Oradea noastră

Câteva mii de preşcolari şi elevi orădeni vor învăţa, de anul viitor, în clădiri nu doar moderne, ci şi grijulii faţă de mediul înconjurător. Primăria a atras o finanţare de peste 7,6 milioane euro pentru reabilitarea energetică a clădirilor în care funcţionează Grădiniţa 20, Şcoala Gimnazială Dacia, Liceul Ortodox "Roman Ciorogariu" şi Colegiul Naţional "Onisifor Ghibu". La finalul lucrărilor, acestea îşi vor produce singure energia electrică necesară şi vor fi încălzite cu sisteme moderne, economicoase şi, mai important, ecologiste.

După ce au învăţat să arunce separat deşeurile biodegradabile, orădenii care locuiesc în cele 126 de asociaţii de proprietari unde se aplică deja colectarea în trei fracţii vor selecta eficient şi sticla. În prezent, sticlele se pot arunca doar la centrele de colectare separată amenajate de RER Vest sau la platformele modulare montate de Primărie prin oraş. Municipalitatea şi operatorul de salubritate vor, însă, să le asigure orădenilor o soluţie mult mai comodă.

Asemenea unei opere de artă care, odată vandalizată, îşi pierde valoarea, natura trebuie atinsă cu grijă, ca să nu se devalorizeze. Este convingerea preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), orădeanul Eugen Cosma.

În 11 ani de școală, m-am obișnuit ca în fiecare dimineață să îmi îmbrățișez colegii de clasă, care au fost sau îmi sunt prieteni buni. Când ceasul se apropia de ora 8, povesteam cu colega de bancă ce s-a mai întâmplat și cum ne-am pregătit, sau nu, pentru ore. Dacă mi-ar fi spus cineva în februarie că rutina avea să dispară, nu aș fi crezut.

Ferestrele erau mai mici la parter, deschise tot câte două, iar la etaj erau mari şi decorate cu ancadramente orizontale deasupra. Iniţial, clădirea a avut un singur etaj, dar în timpul renovării din 1930 i-a mai fost adăugat unul. Atunci, imobilul a fost achiziţionat de Guvern pentru a fi transformat în sediul Institutului Notre Dame de Sion, filiala Oradea...

În fiecare zi, în România 6.000 de tone de alimente ajung la gunoi. În acelaşi timp, aproape jumătate din copiii ţării se culcă flămânzi, deoarece n-au de unde să primească o masă caldă. Pentru a duce surplusul de alimente din magazine pe mesele sărmanilor, clujeanca Gabriela Vereş s-a mutat în Oradea, unde a fondat Banca pentru Alimente.

Cu puţin timp înainte de a-şi preda mandatele, consilierii locali din Oradea au aprobat o strategie verde pentru oraş. Planul prevede că, până în anul 2030, suprafaţa parcurilor din oraş va creşte cu 118 hectare, prin amenajarea unor zone verzi pe terenuri degradate.

De aproape o lună, bihorenii care locuiesc în jurul Oradiei învaţă colectarea selectivă în patru fracţii. Desemnată recent operator de salubritate în 25 de comune din jurul municipiului, compania RER Vest a demarat colectarea separată a deşeurilor, chiar dacă nu toţi clienţii noi au contractele încheiate, îndemnându-i pe bihoreni să separe resturile care pot fi reciclate. O regulă care rămâne valabilă şi în Oradea...

Deschiderea muzeului Art Nouveau a fost o provocare, după ce în 2016 casa Darvas - La Roche a fost prezentată publicului, iar turiştii care au vizitat-o şi-au manifestat dorinţa de a vedea mai mult din stilul Art Nouveau. Am ales ca temă atitudinea societăţii din perioada 1900-1915 şi schimbarea interioarelor, subiecte ce pot fi mult dezvoltate şi valorificate într-un mod inedit.

V-aţi gândit vreodată că aţi putea merge la o seară de vals sau de tango... în parc? Fundaţia Comunitară Oradea îi va invita pe locuitorii oraşului să danseze pe aleile Parcului Libertăţii, un spaţiu verde care recent a intrat în grija ONG-ului. Pe lângă amenajarea de noi scuaruri cu flori, parcul se va primeni şi cu o instalaţie de sonorizare care va permite organizarea de spectacole, concerte şi seri dansante. Orădenii vor primi libertatea să decidă ce vor să facă aici...

Copacii cu coroană cubică plantaţi pe strada Vasile Alecsandri, odată cu transformarea ei în arteră pietonală, în urmă cu doi ani, n-au rezistat.

