Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie obligatorie cu privire la termenul în care se pot solicita despăgubiri în cazul provocării unei pagube printr-un act administrativ nelegal. Mai concret, s-a stabilit că termenul de un an pentru solicitarea de despăgubiri în instanță curge de la data la care persoana vătămată a luat cunoștință de paguba efectivă.
Aşa cum arătam anterior, poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său. Procedura popririi presupune o adresă se înfiinţare a popririi emisă de executorul judecătoresc şi comunicată terţului poprit (care, de regulă este fie angajatorul debitorului, fie o bancă).
Aşa cum am arătat în urmă cu aproximativ două luni, în data de 13 august 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa nr. 11/2019. Potrivit acestui act normativ, "în timpul conducerii pe drumurile publice a unui vehicul aflat în mişcare, conducătorului acestuia îi este interzisă ţinerea în mână sau folosirea cu mâinile în orice mod a telefonului mobil sau a oricărui dispozitiv mobil prevăzut cu funcţia de înregistrare ori redare text, foto sau video".
Poprirea este operaţiunea prin care, prin intermediul unui executor judecătoresc şi în temeiul unui titlu executoriu, un creditor încearcă să obţină banii datoraţi de o altă persoană (a treia persoană) debitorului său.
Contestația formulată în scris sau făcută verbal și consemnată în încheierea de ședință se soluţionează de către completul învestit cu judecarea cauzei de îndată sau în termen de cel mult 5 zile, fără citarea părţilor. Este important de precizat faptul că formularea contestației nu suspendă judecarea cauzei, aceasta derulându-se în continuare.
Codul de procedură civilă intrat în vigoare la 15 februarie 2013 prevede, pentru prima dată în România, posibilitatea formulării unei contestații în cazul în care se apreciază că procesul se prelungește nejustificat. Conform articolului 522 din Codul de procedură civilă, oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată, pot face o contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.
Motivul principal pentru care Avocatul Poporului cere declararea Codului administrativ neconstituțional, în ansamblul său, este tocmai ce am arătat săptămânile trecute, respectiv adoptarea acestuia în procedura de urgență a ordonanței guvernamentale, cu ignorarea rolului de legiuitor al Parlamentului.
Codul administrativ a fost adoptat sub forma unei Ordonanţe de Urgenţă care a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 5 iulie 2019, în prezent fiind în vigoare. Aşa cum arătam săptămâna trecută, primul Cod administrativ din istoria României nu este altceva decât o "culegere" de acte normative separate, puse într-o singură "lege" care încearcă să reglementeze domeniul administraţiei publice.
Ne aflăm în prezența primului Cod Administrativ din istoria României, până acum cele prevăzute în cod fiind reglementate prin diverse legi speciale (spre exemplu Legea de organizare a Guvernului sau Statutul funcționarilor publici). De asemenea, foarte puține state cunosc asemenea modalității de reglementare a administrației publice.
Legislația rutieră a suferit o nouă modificare, a treia în interval de o lună. După două legi modificatoare (130/2019 și 152/2019), în data de 13 august a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța nr. 11/2019, care aduce alte noutăţi, nu tocmai plăcute urechii participantului la trafic.
Aşa cum arătam săptămâna trecută, în data de 26 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 152/2019 pentru modificarea Codului rutier. Pe lângă modificările aduse procedurii de suspendare a dreptului de a conduce în cazul săvârşirii unei contravenţii, noua lege aduce şi modificări cu privire la sancţiunile aplicabile în cazul cercetării pentru comiterea unor infracţiuni la regimul rutier.
În data de 26 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 152/2019 pentru modificarea Codului rutier, al doilea act de modificare a codului în ultimele două săptămâni. Cel mai important aspect de noutate adus de această lege vizează procedura de suspendare a dreptului de conduce în situația în care această sancțiune este contestată în instanță, iar plângerea este respinsă definitiv.
În data de 18 iulie au intrat în vigoare modificările aduse Codului Rutier prin Legea nr. 130/2019, modificări ce vizează condiţiile în care poate fi scurtată perioada de suspendare a dreptului de a conduce pe drumurile publice, sancţiune aplicată pentru comiterea unor contravenţii la regimul rutier. Află detalii!
În data de 5 iulie a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr. 57/2019 privind Codul Administrativ. Codul Administrativ a fost inițial adoptat sub forma unei legi care însă a fost declarată neconstituțională în ansamblul său de către Curtea Constituțională, iar proiectul de lege s-a întors în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.
În data de 3 iulie a.c. a fost publicată în Monitorul Oficial o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în 11 februarie, prin care s-a stabilit că în cazul în care inculpatul uzează de procedura recunoașterii acuzației nu poate fi achitat. Decizia este obligatorie pentru toate instanțele din momentul publicării în Monitorul Oficial.
