Oradea noastră

Cu întârziere, lucrările de pe strada Aurel Lazăr, care este transformată în arteră pietonală, se apropie de final. Zilele trecute au fost plantaţi arborii, iar muncitorii mai au de făcut câteva finisaje, până când vor închide şantierul.

În urmă cu mai bine de zece ani, când a luat decizia de a se muta din Oradea în Săbolciu, un sat din comuna Săcădat, Claudiu Onuţan a crezut că va trăi acolo în tihnă, într-un mediu armonios, curat, lipsit de poluarea specifică oraşului. N-a fost chiar aşa, descoperind repede că viaţa boemă de la ţară este, de fapt, "contaminată" de gunoaie. Dezamăgit de consătenii care aruncau gunoaiele pe unde apucau, cel mai adesea chiar la intrarea în sat, orădeanul a decis să ia atitudine şi i-a convins pe oamenii locului să facă curăţenie în sat. Cot la cot, cei mici şi cei mari...

În preajma alipirii localităţilor componente ale Oradiei moderne - Olosig, Oraşul Nou, Cetate şi Velenţa - urbea a cunoscut mai multe schimbări ale instituţiilor, apărând, între altele, noi entităţi de învăţământ. Conform volumului "Istoria oraşului Oradea", învăţământul preşcolar din localitate a luat fiinţă în 1850, odată cu deschiderea unei prime grădiniţe, al cărei amplasament nu se mai cunoaşte. În ultimii o sută de ani, reţeaua grădiniţelor din Oradea a tot crescut...

Ideea s-a născut la întâlnirile săptămânale ale voluntarilor. Ne-am dat seama cât de multă nevoie este de un loc care să fie accesibil pentru toată lumea, un loc în care oricine este acceptat şi unde visurile devin realitate. Vrem să le oferim tinerilor cu dizabilităţi şansa de a se întâlni într-un loc special, unde se pot susţine reciproc, se pot distra, iar noi, voluntarii centrului, să le fim alături şi să legăm prietenii.

Din 2005, singura groapă de gunoi autorizată a Bihorului este cea din Oradea. În halda aflată în capătul cartierului Episcopia, pe strada Matei Corvin, ajung gunoaiele aruncate de bihoreni care fie nu au fost colectate selectiv, fie nu pot fi valorificate ori reciclate. După 16 ani de funcţionare, primele trei aşa-numite celule ale depozitului s-au umplut şi trebuie închise, adică îngropate în pământ. În urma lor va rămâne un munte, dar care nu ascunde comori, ci numai mizerii...

Indiferent că au un mic spaţiu verde în jurul blocului sau o grădină în curtea casei, orădenii care vor să o vadă verde şi înfloritoare pe timpul verii trebuie să se apuce de treabă. Primăvara, când natura renaşte, este şi momentul în care grădinarii se pun la treabă. Vezi ce ai de făcut...

În cea mai recentă şedinţă a Consiliului Local Oradea, aleşii cetăţenilor au aprobat prelungirea perioadei de mobilizare pentru RER Vest până la 1 aprilie, ceea ce înseamnă că doar de atunci vor intra în vigoare noile reguli ale salubrităţii şi noile tarife. Orădenii care stau la case au semnat contractele de salubrizare şi deja au primit şi noile pubele. Trebuie să ştie, astfel, că abia din 1 aprilie le vor şi folosi.

Pentru unii, ecologiştii sunt nişte zăpăciţi exaltaţi, care în loc să salveze codrii noştri seculari sau pădurile din Amazonia, fac scandal în Oradea pentru orice copăcel tăiat sau metru de iarbă betonat. E clar că sunt o durere de cap pentru o primărie care vrea să performeze asfaltând, betonând, ridicând clădiri, dar se chinuie să "pupe" calculele suprafeţei verzi cu normele europene. Calitatea mediului n-a fost niciodată în topul priorităţilor Primăriei Oradea...

Primii 10-15 ani după cel de-Al Doilea Război Mondial au fost de refacere şi reorganizare. În anii ’50, în Oradea au fost dezvoltate fabricile existente, s-au modernizat străzi şi au fost amenajate spaţii de învăţământ şi culturale. Fugind de cooperativizarea agricolă, mulţi ţărani s-au mutat în oraş. Dacă în anii ’60, ’70 şi ’80 construcţia de blocuri era ceva obişnuit, din 1990 şi până la jumătatea anilor 2000, în Oradea au fost ridicate abia câteva astfel de clădiri, populaţia căutând şi construind în special case. Vezi cum e azi!