Strada Vasile Alecsandri a fost întotdeauna o zonă de interes a centrului Oradiei. Este una dintre cele mai vechi străzi ale "oraşului nou", iar la începutul secolului XX purta numele Zöldfa (Arborele Verde). Denumirea nu venea de la aspectul străzii, care de altfel nu avea niciun copac, ci de la hanul aflat la jumătatea sa, care avea camere unde se cazau drumeţii, iar la parter o cârciumă.

Anii petrecuţi alături de un animal de companie sunt, pentru cei mai mulţi dintre stăpânii lor, de neînlocuit. Îngrijiţi şi iubiţi ca veritabili membri ai familiei, căţeii şi pisicile îşi răsplătesc proprietarii cu clipe de veselie şi loialitate, câştigându-şi dreptul de a fi omagiaţi şi după moarte. Doi tineri s-au gândit să răspundă acestei nevoi, astfel că vor deschide primul cimitir de animale din judeţ, care va fi amenajat în apropiere de Oradea.

Cine nu şi-ar dori o casă confortabilă, bine încălzită şi cu facturi mici? Tehnologia necesară există de ceva vreme, dar în România este prea puţin cunoscută. Prima casă pasivă din Oradea "răsare" acum pe dealurile oraşului şi va folosi energiile regenerabile pentru încălzire. Casa a fost comandată de un tânăr medic orădean, iar "meşterul" este unul dintre puţinii specialişti români atestaţi în construcţia de case pasive: fostul viceprimar al Oradiei, Constantin Jurcă, un inginer reprofilat pe energii regenerabile, încrezător că aşa va arăta viitorul.

Şantierul pentru transformarea străzii Libertăţii într-o arteră pietonală va duce, cel mai probabil, la moartea copacilor care umbresc zona. Lucrările prevăd turnarea unei centuri de beton la limita cu malul Crişului Repede, foarte aproape de rădăcinile arborilor, şi e greu de crezut că aceştia vor supravieţui.

An de an, Primăria Oradea plăteşte sume colosale către Administraţia Fondului de Mediu, din cauză că abandonează la groapa de gunoi prea multe deşeuri. Pentru a reduce această cantitate, municipalitatea va implementa o colectare mai riguroasă. Toţi orădenii vor trebui să arunce gunoaiele în trei fracţii, urmând să separe de gunoiul menajer nu doar resturile reciclabile, ci şi biodeşeurile. Sistemul, deja testat în mai multe blocuri din Oradea, şi-a dovedit eficienţa.

Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea îşi dezvăluie din nou faţadele atrăgătoare. După incendiul care a devastat-o în vara anului 2018, clădirea a intrat în reabilitare, iar săptămâna trecută schelele de pe faţade au început să fie demontate.

Pentru bihorenii care locuiesc în comunele din jurul Oradiei a venit momentul să înveţe ce înseamnă colectarea selectivă şi reciclarea. După ce a câştigat licitaţia de salubritate în cele 25 de comune care formează zona 1B în Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), operatorul RER Vest a început să încheie contractele cu noii clienţi şi să le explice cum trebuie să arunce deşeurile de-acum înainte. Din această săptămână, RER Vest va începe şi colectarea deşeurilor în toate satele, chiar şi de la gospodăriile unde încă nu au fost semnate actele necesare.

Într-un beci din centrul oraşului, orădenii sunt invitaţi să descopere comori. Au din ce alege, aşteptându-i peste 15.000 de „tezaure”... De peste zece ani, orădeanul István Lőrincz strânge cărţile pe care orădenii le aruncă la gunoi, convins că niciun scriitor nu merită această pedeapsă, iar în pasiune i s-a alăturat şi soţia, Krisztina Bota. Cei doi au înfiinţat Asociaţia Salvatorilor de Cărţi, în numele căreia adună volumele nedorite şi le împart celor dornici să descopere fascinanta lume a poveştilor...

În ultimele luni, se vorbeşte tot mai des despre "noul normal", despre cum pandemia de Covid-19 a schimbat reguli şi obiceiuri în întreaga lume. Anumite deprinderi nu trebuie însă lepădate, iar în această categorie intră şi colectarea selectivă a deşeurilor. RER Vest le reaminteşte tuturor orădenilor că trebuie să sorteze deşeurile care pot fi valorificate, astfel încât ele să intre în circuitul reciclării. 

Concursul pentru proiectarea ştrandului, amplasat de la început pe malul Crişului, s-a încheiat în 1930, când Primăria a premiat două proiecte ale unor ingineri orădeni, alese din 19 propuse. Criza economică a amânat planurile de milioane, iar proiectul a generat scandal în presa locală pe considerentul costurilor umflate. Până la urmă, construcţia s-a realizat, iar ştrandul a fost deschis pe 1 iulie 1934.