În ultimii ani Curtea Constituțională a României a fost în centrul a numeroase discuții publice legate de deciziile pronunțate. Întrucât săptămâna trecută au depus jurământul trei noi judecători, cred că este utilă o prezentare scurtă a acestei instituții și a rolului acesteia în societate.
Recent a fost publicată pe site-ul Curții Constituţionale a României decizia nr. 250/2019, prin care s-a stabilit că este obligatoriu ca orice schimbare de încadrare juridică într-un proces penal să nu se realizeze direct prin sentința finală, ci înaintea acesteia, pentru a garanta dreptul inculpatului la apărare în raport cu acuzația concretă ce i s-a adus.
Codul de procedură civilă prevede reguli cu privire la persoana care suportă cheltuielile ocazionate de derularea unui proces, stabilind ca regulă de principiu că acestea vor fi suportate de către partea care pierde procesul. În ce condiţii, însă?
Nu orice dispoziţie greşită sau nelămurire dintr-o hotărâre judecătorească civilă conduce la declararea unei căi de atac, după caz apel sau recurs. Greşelile "umane", precum şi anumite neclarităţi sau omisiuni, pot fi îndreptate rapid pe calea unor proceduri simple prevăzute în Codul de procedură civilă.
Recent a fost publicată în Monitorul Oficial decizia nr. 72/2019 a Curții Constituționale prin care s-a stabilit că procesele-verbale întocmite de către organele fiscale înainte de declanșarea unui proces penal nu pot constitui mijloace de probă în cadrul acestui proces.
Iniţiativa de revizuire a Constituţiei în sensul interzicerii ocupării funcţilor publice de către persoane condamnate este constituţională. Recent, a fost publicată pe site-ul Curţii Constituţionale Decizia nr. 222 din 9 aprilie 2019 prin care Curtea Constituţională a stabilit că iniţiativa de revizuire a Constituţiei, iniţiată de un număr foarte mare de cetăţeni, este constituţională şi poate să îşi continue parcursul legislativ.
Codul de procedură civilă intrat în vigoare la 15 februarie 2013 prevede o procedură simplificată, destinată litigiilor cu valoare de până la 10.000 lei, procedură care este destul de des utilizată în practica judiciară. Ce aveţi de făcut?
În 19 martie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial Decizia nr. 76/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabilit că legea aplicabilă dreptului la repararea pagubei de către stat ca urmare a unei hotărâri de achitare ulterioare unei hotărâri definitive de condamnare este cea în vigoare la momentul rămânerii definitive a hotărârii de achitare.
Instanţa Supremă s-a pronunţat recent, printr-o decizie de speţă, în sensul în care Ghidul pentru acordarea daunelor morale emis de Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii nu este obligatoriu pentru instanţe.
La data de 1 ianuarie 2019 au intrat în vigoare mai multe dispoziții legale noi cu privire la sancționarea abaterilor rutiere. În primul rând, conform celor stabilite prin Legea nr. 203/2018, plata amenzilor rutiere se efectuează în contul unic, fapt care poate conduce atât la o mai bună evidență a acestora, cât și la scutirea contravenientului de parcurgerea unor proceduri birocratice inutile.
Dacă apreciază că cererea nu e corectă din punct de vedere formal, judecătorul o anulează, iar reclamantul poate face doar cerere de reexaminare. Prin urmare, în multe situații un pârât nu cunoaște că a fost dat în judecată, dacă cererea reclamantului nu îndeplinieşte anumite condiții de formă.
Concret, prin această decizie Curtea Constituţională a stabilit că, ori de câte ori este declarată neconstituţională o infracţiune, efectele deciziei se vor produce atât în procesele în curs, cât şi în situaţiile juridice soluţionate definitiv, ca efect al prevederii constituţionale potrivit căreia legea penală mai favorabilă se aplică retroactiv.
Printr-o decizie din 29 ianuarie 2019, Curtea Constituţională a stabilit că procesele verbale încheiate de ANAF la solicitarea procurorilor, care erau utilizate pe scară largă în dosarele de evaziune fiscală, nu mai pot constitui probe în procesele penale.
Anul trecut s-a discutat foarte mult în spațiul public despre un proiect de lege care urma să modifice Codul rutier, prevăzând, între altele, obligativitatea presemnalizării radarelor și interdicția ca Poliția să folosească alte autoturisme în afara celor inscripționate vizibil. Prin Decizia nr. 684/2018, care a fost publicată, însă, abia în 18 ianuarie 2019, CCR a stabilit că aceste obligații sunt constituționale, declarând neconstituționale alte prevederi ale modificării Codului rutier.
La sfârşitul anului trecut a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea nr. 310/2018 pentru modificarea Codului de procedură civilă. Această lege aduce modificări importante sistemului procesual, acestea putând fi sistematizate în trei categorii. Prima categorie de modificări vizează transpunerea în legislaţie a deciziilor Curtii Constituţionale ce au vizat prevederile codului de procedură civilă din 2013 şi până astăzi.