale, s-a schimbat și procedura penală pentru transpunerea deciziilor Curții Constituționale, fiind publicată Legea nr. 201/2023.
Cum arătam și săptămâna trecută, la începutul lunii iulie, odată cu modificarea legislației penale, s-a modificat și procedura penală pentru transpunerea deciziilor Curții Constituționale, fiind publicată Legea nr. 201/2023.
Asemănător materiei penale, și în ceea ce privește procedura penală a mai existat un proiect declarat neconstituțional în anul 2020. Proiectul ce stă la baza legii este rezultatul unui grup de lucru pe care l-am coordonat la Ministerul Justiției în perioada mai - septembrie 2021. Deși Parlamentul a fost sesizat mult mai târziu, constat că legea finală este bazată pe acel proiect, însă cu adoptarea unor soluții discutabile, pe care grupul de lucru nu le agrease în anul 2021.
Așa cum arătam săptămâna trecută, la începutul lunii iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 200/2023 prin care se „adaptează” legislația penală în raport cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională în ultimii ani.
La începutul lunii iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 200/2023, prin care se „adaptează” legislația penală în raport cu deciziile pronunțate de Curtea Constituțională în ultimii ani. Un proiect similar întocmit acum câțiva ani a fost declarat neconstituțional în anul 2020.
După o întreagă „telenovelă”, începând cu data de 27 iulie 2023, sancțiunile contravenționale în materie rutieră pot fi contestate și la instanța de domiciliu a persoanei sancționate.
În 24 iulie 2023, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a pronunţat o hotărâre foarte mediatizată, prin care a stabilit, în esenţă, că în cazurile de fraudă la bugetul Uniunii Europene judecătorii români trebuie să ignore mai multe decizii ale Curţii Constituţionale (CCR) şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
În 11 iulie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 271/2023, prin care se schimbă esențial politica penală a statului român cu privire la infracțiunile referitoare la viața sexuală, toate modificările urmând a intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024.