După cum arătam în articolul precedent, la data de 1 octombrie 2022 va intra în vigoare Legea nr. 173/2022, publicată în Monitorul Oficial în data de 8 iunie 2022, lege prin care se adoptă unele măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
La data de 1 octombrie 2022 va intra în vigoare Legea nr. 173/2022 publicată în Monitorul Oficial în data de 8 iunie 2022, lege prin care se adoptă unele măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit noii reglementări, contestaţia este de competenţa instanţei ierarhic superioare, care o soluţionează în complet format din 3 judecători. Când procesul se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestaţia se soluţionează în completul de 5 judecători, iar când procesul îl judecă un complet de 5 judecători, contestaţia se soluţionează de un alt complet de 5 judecători.
Așa cum arătam săptămâna trecută, în data de 19 iulie s-a publicat în Monitorul Oficial al României Legea 220/2022 privind valorificarea adaptată a unor măsuri dovedite benefice pentru instituţiile din domeniul justiţiei, instituite pe perioada stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, o lege temporară ce urmează a se aplica un an de la intrarea în vigoare, respectiv din data de 22 iulie 2022.
În data de 19 iulie s-a publicat în Monitorul Oficial al României Legea 220/2022 privind valorificarea adaptată a unor măsuri dovedite benefice pentru instituţiile din domeniul justiţiei instituite pe perioada stării de alertă declarate în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de Covid-19. Legea este temporară, urmând a se aplica un an de la intrarea în vigoare, respectiv din data de 22 iulie 2022.
Într-un articol de anul trecut arătam că, în copilărie, majoritatea dintre noi am auzit că există semeni care au „dungă roşie” în buletin, prin această expresie fiind desemnate persoanele puse sub interdicţie judecătorească, adică, mai pe româneşte, persoanele incapabile să se descurce şi care aveau desemnat un tutore care să îi reprezinte la încheierea oricăror acte juridice.
De-a lungul anilor, în această rubrică, am încercat să tratez probleme juridice de interes general, aducând în atenția cititorului informații pe care le-am considerat interesante și de actualitate pentru orice cetățean. În același timp, am încercat să nu mă las influențat de aspectele întâlnite în practica judiciară, aspecte care ar putea afecta redarea obiectivă a unor probleme de drept.
În ultimii ani, în spaţiul public şi în mediul juridic, au existat discuţii interminabile despre efectele pe care o decizie a Curţii Constituţionale le produce în procesele aflate pe rol la acel moment. Inclusiv în aceste zile se discută foarte mult cu privire la efectele ultimei decizii a CCR cu privire la prescripţia penală în dosarele penale.
În data de 8 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională, cu unanimitatea voturilor judecătorilor, o lege adoptată recent de Camera Deputaților prin care se prevedea, în esență, că neexecutarea în termen de 30 de zile a unei hotărâri prin care o amendă este înlocuită cu munca în folosul comunității constituie infracțiune.
Săptămâna trecută, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat un proiect de lege ce prevede faptul că hotărârile judecătorești vor fi comunicate, prioritar, prin email. Chiar dacă, la prima vedere, s-ar putea spune că este vorba de o lege bună, în realitate modul în care este redactată nu face altceva decât să încurce, neavând o corespondenţă cu realitatea actuală a sistemului judiciar.
Ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu prescripţia penală specială (cu cauze în ultimii 4 ani) reflectă din păcate situaţia tragi-comică a societăţii româneşti în ansamblul său.
În data de 17 mai 2022, Curtea Constituţională a pronunţat o decizie foarte importantă prin care a stabilit că, deocamdată, nu avem un cadru legal suficient reglementat pentru a se putea intercepta de către autorităţile statului, în cadrul dosarelor penale, conversaţiile scrise sau vocale prin diverse programe disponibile pe internet, WhatsApp fiind cel mai cunoscut exemplu.
În urmă cu câteva săptămâni, scriam că Poliția aplică retroactiv prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 prin care s-a schimbat substanțial regimul reducerii perioadei de suspendare a dreptului de a conduce.
În data de 20 aprilie a.c., Preşedintele României a promulgat Legea nr. 107/2022 prin care este operată o importantă modificare a legii cadru privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001. Conform modificărilor aduse articolului 32 din OG nr. 2/2001, prin această lege, plângerea se depune şi se soluţionează în baza competenţei alternative la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
În urmă cu câteva luni, arătam că o lege care prevedea soluţionarea online a plângerilor contravenţionale a fost declarată neconstituţională, în urma unei obiecţii de neconstituţionalitate invocată de Guvernul României. În motivarea deciziei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine doar două dintre criticile invocate de Guvern în sesizarea de neconstituţionalitate.