Instalaţi în funcţii de aproape jumătate de an, noii şefi liberali ai Consiliului Judeţean au ambiţia de a face din Bihor un judeţ "eliberat" de gunoaie aruncate în ape sau păduri. Pentru asta, explică vicepreşedintele Mircea Mălan, este nevoie ca fiecare cetăţean să aibă la dispoziţie un sistem eficient de colectare a deşeurilor. "Curăţenia este bunul tuturor bihorenilor", afirmă el într-un interviu acordat BIHOREANULUI.

Orădenii sunt sceptici cu privire la noile reguli de colectare a deşeurilor şi, mai ales, de taxare a acestui serviciu. După aproape trei luni de când RER Vest a demarat activitatea de semnare a noilor contracte de salubrizare, doar jumătate dintre cei care stau la case au semnat documentele, iar asociaţiile de proprietari refuză în masă. În acest context, primarul Florin Birta îi invită pe preşedinţi la discuţii...

Lucrările la amenajarea străzii pietonale Libertăţii avansează şi prevestesc un viitor sumbru pentru copacii de aici. Muncitorii au turnat stratul de beton pe care vor aşeza dalele şi au înconjurat strâns trunchiurile arborilor, reducându-le aproape la minimum perimetrul de pământ prin care îşi absorb apa

Una dintre cele mai importante artere de circulaţie pe direcţia nord-sud a Oradiei, Cantemir, era pe vremuri departe de forfota de acum. În anii ‘50, strada arăta ca un drum principal dintr-un sat oarecare, era pavată cu cuburi din piatră şi ducea către Seleuş, localitate ce nu cu mult timp înainte fusese alipită oraşului.

Preşedintele unei asociaţii din Rogerius, Ioan Horvath, o voce activă a societății civile, contestă reabilitarea termică a blocurilor, dar şi noul sistem de tarifare a salubrităţii. „Sunt orădean de trei generaţii şi m-am născut, am crescut şi voi muri la bloc”, spune bărbatul, care nu se sfieşte să cheme Primăria la judecată.

Aflată în perioada de mobilizare pentru implementarea noului contract de salubrizare încheiat cu Primăria Oradea, RER Vest îi anunţă pe locuitorii municipiului că are în derulare atât activitatea de încheiere a noilor contracte, cât şi efectuarea unor îmbunătăţiri în modalitatea de colectare a deşeurilor.

Aşa cum plătesc factura de energie electrică în funcţie de cât curent au consumat, orădenii vor achita contravaloarea serviciului de salubritate în funcţie de câte deşeuri vor arunca la gunoi. Cu cât utilajele RER Vest vor goli pubelele mai des, factura va creşte. Obligatoriu pentru toată România, noul sistem îi bulversează şi îi nemulţumeşte pe unii orădeni. BIHOREANUL vă explică cum se modifică tarifele de salubritate, de ce şi cât vom plăti pentru colectarea deşeurilor.

Dat jos anul trecut, pentru reabilitare, mozaicul Trei Arbori de pe faţada fostului cinematograf Patria, creaţie a artistului orădean György Jovián, a fost refăcut şi reamplasat pe clădire.

Consecinţele măsurilor restrictive provocate de pandemia de Covid-19 s-au văzut şi în pubelele orădenilor. Pentru că au stat mai mult acasă, locuitorii oraşului au aruncat mai multe gunoaie, în timp ce firmele au produs deşeuri mai puţine. Îngrijorător este că, în timp ce groapa de gunoi a crescut, s-a înjumătăţit cantitatea de deşeuri valorificate, ceea ce va aduce municipiului o amendă pe măsură.

Aşa cum orădenii au cerut în programul de bugetare participativă, Primăria va lumina trecerile de pietoni nesemaforizate din oraş. Municipalitatea a obţinut autorizaţia de construcţie necesară pentru iluminarea a 26 de treceri de pietoni aflate pe străzile Cazaban, Oneştilor, Tudor Vladimirescu, Bulevardul Decebal, Bulevardul Dacia, Transilvaniei, Parcul Petofi, Bulevardul Ştefan cel Mare, Matei Corvin, Calea Clujului, Parcul 1 Decembrie, Meşteşugarilor, Lăpuşului, Sextil Puşcariu, Calea Aradului, Seleuşului, Războieni.

Cu toţii ne dorim un judeţ curat, fără deşeuri prin munţii, văile şi râurile unde mergem să ne relaxăm la final de săptămână. Însă, pentru ca acest lucru să devină o realitate, e nevoie de implicarea noastră, a tuturor.

O clădire simbol pentru Oradea, devenită şi o mândrie locală după reabilitarea faţadelor, Palatul Vulturul Negru are un aspect tot mai neîngrijit. Pânzele de păianjeni zac sub arcadele dinspre Piaţa Unirii, iar uşiţa unei cutii electrice a dispărut, lăsând cablurile la vedere. Cum era de aşteptat, s-au găsit şi „binevoitori” care să arunce gunoaie în ea...

