În data de 28 aprilie 2021, Președintele României a promulgat o lege temporară care aduce unele noutăți în ceea ce privește digitalizarea justiției. Elaborată la începutul pandemiei, după un traseu lung în Parlament, ea prevede anumite măsuri de digitalizare ce se pot aplica pe parcursul stării de alertă și 30 de zile după încetarea acestei stări.
În data de 12 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat una dintre cele mai discutabile decizii din întreaga sa istorie. Într-o decizie obligatorie, pronunţată în recurs în interesul legii, Instanţa Supremă a stabilit că "instanţa de judecată învestită cu soluţionarea plângerii contravenţionale formulate împotriva unui proces-verbal de contravenţie prin care s-a aplicat sancţiunea complementară a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, NU are posibilitatea să examineze proporţionalitatea acestei sancţiuni complementare".
Odată cu publicarea deciziei în Monitorul Oficial, nicio persoană nu va putea fi încarcerată până la motivarea hotărârii definitive de condamnare, indiferent dacă vorbim de o decizie în ultim grad de jurisdicţie sau de o sentinţă de primă instanţă neatacată. Ca atare, în viitorul imediat apropiat, nicio sentinţă penală nu va putea fi pronunţată înainte de a fi motivată...
În data de 31 martie, Preşedintele României a promulgat o lege care aduce modificări importante în materia evaziunii fiscale, odată publicată în Monitorul Oficial. Legea a fost adoptată de Parlament cu ceva vreme în urmă, însă a fost atacată la Curtea Constituţională de către Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cu toate acestea, judecătorii CCR au stabilit că este perfect constituţională, iar preşedintele a semnat decretul de promulgare.
În 10 februarie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a stabilit, în esență, că, pentru ca acela care încredințează autovehiculul să răspundă penal, nu este suficient ca persoana căreia i se încredințează conducerea acelui autovehicul să fie băută, ci trebuie să fie chiar serios alcoolizată. De unde și până unde această precizare?
De ce a fost nevoie de acest act normativ? Simplu. În condiţiile în care legea stabileşte că sunt scutite de plata taxei de timbru cauzele civile care derivă din penal, în februarie 2014 a intrat în vigoare noul cod penal, care a stabilit că este infracţiune de vătămare din culpă numai fapta care are drept consecinţă peste 90 de zile de îngrijiri medicale; în vechiul cod penal limita era de 10 zile.
Recent a fost dată publicităţii hotărârea definitivă a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti prin care s-a invalidat decizia procurorului general DIICOT de redeschidere a dosarului de urmărire penală privind evenimentele din 10 august 2018. Nu voi comenta, evident, o hotărâre definitivă a instanţei penale, însă voi arăta de ce cred că această hotărâre ne arată unele deficienţe evidente ale procedurii penale române şi ale sistemului judiciar în ansamblul său.
Miercuri, 3 martie a.c., Curtea Constituțională a pronunțat o decizie foarte importantă. După 7 amânări de pronunțare, Curtea a stabilit că dispozițiile articolului 539 din Codul de procedură penală, care condiționau despăgubirile pentru privarea nelegală de libertate de constatarea anterioară a caracterului nelegal al arestării, sunt neconstituționale. Ce înseamnă asta? Că orice persoană care este arestată și ulterior edeclarată nevinovată are dreptul la despăgubiri din partea statului. Scurt, clar și la obiect.
Cu mai mult de un deceniu în urmă, stabileam cu redacţia BIHOREANULUI apariţia în cadrul săptămânalului a unei rubrici intitulate sugestiv "Avocatul bihoreanului". De atunci şi până astăzi, aproape în fiecare săptămână, la început doar în ziar, iar odată cu dezvoltarea segmentului online şi în mediul virtual, am scris despre subiecte din mediul juridic despre care am apreciat că sunt de interes pentru publicul larg.
În data de 3 februarie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 4/2021 prin care a fost modificat Codul administrativ în sensul în care funcţiile de prefect sunt definite ca funcţii de demnitate publică (politice), prefecţii nemaifiind înalţi funcţionari publici.
Potrivit Codului administrativ, relativ recent intrat în vigoare, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate propune consiliului local, consiliului judeţean, după caz, înfiinţarea funcţiei de conducere de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
Potrivit Codului administrativ, relativ recent intrat în vigoare, ministrul exercită conducerea ministerului şi îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.