Săptămâna trecută arătam că, în data de 23 martie a.c., Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională a adoptat trei proiecte de modificare a aceleiaşi legi, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, unul mai "năstruşnic" decât altul. De asemenea, eram sceptic că aceste modificări vor fi contestate la Curtea Constituţională înainte de promulgare, pentru a se împiedica intrarea în vigoare a mai multor "aberaţii" juridice.
În data de 23 martie 2022, Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat trei proiecte de modificare a aceleiaşi legi, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, unul mai "năstruşnic" decât altul...
Dincolo de creşterea punctuală a unor sancţiuni, suspendării permisului de conducere de la 30 la 60 de zile, de la 60 la 90 de zile sau de la 90 de zile la 120 sau chiar 180 de zile pentru anumite abateri rutiere, noua legislaţie rutieră vine şi cu două surprize neplăcute pentru şoferi, şi anume cumulul aritmetic al suspendărilor de permis şi "blocarea" punctelor de penalizare.
În data de 15 decembrie 2021, Guvernul României a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 129/2021 prin care a instituit un formular ce trebuia să fie completat de toate persoanele care intrau în România, formular denumit popular "PLF", denumirea legală fiind de formular digital de intrare în România. Sancţiunile prevăzute în această ordonanţă de urgenţă au intrat în vigoare în 10 zile de la data publicării, respectiv din data de 24 decembrie.
În luna noiembrie spuneam, într-un articol din BIHOREANUL, că una dintre cauzele neîncrederii populaţiei în decidenţii politici este tocmai nerespectarea de către autorităţi a principiilor de drept şi chiar a legislaţiei în vigoare. Într-o scurtă retrospectivă a ultimilor doi ani constatam că Preşedintele a instituit cam neconstituţional o stare de urgenţă pe care a prelungit-o în acelaşi mod.
În data de 27 februarie 2022 au intrat în vigoare prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2022 prin care s-au modificat numeroase prevederi ale Codului rutier, fiind în prezenţa celei mai ample modificări a legislaţiei rutiere din ultimii ani. O modificare importantă vizează reducerea perioadei de suspendare a permisului de conducere. Situaţia s-a schimbat radical, conform noii legi...
În data de 27 ianuarie 2022 au intrat în vigoare prevederile din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2022 prin care s-au modificat numeroase prevederi ale Codului rutier, aflându-ne în prezenţa celei mai ample modificări a legislaţiei rutiere din ultimii ani.
În data de 15 februarie, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis o excepție de neconstituționalitate cu privire la Ordonanța de urgență din anul 2020 prin care s-a „legiferat” posibilitatea Guvernului de a dispune obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise. Nu voi analiza aici nici motivul pentru care prevederea a fost declarată neconstituțională și nici atitudinea surprinzătoare a judecătorilor Curții, ce se circumscrie celebrei zicale „după război, mulți viteji se arată”. Este important, însă, să se cunoască efectele concrete ale acestei decizii...
În data de 28 ianuarie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa Guvernului nr. 1/2022 prin care s-au modificat numeroase prevederi ale Codului rutier. Practic, asistăm la cea mai mare modificare a legislaţiei rutiere din ultimii ani.
În data de 27 ianuarie 2022, Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat două decizii obligatorii absolut hilare, care aruncă în derizoriu unele dintre principiile fundamentale ale dreptului. Una e despre hoții care poartă mască în timp ce dau lovitura, a doua despre traficanții de droguri aflați... în aer.
În data de 26 ianuarie a.c., Curtea Constituţională a pronunţat o importantă decizie, "anulând" o lege votată de Parlament şi promulgată de preşedinte prin care se prevedea ca plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie să poată fi judecate online.
În contextul în care în ţara noastră se petrec numeroase accidente rutiere soldate cu consecinţe tragice, guvernanţii noştri încearcă să îi determine pe conducătorii auto să fie mai atenţi în trafic, pentru a reuşi să evite astfel de evenimente nedorite printr-o atenţie sporită şi o conduită cu caracter preventiv.
Din perspectivă juridică, data de 1 ianuarie 2022 ar fi trebuit să fie data de la care dosarul electronic naţional să fi fost operabil la toate instanţele din ţară. Din păcate, însă, acest lucru nu s-a întâmplat şi nici nu se mai discută nimic legat de acest proiect...
Anul 2021, care tocmai este pe punctul de a se încheia, a fost un an bogat în evenimente juridice, unele dintre acestea fiind de o importanţă deosebită. În martie, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile din procedura penală care condiţionau plata de despăgubiri pentru arestare sau condamnare nelegală de unele "chichiţe" procedurale, înlăturându-se astfel una dintre cele mai mari inechităţi juridice postrevoluţionare.
Dacă înainte de pandemie nu au existat probleme cu privire la calificarea unui furt comis de o persoană mascată, obligativitatea purtării măştii, ca măsură de protecţie împotriva răspândirii coronavirusului, ridică unele probleme de "încadrare juridică"...