Acei oameni care nu vor doar să locuiască, ci şi să trăiască în Oradea, vor participa activ şi cu idei măreţe la dezvoltarea dinamică a oraşului, căutând parteneri în conducerea Primăriei, alături de care să concretizeze aceste idei.

Din această lună, aproape 40.000 de bihoreni vor învăţa, dacă încă nu ştiu, cum trebuie să arunce deşeurile, pentru a fi cetăţeni eco-responsabili. Câştigătoare a licitaţiei pentru colectarea deşeurilor în 25 de comune din jurul Oradiei, compania RER Vest - care deja şi-a dovedit bunele practici în municipiul reşedinţă de judeţ - va începe să presteze servicii şi în această zonă, 1B. Înainte, însă, reprezentanţii societăţii vor bate pe la fiecare poartă în parte, pentru a explica oamenilor cum trebuie să arunce deşeurile...

În luna august, orădenii vor putea preda deşeuri electronice şi componente IT pe care nu le mai folosesc în parcul Nicolae Bălcescu. Asociaţia Cătunul Verde, Ecotic şi Zapdeco Global au demarat proiectul "Cercul solidarităţii" şi, din 5 august, iniţiatorii vor avea în parc un punct de colectare DEEE-uri, iar banii obţinuţi în urma valorificării acestora vor fi investiţi în amenajarea unui spaţiu de relaxare cu hamace şi fotolii şi a unui teren de volei.

Lansat cu optimism şi derulat cu scandal, concursul internaţional pentru reamenajarea Pieţei Independenţei se încheie de-a dreptul uluitor. Juriul competiţiei a desemnat drept câştigător un proiect care prevede ridicarea a zeci de stâlpi negri pe platoul de deasupra parcării subterane, ca nişte... ţepi moderne. În timp ce viceprimarul Mircea Mălan şi arhitectul şef al Oradiei, Radu Fortiş, au recunoscut că soluţia câştigătoare nu era preferata lor, mulţi orădeni se declară deja de-a dreptul scandalizaţi...

La începutul anului, mulţi orădeni s-au întristat aflând că Marius florarul, aşa cum îl ştiau pe proprietarul buticului din Parcul Libertăţii, părăseşte Oradea. Întrebarea de pe buzele multora a fost: cine va îngriji frumoasa grădină amenajată de el? Până ca autorităţile să găsească o soluţie, orădeanul Nyiri Attila a luat singur măsuri. Fără să i-o ceară nimeni, a plivit buruieni, a udat flori şi a adunat gunoaiele rămase în urma hoţilor de plante. "Este cel mai frumos loc din oraş şi merită efortul", spune el.

La sfârșitul secolului al XVIII-lea, după finalizarea lucrărilor de construire a Catedralei Romano-Catolice și a Palatului Episcopal Romano-Catolic (Palatul Baroc), în jurul clădirilor a început amenajarea unei grădini. Conform hărților vechi, parcul a fost, la început, amenajat în spatele și lateralul nordic al Palatului episcopal. După un secol, în 1887 zona verde se extinsese și în fața clădirii...

Primarul Ilie Bolojan are planuri măreţe pentru Oradea verde. Edilul a anunţat o strategie de creştere a suprafeţelor ocupate de parcuri cu 103 hectare în următorii zece ani, astfel încât fiecare orădean să nu facă mai mult de cinci minute de-acasă până într-o zonă de relaxare în aer liber.

Oriunde în lume, un râu este o binecuvântare. Linia de forţă desenată de o apă curgătoare conferă în mod natural personalitate unui oraş, iar Oradea se bucură de faptul că este dinamizată de undele Crişului Repede. Pentru că râul bucură privirile tuturor, în mod legitim, toţi simţim că râul ne aparţine. Dar entuziasmul bucolic este retezat de puţinătatea soluţiilor menite să pună în valoare acest preţios capital energetic...

În toiul verii, pieţele s-au umplut cu legume şi fructe proaspăt culese din grădini. Precauţi din cauza pandemiei de Covid-19, mulţi orădeni evită să se perinde prin faţa tarabelor, unde păstrarea distanţei fizice pare o misiune imposibilă. Norocul lor este că şi comercianţii s-au reorientat. Mulţi legumicultori livrează produsele la domiciliu, fără să ceară bani în plus pentru transport. Câştigă şi vânzătorul, şi cumpărătorul!