Potrivit Codului administrativ, ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură. Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei și codului administrativ.
În a doua parte a lunii mai, încheiam un articol în care prezentam reglementarea neinspirată şi neprofesionistă a purtării măştii în România, printr-un Ordin comun al Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Afacerilor Interne, cu următoarea propoziţie: "Cum vrei tu, Stat Român, să fii respectat, dacă acesta este respectul pe care îl acorzi atât cetăţenilor, cât şi propriilor tăi funcţionari?".
Odată cu desfăşurarea alegerilor parlamentare, mandatul Guvernului în exerciţiu încetează. Chiar dacă prim-ministrul şi-a depus mandatul în urma rezultatelor la alegeri, este important de precizat faptul că încetarea mandatului întregului guvern era o chestiune de câteva zile, deoarece Constituţia prevede că Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
După aproape patru ani de la reglementarea unitară a procedurii ridicării autoturismelor staţionate nelegal prin Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, emisă în urma Deciziei 9/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, "organele" conducătoare ale poporului român şi-au dat brusc seama că nu pot ridica maşinile care sunt staţionate în afara drumului public.
Apropierea alegerilor parlamentare impune cunoaşterea rolului şi a modului de funcţionare a Parlamentului, precum şi a statutului parlamentarilor, ca reprezentanţi ai cetăţenilor. Potrivit prevederilor constituţionale, în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.
Apropierea alegerilor parlamentare impune cunoaşterea rolului şi modului de funcţionare al Parlamentului, precum şi a statutului parlamentarilor ca reprezentanţi ai cetăţenilor. Potrivit Constituţiei, organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent.
Având în vedere faptul că în curând chiar se vor desfăşura alegeri parlamentare în România, în ciuda crizei sanitare, cred că este important să se cunoască cele mai importante aspecte prevăzute în Constituţie în legătură cu rolul şi activitatea Parlamentului, precum şi cu statutul senatorilor şi deputaţilor.
Potrivit codului administrativ, aleşii locali răspund, după caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin. Consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat.
Aşa cum arătam şi săptămâna trecută, codul administrativ prevede ce drepturi şi ce obligaţii au consilierii locali şi judeţeni, primarul, viceprimarul şi preşedintele consiliului judeţean. În privinţa obligaţiilor, toţi aleşii locali sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile ţării, precum şi să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină şi să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase...
Codul administrativ prevede ce drepturi și ce obligații au consilierii locali și județeni, primarul, viceprimarul și președintele consiliului județean. Iată care sunt acestea...
Potrivit codului administrativ, relativ recent intrat în vigoare, consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfăşurării alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale. Iniţial, mandatele consilierilor locali declaraţi aleşi sunt validate în cel mult 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă.
Autonomia locală se caracterizează prin posibilitatea colectivităţilor locale de a-şi alege direct "conducătorii" pe plan local - consiliul local şi judeţean, respectiv primarul şi preşedintele consiliului judeţean. De asemenea, autonomia locală presupune posibilitatea adoptării de către aleşii locali a unor reglementări particulare pentru acea comunitate, cu respectarea legislaţiei naţionale.
Codul administrativ, intrat în vigoare în anul 2019, reglementează în detaliu alegerea și funcționarea autorităților publice județene, consiliul județean și președintele consiliului județean. Astfel, pentru fiecare județ se stabilește un număr de consilieri județeni în funcție de populația județului respectiv. Conform codului, consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Codul administrativ, intrat în vigoare în anul 2019, reglementează în detaliu alegerea şi funcţionarea autorităţilor publice locale, consiliul local şi primarul. Astfel, pentru fiecare localitate se stabileşte un număr de consilieri locali în funcţie de populaţia oraşului sau a comunei respective. Consiliul local este calificat ca fiind o autoritate deliberativă, iar primarul este o autoritate executivă.
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei și izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curții Constituționale, prevede posibilitatea atacării în instanță a actelor prin care se dispune carantinarea sau izolarea la domiciliu a unei persoane.
Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei și izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curții Constituționale, prevede posibilitatea atacării în instanță a măsurilor dispuse de către autorități. Vedeți care este procedura, care sunt termenele și de când încep să curgă efectele deciziilor!
Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie a.c. a Curţii Constituţionale, prevede că se poate institui carantina zonală în cazul în care există anumiţi indici care arată că există o răspândire comunitară a epidemiei în anumite zone.