Oradea noastră

Practică originară din India antică, care combină exerciţii fizice, de respiraţie, de concentrare şi de meditaţie, yoga este o activitate la modă pentru cei care îşi doresc să scape de stresul cotidian. Specialiştii acestei tehnici de "deconectare" spun însă că yoga înseamnă mult mai mult. Bihoreanca Renata Coznici, o antrenoare de yoga specializată în Ungaria şi SUA, îi învaţă pe orădeni cum să se conecteze cu interiorul lor, pentru a-şi ameliora anxietatea, depresia şi chiar bolile trupeşti.

Este oficial: de acum înainte, orădenii trebuie să colecteze deşeurile în trei fracţii, separând şi biodeşeurile. Aşa cum prevede regulamentul de salubritate al Oradiei şi contractul pe care Primăria l-a încheiat cu RER Vest anul trecut, măsura este necesară pentru ca o parte cât mai mare din deşeuri să fie reciclată şi valorificată.

Data viitoare când plantaţi flori în ghivece sau în grădină, aţi putea să o faceţi folosind pământ fertil produs în Oradea. La staţia de compostare de la marginea oraşului, biodeşeurile aruncate separat trec printr-un procedeu specific, în urma căruia se transformă într-un nou produs, bun pentru creşterea viguroasă a plantelor.

Aflat pe strada Izvorului nr. 57, Spitalul de Pneumoftiziologie tratează bolnavi de mai bine de o sută de ani. Conform Monografiei Almanah a Crişanei, din anul 1908 tratarea tuberculoşilor s-a făcut în Oradea de către o asociaţie dedicată. Spitalizarea era în barăci de lemn amenajate între vii, pe dealurile oraşului...

Ne găsim în faţa unei perioade tot mai dificile în ceea ce priveşte starea mediului în care trăim. România are printre cele mai poluate oraşe din lume, spaţiile verzi dispar în detrimentul a mii de metri pătraţi de construcţii, ne deplasăm cu maşina chiar şi până la colţul străzii, totul pentru confortul nostru, al oamenilor. Acest confort, creat artificial, ne îmbolnăveşte.

Oradea trece printr-o "revoluţie" a salubrizării, Primăria şi RER Vest implementând un model nou de colectare a deşeurilor, în trei fracţii, şi noi tarife, în funcţie de cantitatea de deşeuri generată. În timp ce mulţi orădeni sunt nemulţumiţi, directorul general economic-marketing al companiei de salubritate, Pálhegyi Zoltán, explică de ce este necesară schimbarea: fără eforturi suplimentare, oraşul nu-şi va atinge ţintele de reciclare. Directorul este optimist, însă, şi spune că orădenii se vor adapta. De bunăvoie sau constrânşi...

Venirea primăverii îi scoate pe orădeni în curţi şi grădini, unde sigur găsesc ceva de făcut. Când termină munca, au o soluţie simplă pentru a se debarasa de deşeurile vegetale: să le predea gratuit la centrele de colectare separată amenajate de RER Vest şi Primăria Oradea.

Primarul Florin Birta vrea să îmbogăţească "zestrea" de camere video amplasate pe domeniul public al Oradiei, dotând toate ţarcurile de gunoaie din oraş cu sisteme de supraveghere. Astfel, orădenii vor şti că riscă sancţiuni dacă aruncă gunoaiele oricum, iar orice sesizare privind curăţenia sau vandalismele din aceste zone va putea fi uşor verificată.

Cu întârziere, lucrările de pe strada Aurel Lazăr, care este transformată în arteră pietonală, se apropie de final. Zilele trecute au fost plantaţi arborii, iar muncitorii mai au de făcut câteva finisaje, până când vor închide şantierul.

În urmă cu mai bine de zece ani, când a luat decizia de a se muta din Oradea în Săbolciu, un sat din comuna Săcădat, Claudiu Onuţan a crezut că va trăi acolo în tihnă, într-un mediu armonios, curat, lipsit de poluarea specifică oraşului. N-a fost chiar aşa, descoperind repede că viaţa boemă de la ţară este, de fapt, "contaminată" de gunoaie. Dezamăgit de consătenii care aruncau gunoaiele pe unde apucau, cel mai adesea chiar la intrarea în sat, orădeanul a decis să ia atitudine şi i-a convins pe oamenii locului să facă curăţenie în sat. Cot la cot, cei mici şi cei mari...

