Deși s-a dezbătut enorm problema învestirii unui nou guvern și cea a alegerilor anticipate în ultimele patru - cinci luni, cred că este important să se cunoască în ce condiții se poate ajunge, în România zilelor noastre, la declanșarea unor asemenea alegeri înainte de termen.
În data de 15 septembrie 2026 a intrat în vigoare o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se prevede, în esență, că procesele care depășesc o anumită „capacitate” a instanțelor vor fi înscrise într-un registru special și vor „aștepta” să se elibereze un loc pentru a putea să fie puse pe rol.
În data de 22 septembrie 2026 CCR va soluționa câteva zeci de excepții de neconstituționalitate invocate în ultimii ani cu privire la o decizie a Înaltei Curți prin care s-a stabilit, cu caracter obligatoriu pentru instanțele de judecată, că în cazul vitezelor înregistrate de aparatele radar din România nu se aplică nicio marjă de toleranță.
În data de 31 august 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie a Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale modificările aduse procedurii penale printr-o lege adoptată în luna mai de către Parlament. Așa cum arătam atunci, legea adoptată de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională fusese atacată la CCR chiar de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
În data de 27 august 2026 au intrat în vigoare prevederile din celebra Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 7/2026 prin care s-a introdus „inovația” potrivit căreia în cazul amenzilor pentru contravenții rutiere săvârșite ca șofer după intrarea în vigoare a legii (27 august) să se suspende dreptul de a conduce, dacă amenda nu este achitată în maximum 90 de zile. Problema principală a legii, dincolo de neconstituționalitatea ei evidentă este că...
În Monitorul Oficial din data de 10 august 2026 a fost publicată Legea nr. 169/2026, Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, acesta urmând a intra în vigoare la 15 zile de la data publicării, adică în data de 25 august a.c.
Perpetuarea crizei politice și lipsa unui guvern cu puteri depline continuă să producă probleme mari în funcționarea Statului Român. În ultimele două săptămâni, Curtea de Apel București a dispus suspendarea mai multor hotărâri de guvern emise de guvernul demis - de fapt, a tuturor hotărârilor emise de guvernul demis. Printre aceste acte normative se regăsește și Hotărârea de Guvern nr. 530/2026 prin care s-au adoptat normele metodologice pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale introduse în februarie cu privire la suspendarea permisului de conducere pentru neplata amenzilor rutiere.
Începând cu data de 5 mai 2026, România se află într-o situație stranie, fiind condusă de un guvern demis prin moțiune de cenzură, iar forțele politice nu se pot pune de acord pentru învestirea unui guvern cu puteri depline. În contextul celor întâmplate în ultimele săptămâni, cred că este important să se cunoască ce poate și mai ales ce nu poate face un guvern demis.
Tradițional, în ultimele zile ale lunii iunie, în parlament se vota o lege de abilitare a Guvernului pentru ca acesta să poată emite ordonanțe simple, pe durata vacanței parlamentare, în domeniile în care se aprecia ce este necesară o intervenție legislativă urgentă. Anul acesta ne aflăm, însă, într-o situație total atipică, cu un guvern demis prin moțiune de cenzură de două luni, guvern care nu poate emite nici ordonanțe simple și nici ordonanțe de urgență.
În data de 24 iunie 2026, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis o obiecție de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului și a stabilit că o lege adoptată de Parlament în decembrie 2025, prin care se înlăturau mențiunile din hotărârea judecătorească referitoare la susținerile părților din proces, este neconstituțională.
Zilele acestea, există o intensă dezbatere în societate legată de aspecte juridice referitoare la modalitatea de desemnare a primului ministru, de modul în care pot vota parlamentarii în această chestiune, precum și de posibilitatea justiției de a interveni în acest conflict, cu atenție specială în privința competenței instanței.
Din păcate, guvernul actual nu înțelege și nici nu vrea să înțeleagă că este guvern demisionar și nu poate să facă altceva decât să gestioneze treburile curente ale țării. După ce a adoptat nelegal și la limita legii penale o ordonanță de urgență, săptămânile trecute a lansat în dezbatere publică proiectul legii salarizării unitare, provocând reacții în întreaga societate și chiar forme de protest care deja afectează viața cetățenilor.
Camera Deputaților a adoptat recent, în calitate de cameră decizională, un proiect de lege de modificare a Codului de procedură penală, prin care acest act normativ este „editat” substanțial și, așa cum ne-am obișnuit deja în ultima perioadă, nu neapărat bine. Prin modificările aduse se schimbă competența parchetelor și a instanțelor, se urmărește protejarea victimelor infracțiunilor și se încearcă scurtarea proceselor penale, mai ales prin reducerea perioadei camerei preliminare.
Săptămâna trecută, un eveniment care nu mai pare deja ceva deosebit în țara noastră mereu surprinzătoare m-a făcut să reflectez serios la nivelul la care am ajuns din perspectiva respectării legii. Chiar dacă cred, sincer, că am atins cel mai jos nivel, viața reală mă tot contrazice.
Săptămâna trecută a fost adoptată o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, cu consecința demiterii acestui guvern. În acest context, cred că este important să se înțeleagă ce mecanisme constituționale există pentru soluționarea crizei politice generate de adoptarea acestei moțiuni de cenzură.
Săptămâna aceasta, în România s-a declanșat o criză politică prin retragerea sprijinului politic pentru primul-ministru Ilie Bolojan de către PSD și demisia miniștrilor acestui partid politic, motiv pentru care cred că este important să se cunoască soluțiile constituționale pentru gestionarea și rezolvarea acestei crize.
