Oradea noastră

În perioada interbelică, Oradea avea câteva parcuri intens frecventate de către localnici, ca locuri de promenadă şi de petrecere a timpului liber. Dar întreţinerea lor era dificilă, lucru evidenţiat într-un raport, făcut la patru ani de administraţie aa consilierului local Virgil Givulescu, publicat în 1938. Aici se preciza că "la 1 martie 1934, toate parcurile, aleele şi străzile de pe teritoriul Municipiului Oradea erau într’o complectă părăsire", dar şi că din 1927 şi până în 1933, fiind criză economică, nu se mai făcuseră plantări, deşi anual se cheltuiau 2 milioane de lei pentru lucrări de întreţinere.

Pentru mulţi bihoreni, urmează o perioadă de chin: cea mai alergenă buruiană, ambrozia, începe să înflorească şi le va provoca rinite. Chiar şi celor care până acum n-au fost alergici! Pentru a-i obliga pe români să distrugă buruiana, parlamentarii au dat primăriilor posibilitatea să amendeze proprietarii de terenuri contaminate. Iar amenzile nu sunt deloc mici...

Pandemia de Covid-19 a adus un nou obiect indispensabil în vieţile noastre: masca sanitară de unică folosinţă. Obligatorie în toate spaţiile publice închise, la orice loc de muncă, dar şi la evenimentele publice în aer liber, masca facială este menită să prevină răspândirea coronavirusului.

În urmă cu două săptămâni, mai mulţi adolescenţi voioşi şi energici au luat la pas parcurile din Oradea, dar nu ca să se relaxeze, ci să adune gunoaie aruncate de alţii. Iniţiativa a avut-o Larisa Nuţiu, o fată de doar 14 ani, care și-a antrenat colegii spunându-le că nu mai pot aştepta după alţii.

Paralel cu strada Adevărului, printre casele orădenilor, ascuns de copaci impunători, curge discret pârâul Negru, un afluent al Crişului Repede, cu care se uneşte lângă hotelul DoubleTree by Hilton. Pe cât de lipsit de importanţă pare micul pârâiaş, pe atât este de pângărit, deopotrivă de orădenii care varsă în el, clandestin, ape menajere, dar şi de Compania de Apă Oradea, care asemenea unui cetăţean certat cu legea, deversează de ani de zile ape uzate în pârâul Negru.

Una dintre cele mai importante invenţii din secolul trecut, plasticul este peste tot: în haine, în aparatele electrice şi electrocasnice, în maşini, în ambalajele alimentelor. Tocmai pentru că este foarte răspândit, el trebuie eliminat inteligent, pentru a nu rămâne sute de ani în natură. RER Vest îi îndeamnă pe toţi orădenii să colecteze selectiv deşeurile şi ambalajele.

Cu acest salut au fost întâmpinaţi cei care au intrat deja pe poarta grădinii Palatului Episcopal Romano-Catolic din Oradea. Salutul a fost înmânat şi în scris, sub forma unui pliant informativ, un mesaj pozitiv pentru toţi cei care aleg să-şi petreacă un timp în acest perimetru. Mesajul vorbeşte despre unele lucruri care se întâmplă în jurul nostru şi care, în ciuda perioadei dificile provocate de pandemia coronavirusului, au dus la bun sfârşit un proiect vrednic de tradiţia şi patrimoniul oraşului nostru...

Recent reabilitat, Palatul Rimanóczy Kálmán Senior de pe strada Republicii arată bine nu doar pe dinafară. Proprietarii din imobil au finanţat şi reabilitarea faţadelor interioare şi amenajarea curţii, care acum are şi un covor de iarbă.

După ce florarul Marius Sabău a decis să părăsească Oradea şi a renunţat la cocheta florărie din Parcul Libertăţii, în jurul căreia a creat o adevărată grădină, Primăria a ajuns la o înţelegere cu Fundaţia Comunitară Oradea pentru a prelua întreţinerea zonei respective.

Cea mai mare unitate spitalicească din Bihor, Spitalul Judeţean, funcţionează în clădirea actuală de mai bine de 35 de ani. Ideea ridicării unui nou spital a apărut în anii ’70, iar amplasamentul a fost ales pentru că era liniştit şi înconjurat de verdeaţă. Pe-atunci, în zonă nu exista niciun bloc, ci doar case cu curţi mari...