În preajma alipirii localităţilor componente ale Oradiei moderne - Olosig, Oraşul Nou, Cetate şi Velenţa - urbea a cunoscut mai multe schimbări ale instituţiilor, apărând, între altele, noi entităţi de învăţământ. Conform volumului "Istoria oraşului Oradea", învăţământul preşcolar din localitate a luat fiinţă în 1850, odată cu deschiderea unei prime grădiniţe, al cărei amplasament nu se mai cunoaşte. În ultimii o sută de ani, reţeaua grădiniţelor din Oradea a tot crescut...

Ideea s-a născut la întâlnirile săptămânale ale voluntarilor. Ne-am dat seama cât de multă nevoie este de un loc care să fie accesibil pentru toată lumea, un loc în care oricine este acceptat şi unde visurile devin realitate. Vrem să le oferim tinerilor cu dizabilităţi şansa de a se întâlni într-un loc special, unde se pot susţine reciproc, se pot distra, iar noi, voluntarii centrului, să le fim alături şi să legăm prietenii.

Din 2005, singura groapă de gunoi autorizată a Bihorului este cea din Oradea. În halda aflată în capătul cartierului Episcopia, pe strada Matei Corvin, ajung gunoaiele aruncate de bihoreni care fie nu au fost colectate selectiv, fie nu pot fi valorificate ori reciclate. După 16 ani de funcţionare, primele trei aşa-numite celule ale depozitului s-au umplut şi trebuie închise, adică îngropate în pământ. În urma lor va rămâne un munte, dar care nu ascunde comori, ci numai mizerii...

Indiferent că au un mic spaţiu verde în jurul blocului sau o grădină în curtea casei, orădenii care vor să o vadă verde şi înfloritoare pe timpul verii trebuie să se apuce de treabă. Primăvara, când natura renaşte, este şi momentul în care grădinarii se pun la treabă. Vezi ce ai de făcut...

În cea mai recentă şedinţă a Consiliului Local Oradea, aleşii cetăţenilor au aprobat prelungirea perioadei de mobilizare pentru RER Vest până la 1 aprilie, ceea ce înseamnă că doar de atunci vor intra în vigoare noile reguli ale salubrităţii şi noile tarife. Orădenii care stau la case au semnat contractele de salubrizare şi deja au primit şi noile pubele. Trebuie să ştie, astfel, că abia din 1 aprilie le vor şi folosi.

Pentru unii, ecologiştii sunt nişte zăpăciţi exaltaţi, care în loc să salveze codrii noştri seculari sau pădurile din Amazonia, fac scandal în Oradea pentru orice copăcel tăiat sau metru de iarbă betonat. E clar că sunt o durere de cap pentru o primărie care vrea să performeze asfaltând, betonând, ridicând clădiri, dar se chinuie să "pupe" calculele suprafeţei verzi cu normele europene. Calitatea mediului n-a fost niciodată în topul priorităţilor Primăriei Oradea...

Primii 10-15 ani după cel de-Al Doilea Război Mondial au fost de refacere şi reorganizare. În anii ’50, în Oradea au fost dezvoltate fabricile existente, s-au modernizat străzi şi au fost amenajate spaţii de învăţământ şi culturale. Fugind de cooperativizarea agricolă, mulţi ţărani s-au mutat în oraş. Dacă în anii ’60, ’70 şi ’80 construcţia de blocuri era ceva obişnuit, din 1990 şi până la jumătatea anilor 2000, în Oradea au fost ridicate abia câteva astfel de clădiri, populaţia căutând şi construind în special case. Vezi cum e azi!

Instalaţi în funcţii de aproape jumătate de an, noii şefi liberali ai Consiliului Judeţean au ambiţia de a face din Bihor un judeţ "eliberat" de gunoaie aruncate în ape sau păduri. Pentru asta, explică vicepreşedintele Mircea Mălan, este nevoie ca fiecare cetăţean să aibă la dispoziţie un sistem eficient de colectare a deşeurilor. "Curăţenia este bunul tuturor bihorenilor", afirmă el într-un interviu acordat BIHOREANULUI.