După cum știm deja, în data de 25 februarie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 7/2026 prin care sunt luate o serie de „măsuri” pentru eficientizarea activității statului.
Așa cum arătam de curând, în data de 26 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie foarte importantă, prin care a stabilit că, în cazul acordării unor despăgubiri materiale şi/sau morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracţiune, data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate este data producerii prejudiciului.
În data de 23 februarie a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie foarte importantă. Astfel, prin Decizia nr. 3/2026, a admis un recurs în interesul legii formulat de către colegiul de conducere al Curții de Apel București și a stabilit, prin interpretarea unor articole din codul civil, că în cazul acordării unor despăgubiri materiale şi/sau morale pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârşirea unei fapte ilicite, indiferent dacă este prevăzută sau nu ca infracţiune, data de la care curge dobânda legală penalizatoare aferentă despăgubirilor acordate este data producerii prejudiciului...
În data de 6 martie 2026, Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională Ordonanța de Urgență emisă de Guvern și publicată în 25 februarie, prin care se operează reduceri de venituri, reduceri de posturi în administrație și se dispun alte „măsuri de eficientizare” a cheltuielilor statului.
Deși am scris săptămânile trecute despre noua normă legală prin care „rămâi fără permis” dacă nu plătești amenzile rutiere primite ca șofer și despre problemele procedurii de aplicare a acestei măsuri, cred că se impune totuși o analiză punctuală a prevederilor respective, pentru ca cetățeanul să cunoască exact ce poate să facă și la ce poate să se aștepte.
Posesorii de permise nu vor avea dreptul să conducă dacă nu își plătesc amenzile rutiere în termen de 90 de zile (și nu 105 zile, cum explica, doct, ministrul Dezvoltării), iar această măsură se aplică „independent” de dispozițiile din codul rutier. Perioada începe la ora 0.00 a celei de-a treia zile lucrătoare de la expirarea termenului de 90 de zile și încetează la ora 24 a ultimei zile de suspendare, iar organul fiscal (primăria) va comunica acest lucru șoferului în primele 30 de zile din cele 90 prevăzute pentru plată.
Acum câteva săptămâni, prezentam aici prevederile aberante în materie contravențională ce erau conținute în proiectul de lege aferent „Pachetului 3” de reforme al Guvernului. Recent, Executivul a dat publicității un nou proiect, de data aceasta al unei ordonanțe de urgență, care, deși a eliminat unele aberații cuprinse în cel inițial, este cel puțin la fel de criticabil. Și parcă și mai prost redactat...
La data de 3 februarie 2026, Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională o prevedere cuprinsă într-o Ordonanță de Urgență a Guvernului Bolojan, potrivit căreia în perioada 1 februarie - 31 decembrie 2026 nu se plătește prima zi a fiecărui concediu medical din România. Problema a fost larg dezbătută în mass-media, astfel încât voi încerca să o prezint doar din perspectivă juridică.
La data de 13 ianuarie 2025 Ministerul Dezvoltării a lansat în dezbatere publică proiectul unei legi de reformare a administrației, denumit popular Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan. Citind acest proiect așteptat de toată țara, am rămas surprins de cât de slab este redactat prin prisma atât a principiilor generale de drept, cât și de tehnică legislativă.
Așa cum am arătat săptămâna trecută, în 14 octombrie 2025, Ministerul Afacerilor Interne prezenta cu surle și trâmbițe proiectul „Siguranță în trafic” - un proiect de modificare a Codului rutier prin care se introduce conceptul de „viteză medie”, se permite sancționarea directă a proprietarului mașinii și se creează un portal prin intermediul căruia se dorește comunicarea către cetățeni a tuturor sancțiunilor rutiere.
În 14 octombrie anul trecut, Ministerul Afacerilor Interne anunța „cu surle și trâmbițe” proiectul „Siguranță în trafic”, un proiect de modificare a Codului rutier prin care se introduce conceptul de „viteză medie”, se permite sancționarea directă a proprietarului mașinii pentru contravențiile la regimul de parcare (cu acordul acestuia) și se creează un portal prin intermediul căruia se dorește comunicarea către cetățeni a tuturor sancțiunilor rutiere...
Anul care se apropie de final a fost plin de evenimente juridice, motiv pentru care cred că este momentul potrivit să facem o scurtă retrospectivă. 2025 a debutat cu rămânerea în funcție a unui președinte al României căruia îi expirase mandatul la finalul anului 2024. În ciuda textelor constituționale clare, individul uzurpator a continuat să ocupe funcția până la demisia la care societatea încetase să mai spere în acel moment.
În data de 10 decembrie 2025, Curtea Constituțională a respins o obiecție de neconstituționalitate cu privire la legea care este cunoscută popular drept pachetul 2 de reformă - legea care majorează impozitele legale. Ca efect ale acestei decizii, legea merge la promulgare la Președintele României și va produce efecte importante începând cu luna ianuarie a anului 2026.
Printr-o decizie pronunțată în data de 25 noiembrie 2025, nemotivată încă, Curtea Constituțională a admis o excepție de neconstituționalitate invocată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de către un partid politic cu privire la o lege adoptată de Parlament prin care s-a stabilit că cei care contribuie la Pilonul II de pensii private vor primi, la data pensionării, doar 30% din suma acumulată, restul de 70 % urmând a fi eșalonat, în plăți lunare, pentru o perioadă de opt ani.