Oradea noastră

În fiecare lună, orădenii aruncă o cantitate de PET-uri echivalentă cu dimensiunea Palatului Vulturul Negru. Un motiv întemeiat ca fiecare dintre noi să ne dorim să reducem poluarea cu plastic, prin orice mijloace avem la dispoziţie, iar noi, echipa Deplastificat, ne-am propus să vă ajutăm să faceţi asta.

Prima lună de vară va fi şi prima când orădenii, care refuză să încheie un contract de salubritate cu RER Vest, vor plăti către Primărie o taxă specială. În această situaţie ar putea ajunge mii de locuitori ai oraşului, dat fiind că 30% din asociaţiile de proprietari din oraş nu au semnat încă contractele. Tot de la 1 iunie, RER Vest va începe inventarul containerelor din ţarcurile blocurilor, iar orădenii de la case vor putea cere operatorului să le schimbe modul de tarifare a deşeurilor reciclabile. 

Imagine inedită în faţa unui bloc de pe strada Lăpuşului: trei ursuleţi se chinuie să urce într-un copac! Fireşte, animalele sunt de pluş, agăţate de pom pesemne de un locatar care s-a gândit că spaţiul verde generos din jurul blocului nu trebuie decorat doar cu floră, ci şi cu faună. Creativitate ce merită apreciată...

Tinerii care au lansat în Oradea proiectul "Deplastificat" pentru a conştientiza comunitatea despre problema poluării cu plastic, au promovat, duminică, în Parcul Libertăţii o hartă pe care au creat-o şi care indică locurile în care orădenii pot să-şi umple, gratuit, sticlele reutilizabile cu apă potabilă, fie că este vorba despre cişmele, fie că este vorba despre cafenele şi restaurante care s-au alăturat proiectului. 

Se împlinesc, duminică, 102 ani de la prima vizită a Regelui Ferdinand şi Regina Maria în Oradea, petrecută pe 23 mai 1919, după ce Armata Română a eliberat oraşul. Istoricul orădean Dumitru Noane vă prezintă detaliile acestei aşteptate vizite, cum a fost văzută ea chiar de Regina Maria, precum şi atmosfera de atunci. De asemenea, aflaţi din articol detaliile celei de-a doua vizite a cuplului regal în Oradea, din iulie 1919, când Regina Maria a vizitat şi spitalele militare din Oradea şi Băile Felix.

„Vedetă” incontestabilă a Oradiei, odată cu venirea primăverii, grădina Palatului Baroc încântă vizitatorii cu 6.300 de lalele colorate, magnolii, o amenajare inspirată din Biblie și mulți arbori seculari. Grădinăreasa care se îngrijește ca această „curte” să fie cochetă şi curată este o tânără de 22 de ani, Timea Kleszken, care din liceu admira parcul, plimbându-se pe aleile lui. Când palatul şi grădina au intrat în renovare, s-a oferit în mod voluntar la muncă, pentru a contribui la înfrumusețarea bijuteriei din inima orașului.

Deschisă traficului feroviar în anul 1860, gara din Oradea a fost, întâi, staţie terminus pentru trenurile dinspre Budapesta, iar apoi o oprire importantă pe traseul către Cluj şi Braşov. După mai mult de o sută de ani, zeci de garnituri continuau să oprească în oraş, conform mersului trenurilor valabil pentru vara anului 1981.

Obligaţie introdusă, din acest an, prin Legea compostului (181/2020), colectarea separată a biodeşeurilor este la îndemâna oricărui orădean. Primăria şi RER Vest au asigurat infrastructura necesară pentru toţi locuitorii oraşului, care acum trebuie doar să deprindă un obicei pe cât de simplu, pe atât de util pentru urbe şi pentru mediul înconjurător: să arunce în pubela maro toate cojile şi resturile alimentare.

Profesorul şi scriitorul orădean Orlando Balaş a lansat una dintre primele cărți de literatură pro-natură publicate în România. Volumul de versuri „Terra 2.0” cuprinde poezii scrise de cunoscutul ecologist în ultimii doi ani. „Poemele nu sunt, așa cum și-ar putea imagina cineva, scrieri militante, de propagandă ecologistă, ci pur și simplu texte literare născute din emoția stârnită de starea naturii sau de modul de viață contemporan, și care urmăresc să trezească emoția cititorului. Nu chem cititorul la „lupta de clasă”, la acțiune pripită, ci la meditație și la reflecție, la descoperirea frumuseții naturii, «frumusețe / născută în fiecare privire / pentru a fi contemplată și iubită»”, mărturiseşte autorul.

