Oradea noastră

La fel ca locuitorii din alte oraşe din România, orădenii ar putea ajunge să achite călătoriile cu mijloacele de transport public cu PET-uri. Primăria vrea ca în acest an să achiziţioneze tonomate de colectare a deşeurilor reciclabile, care să dea la schimb bilete OTL. De asemenea, municipalitatea mai vrea să îmbunătăţească managementul deşeurilor prin modernizarea ţarcurilor de la blocuri. Totul, pentru ca orădenii să recicleze mai mult şi mai bine.

Goi de frunze, din pricina sezonului rece, mai mulți copaci din zona adiacentă pasajului feroviar de pe strada Matei Corvin s-au umplut cu decorații nedorite. Pe crengile lor au fost agățate numeroase gunoaie, de la pungi și textile, până la fiare vechi.

În medie, anul trecut, fiecare orădean a aruncat 382 de kilograme de deșeuri, adică mai bine de un kilogram în fiecare zi. Doar un sfert dintre ele au fost refolosite, iar restul au ajuns la groapa de gunoi. Chiar dacă Oradea este încă departe de țintele europene, se văd îmbunătățiri. Colectarea separată a resturilor vegetale, o regulă impusă anul trecut, a contribuit la cantitatea totală de deșeuri refolosite.

În începutul secolului XX, cartierul Olosig se afla în marginea oraşului, iar cimitirul (numit Nagy Temetö - Cimitirul Mare) era în capătul său nordic. În deceniile următoare, oraşul s-a dezvoltat, iar în jurul cimitirului s-au construit cartiere de case. În perioada postbelică, locul lor a fost luat de blocuri, dezvoltându-se cartierele Rogerius şi Olosig, astfel că zona a rămas una închisă.

Dacă planurile de pe hârtie devin realitate, Oradea va înverzi în acest an! Primăria are idei ambiţioase pentru modernizarea parcurilor vechi din oraş şi amenajarea de noi spaţii verzi în cartierele rezidenţiale.

Oradea are unul dintre cele mai moderne parcuri de tramvaie şi autobuze pentru transportul în comun, precum şi o linie nouă de tramvai, o raritate pentru România ultimelor decenii. În curând se vor investi zeci de milioane de euro în realizarea unui nou depou, iar autorităţile locale vor să mai acceseze bani europeni pentru noi tramvaie şi autobuze hibrid. De câteva luni director plin al societăţii OTL, după ce timp de circa patru ani a fost director tehnic, Adrian Revnic (59 ani) spune că, în ciuda lucrărilor din oraş şi a blocajelor din trafic, societatea îşi doreşte să le dea clienţilor servicii mai bune, inclusiv prin soluţii smart, dintre care una va fi pusă la dispoziţia orădenilor în curând...

Poluarea reprezintă o provocare tot mai mare pentru orice comunitate urbană. Inclusiv pentru Oradea. Mediul este tot mai acid, temperaturile extreme sunt tot mai frecvente, iar realitatea schimbărilor climatice e tot mai greu de ignorat.

Astăzi o zonă nebăgată în seamă, perimetrul delimitat de strada Făgăraşului, Biblioteca Judeţeană, Liceul cu Program Sportiv şi Inspectoratul de Muncă va deveni una dintre zonele căutate ale oraşului. Pe lângă stadionul pe care Primăria îl va ridica aici, Consiliul Judeţean va construi un Centru Cultural multifuncţional, aşa că şi străzile din zonă trebuie adaptate. La fel cum se întâmplă şi în Ioşia, unde municipalitatea a anunţat deja schimbări în trama stradală.

Veste bună pentru Primăria Oradea, la început de an: după ce, între 2017 şi 2020, a plătit în total circa 4,1 milioane lei către Administraţia Fondului de Mediu (AFM) pentru că nu şi-a atins ţintele de reciclare, pentru anul 2021 municipalitatea nu datorează niciun leu. Asta, nu pentru că oraşul ar fi reciclat suficient, ci din cauza unei scăpări din lege!

Până la finalul lunii martie, curioşii pot descoperi în Muzeul oraşului Oradea urbea de pe Crişul Repede aşa cum nu au mai văzut-o: în miniatură. Din drag pentru oraşul pe care ani la rând l-au urmărit de la distanţă cum se dezvoltă, Ana Pereu şi Traian Isai au creat machete ale unor clădiri reprezentative și plănuiesc să recreeze, tot la scară redusă, cele două pieţe centrale ale Oradiei: Unirii şi Ferdinand.

Primăria Oradea aminteşte asociaţiilor de proprietari din oraş că le amenajează gratuit incinte metalice în care să închidă pubelele de gunoi. „Asociațiile care nu dețin aceste tipuri de incinte pot să se adreseze în scris Primăriei Municipiului Oradea - Direcția Tehnică, la Sala Ghișeelor, pentru a solicita executarea gratuită a platformelor betonate prevăzute cu incinte metalice zincate sau incinte metalice tip dulap.