Când era copil, Georgeta Szabo voia să se facă actriţă ori medic. N-a ajuns însă nici una, nici alta, alegând profesia de asistent social. Acum "tratează" nevoile unor copii sau adulţi ajunşi în situaţii grele şi improvizează mereu o poveste care să le aducă zâmbetul pe buze. Georgeta Szabo este una dintre cele mai active voluntare din Oradea și îi învaţă pe copii să respecte natura.

Alegerea unei destinații pentru a-ți petrece vacanța cu familia sau prietenii este o decizie care musai trebuie să ţină cont de experiențele de repovestit. Elegantul oraș Oradea, Băile Felix, Ecodestinația Pădurea Craiului și Parcul Natural Apuseni sunt zone unde ai ce face. Îți dorești să explorezi lumea subterană? Nicio problemă! Poți face o plimbare în siguranță, echipat corespunzător, prin peșteri, în zilele de vară, şi va fi cea mai reconfortantă experiență...

Aproape că nu este oraş sau sat în Bihor în jurul căruia să nu troneze mormane de gunoaie. După ce au "măturat" tot judeţul, comisarii de mediu au găsit atâtea gunoaie aruncate ilegal încât, dacă le-ar fi strâns laolaltă, ar fi umplut 71 de TIR-uri. Înconjurate de mormane de gunoaie, toate primăriile din Bihor sunt obligate să amenajeze platforme pentru colectarea deşeurilor.

Ştiaţi că reciclarea sticlei costă mai puţin decât producerea ei? Şi că, prin topire, orice sticlă poate fi valorificată la infinit? Indiferent că vorbim de sticle în care au fost băuturi, de borcane, geamuri ori alte obiecte din sticlă, acestea trebuie trimise la reciclare. Iar orădenii pot face asta, apelând la cele două centre de colectare separată amenajate de RER Vest.

La intersecţia bulevardelor Dacia şi Decebal, din Oradea apar decoraţiuni vegetale deosebite. Firma Aquaplant a decis să amenajeze pe cheltuiala sa locul şi a amplasat un cal sculptat în gard viu şi o căruţă încărcată cu flori.

O nouă clădire Art Nouveau din Oradea a renăscut. Faţada unui superb palat de pe strada Roman Ciorogariu, aflat vizavi de Poşta Mare, a fost reabilitată. Muncitorii au refăcut toate ornamentele, astfel că acum fructe şi legume viu colorate încadrează toate geamurile şi balcoanele, inspirând prospeţime şi bunăstare.

Fiecare obiect pe care îl aruncăm la gunoi înseamnă o risipă. Resursele naturale ale Pământului se consumă într-un ritm alert, iar singurele soluţii viabile sunt refolosirea şi reciclarea. Studiile arată că în medie, într-un an, un european foloseşte 26 de kilograme de produse textile, iar mai mult de jumătate din acestea ajung la gunoi. Toţi europenii, deci și orădenii, trebuie să acorde mai multă atenţie reciclării hainelor. Mai ales că, din 2025, colectarea selectivă a textilelor va fi obligatorie în toată Uniunea Europeană!

În anii ’50, în Oradea au fost amenajate mai multe baze sportive şi zone de agrement; între ele, noul Stadion al Tineretului, malurile Crişului, Orăşelul Copiilor, dar şi Stadionul Voinţa. Amplasată între străzile Bariţiu şi Academiei, baza sportivă a fost construită şi inaugurată în noiembrie 1955, "în cinstea celui de-al doilea Congres al P.M.R.", cum menţionau ziarele vremii.

Născut la Constanţa şi mutat în Oradea, oraşul natal al mamei sale, în urmă cu două decenii, pentru a studia Arhitectura, preşedintele Ordinului Arhitecţilor Bihor, Adrian Hagiu, afirmă răspicat că oraşul de pe Crişul Repede, cu bogăţia de clădiri Art Nouveau, i-a intrat în inimă. Îi pare rău când vede, însă, că orădenii de azi nu sunt preocupaţi să lase în urmă o arhitectură valoroasă, ci sunt mânaţi doar de nevoile lor urgente. Asta, în timp ce privesc cu mândrie la palatele din centru, moştenite de la orădenii de altădată...

Criza Covid-19 a însemnat un test pentru lumea întreagă. Am traversat o perioada dificilă, greu de prevăzut, dată fiind natura extrem de contagioasă a noului coronavirus. Pe lângă măsurile luate la nivel național, aici, în Bihor, împreună cu instituțiile subordonate, am depus eforturi pentru a identifica și implementa cele mai bune soluții, astfel încât bihorenii să fie în siguranță...