Orădenii sunt sceptici cu privire la noile reguli de colectare a deşeurilor şi, mai ales, de taxare a acestui serviciu. După aproape trei luni de când RER Vest a demarat activitatea de semnare a noilor contracte de salubrizare, doar jumătate dintre cei care stau la case au semnat documentele, iar asociaţiile de proprietari refuză în masă. În acest context, primarul Florin Birta îi invită pe preşedinţi la discuţii...

Lucrările la amenajarea străzii pietonale Libertăţii avansează şi prevestesc un viitor sumbru pentru copacii de aici. Muncitorii au turnat stratul de beton pe care vor aşeza dalele şi au înconjurat strâns trunchiurile arborilor, reducându-le aproape la minimum perimetrul de pământ prin care îşi absorb apa

Una dintre cele mai importante artere de circulaţie pe direcţia nord-sud a Oradiei, Cantemir, era pe vremuri departe de forfota de acum. În anii ‘50, strada arăta ca un drum principal dintr-un sat oarecare, era pavată cu cuburi din piatră şi ducea către Seleuş, localitate ce nu cu mult timp înainte fusese alipită oraşului.

Preşedintele unei asociaţii din Rogerius, Ioan Horvath, o voce activă a societății civile, contestă reabilitarea termică a blocurilor, dar şi noul sistem de tarifare a salubrităţii. „Sunt orădean de trei generaţii şi m-am născut, am crescut şi voi muri la bloc”, spune bărbatul, care nu se sfieşte să cheme Primăria la judecată.

Aflată în perioada de mobilizare pentru implementarea noului contract de salubrizare încheiat cu Primăria Oradea, RER Vest îi anunţă pe locuitorii municipiului că are în derulare atât activitatea de încheiere a noilor contracte, cât şi efectuarea unor îmbunătăţiri în modalitatea de colectare a deşeurilor.

Aşa cum plătesc factura de energie electrică în funcţie de cât curent au consumat, orădenii vor achita contravaloarea serviciului de salubritate în funcţie de câte deşeuri vor arunca la gunoi. Cu cât utilajele RER Vest vor goli pubelele mai des, factura va creşte. Obligatoriu pentru toată România, noul sistem îi bulversează şi îi nemulţumeşte pe unii orădeni. BIHOREANUL vă explică cum se modifică tarifele de salubritate, de ce şi cât vom plăti pentru colectarea deşeurilor.

Dat jos anul trecut, pentru reabilitare, mozaicul Trei Arbori de pe faţada fostului cinematograf Patria, creaţie a artistului orădean György Jovián, a fost refăcut şi reamplasat pe clădire.

Consecinţele măsurilor restrictive provocate de pandemia de Covid-19 s-au văzut şi în pubelele orădenilor. Pentru că au stat mai mult acasă, locuitorii oraşului au aruncat mai multe gunoaie, în timp ce firmele au produs deşeuri mai puţine. Îngrijorător este că, în timp ce groapa de gunoi a crescut, s-a înjumătăţit cantitatea de deşeuri valorificate, ceea ce va aduce municipiului o amendă pe măsură.

Aşa cum orădenii au cerut în programul de bugetare participativă, Primăria va lumina trecerile de pietoni nesemaforizate din oraş. Municipalitatea a obţinut autorizaţia de construcţie necesară pentru iluminarea a 26 de treceri de pietoni aflate pe străzile Cazaban, Oneştilor, Tudor Vladimirescu, Bulevardul Decebal, Bulevardul Dacia, Transilvaniei, Parcul Petofi, Bulevardul Ştefan cel Mare, Matei Corvin, Calea Clujului, Parcul 1 Decembrie, Meşteşugarilor, Lăpuşului, Sextil Puşcariu, Calea Aradului, Seleuşului, Războieni.

Cu toţii ne dorim un judeţ curat, fără deşeuri prin munţii, văile şi râurile unde mergem să ne relaxăm la final de săptămână. Însă, pentru ca acest lucru să devină o realitate, e nevoie de implicarea noastră, a tuturor.

O clădire simbol pentru Oradea, devenită şi o mândrie locală după reabilitarea faţadelor, Palatul Vulturul Negru are un aspect tot mai neîngrijit. Pânzele de păianjeni zac sub arcadele dinspre Piaţa Unirii, iar uşiţa unei cutii electrice a dispărut, lăsând cablurile la vedere. Cum era de aşteptat, s-au găsit şi „binevoitori” care să arunce gunoaie în ea...