Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei și izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curții Constituționale, prevede posibilitatea atacării în instanță a măsurilor dispuse de către autorități. Vedeți care este procedura, care sunt termenele și de când încep să curgă efectele deciziilor!
Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie a.c. a Curţii Constituţionale, prevede că se poate institui carantina zonală în cazul în care există anumiţi indici care arată că există o răspândire comunitară a epidemiei în anumite zone.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, Legea nr. 136/2020, cunoscută popular ca legea carantinei şi izolării la domiciliu, adoptată în urma unei decizii din 25 iunie 2020 a Curţii Constituţionale, prevede că izolarea unei persoane fără acordul acesteia se poate dispune doar pentru 48 de ore, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.
În data de 21 iulie a.c. a intrat în vigoare, în sfârșit, legea care instituie condițiile în care se poate dispune carantina sau izolarea la domiciliu față de unele persoane. Această lege a devenit indispensabilă ca urmare a Deciziei nr. 468/2020 a Curții Constituționale, publicate în 2 iulie, prin care s-a stabilit că măsurile de carantinare și izolare la domiciliu stabilite prin ordin de ministru sunt neconstituționale.
Ultimele zile au adus numeroase noutăţi în plan juridic. Cu toate acestea, problema principală de actualitate a societăţii româneşti rămâne cea a măsurilor dispuse în plan juridic pentru combaterea pandemiei, mai ales în contextul creşterii numărului de infectări. De aceea, un eveniment relativ banal de săptămâna trecută a stârnit numeroase şi vii comentarii, readucând în atenţie, din păcate, incompetenţa guvernanţilor noştri. E vorba de faptul că un tânăr a fost scos din metrou cu forţa de mai mulţi jandarmi, pe motiv că nu purta masca de protecţie corespunzător.
În data de 2 iulie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 458 din 25 iunie a Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea măsurilor de carantină şi izolare la domiciliu, decizie care a produs numeroase discuţii în spaţiul public. Dincolo de polemicile pasionale, realitatea este una clară şi crudă, iar ea relevă, din păcate, încă o dată, principala problemă a României postrevoluţionare, care se numeşte, simplu: incompetenţă.
În data de 29 iunie 2020 s-a publicat în Monitorul Oficial o decizie a Curţii Constituţionale pronunţată încă din 5 decembrie 2019, decizie prin care s-a stabilit că dispoziţia legală care impunea plata spitalizării de către persoane care au suferit accidentări ca urmare a propriei lor greşeli este neconstituţională.
Codul administrativ reglementează atribuțiile prim-ministrului României în calitatea sa de conducător al Guvernului. Astfel, conform articolului 28 din cod, prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor pe care aceştia le exercită.
În data de 2 iunie 2020 Curtea Constituţională a pronunţat o decizie foarte importantă pentru protejarea dreptului cetăţeanului de a nu se auto-incrimina. Mai concret, Curtea, cu majoritate de voturi, a stabilit că soluţia legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la ne-auto-incriminare, este neconstituţională.
La fel ca alte domenii, justiţia a fost afectată din plin de pandemia de Covid-19. Pe parcursul stării de urgenţă, respectiv între datele de 16 martie şi 14 mai, toate termenele procedurale au fost, într-o formă sau alta, suspendate şi au avut loc doar procesele considerate urgente.
În data de 22 mai 2020, la ceas de seară, a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul comun nr. 784/2020 al Ministrului Afacerilor Interne şi al Ministrului Sănătăţii, Ordin prin care se aprobă un regulament pentru purtarea măştii de protecţie în locurile publice. Deşi starea de alertă a fost instituită pe data de 15 mai a.c., la momentul încetării stării de urgenţă, iar legea cadru de reglementare a acestei situaţii excepţionale a fost publicată în aceeaşi dată şi a intrat în vigoare luni, 18 mai, obligaţia de a purta mască a fost doar o obligaţie morală până sâmbătă, 23 mai, ordinul fiind publicat vineri seara.
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
În data de 13 mai a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 152/2020 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că textul legal în baza căruia s-au aplicat toate amenzile pe perioada stării de urgenţă este neconstituţional. Textul declarat neconstituţional prevedea că nerespectarea prevederilor art.9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă [...], iar potrivit art.9 alin.(1) "conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite".
Decizia Curţii Constituţionale era previzibilă, în condiţiile în care, aşa cum am spus de mai multe ori, legislaţia în materia stării de urgenţă este mai mult decât superficială. Dincolo de considerente de oportunitate şi de simpatii sau antipatii, decizia a fost dată cu unanimitatea voturilor judecătorilor Curţii şi este, juridic, corectă. Trebuie văzute acum efectele acestei decizii...
România se află de aproape două luni în stare de urgență, iar zilele acestea se vehiculează diverse scenarii despre ce se va întâmpla după 15 mai. Până atunci, este bine să privim, comparativ, ce scrie în Constituție cu privire la starea de urgență și ce s-a întâmplat în realitate...
Conform noii reglementări, mult mai clare şi în consonanţă cu reglementările din toate statele europene, conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor mobile atunci când aceştia se află în timpul deplasării pe drumurile publice, cu excepţia celor prevăzute cu dispozitive tip "mâini libere". Nerespectarea acestei obligaţii este în continuare sancţionată drastic. Află detalii!