Obligatorii pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu Sars-Cov-2, măştile sunt o sursă serioasă de poluare şi în Oradea. Aruncate pe jos, ele sunt uşor luate de vânt sau de păsări, care le confundă cu ceva util lor.

Drujbaşii se pregătesc să intre într-una dintre puţinele zone de luncă din Oradea rămase neatinse. La comanda Primăriei, mai mulţi copaci de pe malul drept al Crişului Repede, în aval de podul Dacia, vor ajunge lemn de foc, pentru o alee pietonală. Sacrificiu pe care ecologiştii orădeni îl consideră mult prea mare, dar primarul Florin Birta nu...

Indiferent că vor sau nu să încheie un contract pentru colectarea deşeurilor cu operatorul licenţiat RER Vest, orădenii vor plăti pentru gunoaiele pe care le produc. Din vară, Primăria va taxa cu 27,5 lei pe lună fiecare orădean care locuieşte într-un apartament sau o casă, care nu are un contract cu firma de salubritate, taxa specială fiind votată de consilierii locali joia trecută.

Acum 40 de ani, în primăvara anului 1981, topirea zăpezilor şi ploile au dus la creşterea masivă a debitului Crişului Repede. În după-amiaza zilei de 12 martie, forţa apei a fost atât de puternică încât a dus la ruperea unei pile a podului Decebal, construit în anul 1913. Două treimi din pod s-au înclinat periculos, tocmai când era traversat de un tramvai şi un camion.

Alergând printre pomi fructiferi care acum se trezesc din "hibernare", atenţi la narcisele gingaşe care şi-au găsit curajul să iasă din pământ şi înconjuraţi de ciripitul păsărilor care celebrează primăvara, zeci de copii învaţă, săptămână de săptămână, cum să ocrotească natura, în mijlocul ei. Mai mulţi voluntari au înfiinţat, pe dealurile Oradiei, "Grădina unchiului Péter", un loc unde oricine este binevenit să-şi cultive propriile legume sau cereale. Părinţi şi copii deopotrivă descoperă cum să grădinărească, dar şi cum să respecte plantele şi vieţuitoarele.

Până la finalul anului, Bihorul ar putea ajunge un judeţ fără câini vagabonzi. La iniţiativa Consiliului Judeţean, oraşele Aleşd, Marghita, Salonta şi Beiuş au încheiat un protocol comun cu Administraţia Domeniului Public, prin care adăpostul de câini din Oradea devine unul judeţean. Asta, spre dezamăgirea unor iubitori de animale, care se tem că noua măsură va duce la eutanasierea câinilor fără stăpân...

Până la finalul acestui an, Primăria Oradea vrea să doteze cu camere de filmat toate ţarcurile de gunoi ale asociaţiilor de proprietari, astfel încât cei care aruncă gunoaie pe lângă ori nu respectă regulile colectării separate a deşeurilor să poată fi depistaţi. Cu mult înaintea Primăriei şi pe propria cheltuială, Asociaţia nr. 220 a montat un sistem de supraveghere, iar preşedintele ei spune că asta l-a ajutat să menţină curăţenia în jurul ţarcurilor. În schimb, are nevoie de ajutorul poliţiştilor locali, ca să-i lămurească pe oameni cum anume să arunce gunoaiele în containere.

Când las plastic sau conserve în containerul de reciclabile, văd în el de toate. De la coji, la haine, la lichide. În Bucureşti, e o aspiraţie să separăm regulamentar două categorii de deşeuri deja clasice: recuperabile - plastic, metal, carton; pentru groapă - scutece, absorbante. Pubela maro, în care ar trebui să ne strângem cojile de la gătit, e un vis îndepărtat. 

Orădenii trebuie să se obişnuiască cu noile reguli ale colectării deşeurilor, deoarece din această săptămână operatorul de salubritate RER Vest nu mai face excepţii. La case, vor fi ridicate doar pubelele noi distribuite de companie, cele dotate cu microcipuri care contabilizează fiecare golire. În acelaşi timp, preşedinţii de asociaţii sunt invitaţi să încheie contractele noi de salubritate, întrucât de la 1 aprilie vechile contracte au expirat.