În perioada interbelică, orădenii, care aproape toți locuiau în case cu curți, dețineau mii de animale, de la cai și vaci până la porci, păsări și măgari. Firește, o parte dintre ei aveau câini. În total, în anul 1931, în oraș existau peste 800 de câini cu stăpân, iar deținerea lor era condiționată de plata unei taxe anuale. Conform unui regulament al oraşului, publicat în Monitorul comunal și citat de istoricul Liviu Borcea, orașul a fost împărțit în trei zone de taxare...

Prima oară când a avut un aparat de fotografiat în mână, Adela Rusu era doar un copil curios. Fratele tatălui ei era fotograf, iar fetiţa se întreba cum micuţul dispozitiv poate capta momente pentru totdeauna. Au trecut decenii până să-şi dea seama că arta fotografică este chemarea ei... Premiată în lumea întreagă pentru fotografiile ei, Adela Rusu este convinsă că portretele sunt o cale către sufletul persoanelor.

Indiferent că locuiesc la casă sau la bloc, orădenii trebuie să deprindă noi reguli privind colectarea deşeurilor. Şi să facă loc pentru mai multe coşuri de gunoi... Din acest an, deşeurile vor fi aruncate în trei fracţii. Pe lângă sortarea ambalajelor reciclabile, cetăţenii trebuie să separe resturile vegetale de cele reziduale, care ajung abandonate în groapa de gunoi. Primăria şi operatorul RER Vest va dota fiecare locuinţă cu recipientele şi sacii necesari, astfel încât noul sistem să fie funcţional şi eficient.

Puţin peste o zecime din gunoaiele aruncate de români sunt valorificate, adică transformate în materii prime pentru noi produse, fie prin reciclare, fie prin compostare. Acest procent de doar 14% clasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, unde, în medie, 46% din deşeuri îşi găsesc un rost. O nouă lege îi obligă pe toţi românii să colecteze separat biodeşeurile, astfel încât acestea să nu mai umple gropile de gunoi, ci să devină compost.

Forţaţi să stea în case vreme de două luni, cât timp în România a fost decretată starea de urgenţă pentru prevenirea răspândirii infecţiei Covid-19, orădenii s-au amăgit crezând că izolarea lor va aduce beneficii mediului înconjurător. De fapt, anul trecut aerul din Oradea a fost îngrijorător de contaminat.

Trecerea dintre 2020 spre 2021 a fost oglinda unui an extrem de complicat, plin de incertitudine şi, în aceleaşi timp, de speranţă. Speranţa că, odată cu noul an, vom fi început drumul spre normalitatea pe care nu am ştiut să o apreciem şi pe care azi o putem face mai bună. În 2021, cea mai importantă prioritate a oraşului, şi cred că şi a orădenilor deopotrivă, este să facem tot ceea ce ţine de noi pentru a stopa efectele negative ale pandemiei de coronavirus...

De câteva săptămâni, în fiecare vineri, de la ora 13, voluntarii Asociaţiei Caritas Catolica Oradea distribuie mâncare caldă nevoiaşilor. La intrarea laterală a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Duh (Calea Republicii, colț cu strada Dunărea) pot merge şi orădenii dornici să ducă mâncarea unei familii nevoiașe sau unui pensionar singuratic.

Alesia Rengle este adolescenta atipică: are 17 ani, dar nu este preocupată de petreceri şi distracţie, ci îşi drămuieşte zilnic timpul cu grijă, astfel încât să nu irosească niciun moment în care ar putea să înveţe sau să se antreneze. Elevă model, Alesia excelează nu doar la şcoală, ci este şi o sportivă de succes. Vicecampioană balcanică la săritura în înălţime, cu patru titluri naţionale şi desemnată atleta anului 2020 în Bihor, tânăra visează la ziua în care va concura la campionatul mondial.

Casa de Economii a comitatului Bihor şi-a deschis activitatea în 1 decembrie 1872, sediul său fiind într-o casă cu un singur nivel din actuala Piaţă Ferdinand. Activitatea sa a crescut, iar în trend cu modernizarea oraşului, a avut nevoie, ca multe alte instituţii, de un sediu mai încăpător. Istoricul Péter I. Zoltán a arătat, în cartea sa "Trei secole de arhitectură orădeană", că palatul aflat azi în aceeaşi piaţă, la numărul 4, a fost construit în locul vechii case, proiectul fiind întocmit de arhitectul orădean Rimanóczy Kálmán jr. Imobilul cu parter, două etaje şi un pod înalt a fost finalizat în anul 1907.