Aşa cum am arătat săptămânile trecute, legislaţia în materia amenzilor aplicate în timpul stării de urgenţă, în ciuda a ceea ce ni se transmite zilnic de către autorităţi, prezintă multe lacune. Efectele lipsei de profesionalism încep să se vadă şi, din păcate, probabil vor fi decontate mult timp după încheierea acestei stări excepţionale.
Săptămâna trecută am arătat că, în ciuda a ceea ce ni se transmite de către autorităţi zilnic la televizor sau prin alte forme de comunicare în masă, legislaţia cu privire la amenzile aplicate în starea de urgenţă este, din păcate, extrem de prost făcută, aspect care conduce, finalmente, la neîncasarea de către stat a amenzilor aplicate.
În fiecare zi auzim sau vedem în mass-media de zeci de ori câte amenzi au fost aplicate pentru nerespectarea de către cetăţeni a prevederilor ordonanţelor militare emise în starea de urgenţă, sumele fiind impresionante, la o primă vedere. Mai mult, începând din 3 aprilie a.c., amenzile au fost majorate de zeci de ori prin OUG 34/2020 - spre exemplu, în cazul persoanelor fizice limitele amenzilor contravenţionale au fost mărite de la 100-5.000 lei, în vechea formă a legii, la 2.000 -20.000, în noua reglementare.
Starea de urgență este o situație excepțională care permite luarea unor măsuri ce în mod normal nu ar putea fi adoptate, deoarece restrâng drepturi fundamentale ale cetățenilor români garantate de Constituție. Dacă măsurile de interes general au fost intens popularizate, nu același lucru se poate spune despre măsurile ce vizează funcționarea justiției, măsuri pe care le voi prezenta, succint, în cele ce urmează.
În 24 februarie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al Românei Decizia nr. 33/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care, în soluţionarea unui recurs în interesul legii promovat de Avocatul Poporului, s-a stabilit - cu caracter obligatoriu - că instanţa de judecată nu poate consfinţi acordul de mediere referitor la înţelegerea părţilor privind desfacerea căsătoriei.
Așa cum am arătat săptămâna trecută, Codul administrativ a trecut testul de neconstituționalitate și rămâne în vigoare, astfel încât voi prezenta, începând de azi, aspectele cele mai importante aduse de acest act normativ. Întrucât subiectul ultimelor săptămâni în mass-media îl reprezintă Guvernul, mă voi referi la principalele reglementări care vizează această instituţie...
În 12 februarie a.c., Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a Codului administrativ invocată de Avocatul Poporului, astfel încât acest act normativ rămâne în vigoare şi produce efecte juridice. Deşi lumea juridică se aştepta la o decizie de neconstituţionalitate rapidă a acestui act normativ, după ce a ţinut dosarul pe rol aproximativ 6 luni, Curtea Constituţională a stabilit, cu majoritate de voturi, că este absolut constituţional să adopţi un cod prin ordonanţă de urgenţă.
În 11 februarie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanta de Urgență a Guvernului nr. 13/2020 prin care se modifică Codul rutier în sensul reglementării circulației trotinetelor electrice pe drumurile publice. BIHOREANUL vă prezintă principalele dispoziții...
Nicio lege nu poate intra în vigoare în România dacă anumite instituții înțeleg să ceară Curții Constituționale să analizeze compatibilitatea legii adoptate cu prevederile constituționale.
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia nr. 581/1 octombrie 2019 a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că soluţia legislativă ce permitea menţinerea măsurilor asigurătorii ca urmare a sesizării penale făcute de Fisc este neconstituţională.
Aşa cum am arătat săptămânile trecute, legislaţia noastră prevede posibilitatatea ca statul să acorde facilităţi persoanelor care nu pot să îşi permită cheltuielile pricinuite de desfăşurarea unui proces civil. Dacă în episoadele anterioare am prezentat condiţiile de acordare a acestui ajutor, în continuare vom vedea procedura prin care ajutorul public judiciar poate fi obţinut.
Așa cum am arătat anterior, legislația noastră prevede posibilitatea ca statul să acorde facilități persoanelor care nu pot să își permită cheltuielile pricinuite de desfășurarea unui proces civil. Din păcate, legislația în materie nu a mai fost corelată cu noile realități economice din România, nici măcar cu repetatele creșteri din ultimii ani ale cuantumului salariului minim pe economie.
Legislaţia noastră prevede posibilitatea ca statul să acorde facilităţi persoanelor care nu pot să îşi permită cheltuielile pricinuite de desfăşurarea unui proces civil. Acestea nu se confundă cu obligaţia statului de a asigura apărarea din oficiu în procesele penale, indiferent de starea materială a persoanei acuzate de săvârşirea unei infracţiuni, în cazul în care legea stabileşte că asistenţa juridică a persoanei acuzate este obligatorie.
Așa cum arătam săptămânile trecute, poprirea este operațiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc și în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obțină banii datorați de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Există situații în care terțul poprit care, de regulă, este o bancă sau angajatorul debitorului, refuză să de-a curs popririi în sensul în care nu indisponibilizează sumele poprite și nu le remite executorului judecătoresc.