În fiecare început de an, Primăria Oradea adoptă bugetul de venituri şi cheltuieli, "ghidul" prin care îşi pune în aplicare planurile. De zeci de ani, localnicii află din ziare pe ce vor fi cheltuiţi banii din impozite şi taxe. Într-un articol din luna mai 1939, Noua Gazeta de Vest a enumerat investiţiile programate şi cheltuielile aferente. Astfel, soldul veniturilor şi cheltuielilor Primăriei pe acel an era de 79,2 milioane lei, sumă căreia i se adăuga bugetul abatorului, de 2,4 milioane.

Chiar dacă locuitorii de la blocuri nu mai sunt obligaţi să întreţină spaţiile verzi din jurul imobilelor, unii orădeni nu s-au oprit din dereticarea grădinilor. De exemplu, în faţa unui bloc de pe strada Şelimbărului, zeci de narcise şi zambile multicolore oferă un spectacol gratuit, pus în scenă de un locatar harnic...

Valorificarea deşeurilor este un subiect care va rămâne în actualitatea europeană mulţi ani şi, de aceea, profesori din opt ţări lucrează acum la primele manuale din care vor învăţa viitorii muncitori responsabili cu tratarea biomasei, adică a resturilor organice. Concomitent, echipa proiectului "BioCompetences" vrea să convingă autorităţile europene să oficializeze aceste meserii.

Practică originară din India antică, care combină exerciţii fizice, de respiraţie, de concentrare şi de meditaţie, yoga este o activitate la modă pentru cei care îşi doresc să scape de stresul cotidian. Specialiştii acestei tehnici de "deconectare" spun însă că yoga înseamnă mult mai mult. Bihoreanca Renata Coznici, o antrenoare de yoga specializată în Ungaria şi SUA, îi învaţă pe orădeni cum să se conecteze cu interiorul lor, pentru a-şi ameliora anxietatea, depresia şi chiar bolile trupeşti.

Este oficial: de acum înainte, orădenii trebuie să colecteze deşeurile în trei fracţii, separând şi biodeşeurile. Aşa cum prevede regulamentul de salubritate al Oradiei şi contractul pe care Primăria l-a încheiat cu RER Vest anul trecut, măsura este necesară pentru ca o parte cât mai mare din deşeuri să fie reciclată şi valorificată.

Data viitoare când plantaţi flori în ghivece sau în grădină, aţi putea să o faceţi folosind pământ fertil produs în Oradea. La staţia de compostare de la marginea oraşului, biodeşeurile aruncate separat trec printr-un procedeu specific, în urma căruia se transformă într-un nou produs, bun pentru creşterea viguroasă a plantelor.

Aflat pe strada Izvorului nr. 57, Spitalul de Pneumoftiziologie tratează bolnavi de mai bine de o sută de ani. Conform Monografiei Almanah a Crişanei, din anul 1908 tratarea tuberculoşilor s-a făcut în Oradea de către o asociaţie dedicată. Spitalizarea era în barăci de lemn amenajate între vii, pe dealurile oraşului...

Ne găsim în faţa unei perioade tot mai dificile în ceea ce priveşte starea mediului în care trăim. România are printre cele mai poluate oraşe din lume, spaţiile verzi dispar în detrimentul a mii de metri pătraţi de construcţii, ne deplasăm cu maşina chiar şi până la colţul străzii, totul pentru confortul nostru, al oamenilor. Acest confort, creat artificial, ne îmbolnăveşte.

Oradea trece printr-o "revoluţie" a salubrizării, Primăria şi RER Vest implementând un model nou de colectare a deşeurilor, în trei fracţii, şi noi tarife, în funcţie de cantitatea de deşeuri generată. În timp ce mulţi orădeni sunt nemulţumiţi, directorul general economic-marketing al companiei de salubritate, Pálhegyi Zoltán, explică de ce este necesară schimbarea: fără eforturi suplimentare, oraşul nu-şi va atinge ţintele de reciclare. Directorul este optimist, însă, şi spune că orădenii se vor adapta. De bunăvoie sau constrânşi...

Venirea primăverii îi scoate pe orădeni în curţi şi grădini, unde sigur găsesc ceva de făcut. Când termină munca, au o soluţie simplă pentru a se debarasa de deşeurile vegetale: să le predea gratuit la centrele de colectare separată amenajate de RER Vest şi Primăria Oradea.

Primarul Florin Birta vrea să îmbogăţească "zestrea" de camere video amplasate pe domeniul public al Oradiei, dotând toate ţarcurile de gunoaie din oraş cu sisteme de supraveghere. Astfel, orădenii vor şti că riscă sancţiuni dacă aruncă gunoaiele oricum, iar orice sesizare privind curăţenia sau vandalismele din aceste zone va putea fi uşor verificată.