Primăria Oradea n-a renunţat la planul de a transforma vechile cinematografe ale oraşului în săli multifuncţionale. În cea mai recentă şedinţă, consilierii locali au aprobat actualizarea proiectului privind modernizarea fostului cinema Transilvania, din Piaţa Ferdinand, astfel încât să devină o sală de evenimente cu 200 de locuri. Lucrările au început în urmă cu cinci ani, de firma Construcţii Bihor, dar au fost suspendate din lipsă de fonduri.

Timp de două luni, cât România a fost în stare de urgenţă, numai angajaţii Grădinii Zoologice au socializat cu cele peste 800 de necuvântătoare care trăiesc aici. Animalele au simţit din plin lipsa vizitatorilor. "A fost neobişnuit, dat fiind că, în mod normal, grădina este deschisă zilnic", zice Florin Ienciu, administratorul Zoo. Dincolo de poarta grădinii, curioşii pot de-acum să-l cunoască pe Alex, puiul de lamă născut la finalul anului trecut, sau să-i vadă pe urşii Bobby şi Feri cum se bălăcesc în propria lor piscină.

La începutul secolului XX, marginea de sud a Oradiei era în zona străzii Sucevei, după care urmau terenuri libere şi câteva cazărmi militare. Oraşul era în plină dezvoltare, iar creşterea populaţiei reclama noi locuinţe. Pentru a răspunde cererii, în anul 1910 Primăria a parcelat un teren de circa 5 hectare aflat în proprietatea sa...

Operatorul licenţiat de salubritate al Oradiei, RER Vest, îi încurajează pe orădeni să aibă respect şi responsabilitate faţă de mediul înconjurător. Pe lângă faptul că toţi locuitorii oraşului au la dispoziţie un sistem de colectare selectivă, menit să recicleze deşeurile care pot redeveni materii prime, RER acordă o atenţie sporită şi protejării resurselor pământului.

Bihorul este un judeţ bogat în arii protejate, având 64 de astfel de zone, în care Mama Natură s-a desfătat. De conservarea lor răspunde acum Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), o instituţie înfiinţată în 2016 şi care în urmă cu doi ani a preluat custodia tuturor ariilor protejate de la asociaţiile ecologiste. Preşedinta ANANP, Adi Croitoru, spune că în Bihor majoritatea ariilor protejate sunt bine conservate, dar recunoaşte şi că e nevoie de soluţii pentru două rezervaţii importante: Peţea şi Cefa.

Odată cu relaxarea restricţiilor de circulaţie, orădenii pot să ducă din nou deşeuri la platformele de colectare separată pe care RER Vest le administrează în oraş. Cele două centre au fost redeschise de operatorul de salubritate. Şi, judecând după numărul mare de "clienţi" care le-au trecut porţile deja, se pare că lipsa lor s-a simţit...

Primăria Oradea a prins gustul bălăcelii! După succesul aquapark-ului Nymphaea, care a devenit în ultimii ani principalul punct de atracţie turistică în oraş, municipalitatea pregăteşte un nou acva-proiect. Ştrandul Ioşia va fi transformat într-o "grădină termală", adică un loc unde orădenii şi turiştii se vor destinde în linişte, în bazine sau la umbra arborilor. De asemenea, complexul va oferi şi tratamente curative, folosind ca resursă de vindecare apa termală. 

Şapte hectare de teren nefolosit din Nufărul se vor transforma în prima grădină botanică în aer liber din Oradea! Primăria lucrează la proiectul de realizare a acestei grădini, care la final va avea o seră cu plante exotice, o casă de fluturi, un turn de observaţie, o pasarelă pietonală supraetajată, ce va traversa şi parcul Salca, şi o "cetate" dedicată copiilor.

Cred că a venit momentul să ieşim din casă, să mergem la muncă, să socializăm, să facem sport şi, de ce nu, să vizităm un alt obiectiv important căruia i-am simţit lipsa: terasa. Dar cu respectarea unor măsuri de precauţie! Distanţarea socială, igiena respiratorie şi spălarea mâinilor nu sunt doar lozinci, ci lucruri uşor realizabile, care vor creşte siguranţa acestei relaxări.

Anii ’90 au fost plini de probleme și neajunsuri, iar transportul public local din Oradea n-a făcut excepție. Circulația tramvaielor și a autobuzelor era afectată de infrastructura defectuoasă și de starea proastă a vehiculelor. Liniile de tramvai erau vechi și nemodernizate, cu excepția celor din extinderile din anii precedenți: zona Decebal și zona Borșului. Tramvaiele, deși nu erau mai vechi de 20 de ani, ba unele aveau doar câțiva ani, erau în stare rea, chiar de dezmembrare...