Acum 50 de ani, când erau mult mai puţine maşini, reţeaua de străzi a Oradiei era totuşi insuficient dezvoltată. Lipseau marile bulevarde, iar artere precum Cantemir - Nufărul erau mici, cu câte o bandă pe sens.

La fiecare început de an, oamenii îşi fac planuri, sperând că se vor ţine de ele. Pentru orădenii care aspiră să trăiască într-un oraş curat şi sustenabil, o rezoluţie obligatorie este gestionarea corectă a deşeurilor. Colectarea separată rămâne o obligaţie şi în anul 2022 pentru toţi orădenii, iar Primăria şi RER Vest le recomandă tuturor să respecte această datorie. În caz contrar, riscă să fie puşi la plată, deoarece controalele demarate anul trecut în pubelele din oraş continuă.

Cel mai important monument istoric al Oradiei, Cetatea, care ar trebui să fie şi atracţia turistică principală a oraşului, îşi caută locatari. Asociaţia pentru Promovarea Turismului în Oradea şi Regiune (APTOR), care administrează fortăreaţa, va scoate la licitaţie mai multe spaţii, pentru afaceri din domeniul HoReCa, dar nu numai. "Intenţia noastră este să animăm fiecare corp din Cetate", spune directoarea APTOR, Alina Toie.

Pe 21 decembrie, în prag de Crăciun, Consiliul Local a adoptat, cu votul exclusiv al PNL şi fără o dezbatere publică, obligatorie, noul Plan Urbanistic pentru Zona Construită Protejată (PUZCP) Centrul Istoric Oradea. 

Pandemia a demonstrat lumii că orice plan poate fi dat peste cap. În timp ce învaţă să trăiască cu un virus periculos, omenirea trebuie să-şi aducă aminte că mai sunt şi alte ameninţări la adresa calităţii vieţii. Schimbările climatice şi degradarea mediului sunt probleme prioritare, iar Uniunea Europeană şi-a asumat, prin Pactul Verde, o serie de obiective menite să le contracareze. Oradea îşi asumă astfel de obiective în premieră: Zona Metropolitană vrea ca până în anul 2030 să reducă cu 55% emisiile de dioxid de carbon, prin eco-investiţii.

25 de utilaje ale operatorului de salubritate RER Vest au acţionat toată noaptea pentru deszăpezire în Oradea, având în vedere ninsorile din ultima zi, după cum anunţă Primăria Oradea.

Primăria revoluţionează sistemul de salubritate din Oradea şi va dota cinci ţarcuri de gunoi cu un sistem de acces şi monitorizare care foloseşte inteligenţa artificială. Cei aproape 800 de oameni care locuiesc în blocurile Prima din Nufărul vor primi saci personalizaţi, cu coduri unice, fără de care uşile ţarcurilor nu se vor deschide. În plus, camerele de filmat care vor fi montate vor sesiza de fiecare dată când uşa ţarcului rămâne deschisă sau când cineva încearcă să intre clandestin, iar Poliţia Locală va putea identifica vinovatul şi, desigur, să-l amendeze.

Ce au în comun un IT-ist pasionat de fotografie şi o studentă la Psihologie atrasă şi de lumea cuvintelor scrise? Dragostea pentru Oradea! Convinşi că oraşul lor merită promovat, Vasile Valcan şi Claudia Gavrilaş publică fotografii şi articole pe site-ul "Oradea în imagini" şi pe conturile de pe Facebook şi Instagram cu acelaşi nume. Zeci de mii de oameni le urmăresc postările despre oraş, deşi tinerii n-au investit bani în reclame şi fac totul voluntar. Pentru Oradea...

Căderea regimului comunist a fost primită cu entuziasm de români în ultimele zile ale anului 1989. Cum era perioada sărbătorilor de iarnă, voia bună a fost cu atât mai mare. Noaptea Anului Nou 1990 ar fi trebuit să se desfăşoare precum cei anteriori, TVR pregătind din timp emisiunea specifică, plină de cântece, poezii şi urale dedicate conducătorilor statului. Revelionul 1990 a stat însă sub semnul eforturilor de aprovizionare a magazinelor...

Pe strada Galileo Galilei, un şofer a transformat spaţiul verde din jurul blocului în parcare clandestină.

Dragi orădeni, am ajuns la finalul încă unui an dificil şi imprevizibil, care a pus la grea încercare instituţia pe care o reprezint, dar şi pe noi ca indivizi, nevoiţi fiind să facem faţă obstacolelor. Pandemia şi creşterea preţurilor la energie electrică, gaze naturale şi materiale de construcţii ne-au afectat serios, dar nu ne-am lăsat descurajaţi. Pentru că împreună putem depăşi greutăţile, ne-am mobilizat şi am transformat situaţii complicate în oportunităţi.

De ce ţi-e frică, poţi scăpa! Orădenii care stau la blocuri şi care s-au opus implementării sistemului de plată în funcţie de volumul deşeurilor aruncate vor plăti în continuare un tarif plafonat la salubritate. Primarul Florin Birta a anunţat că a convenit cu RER Vest să mai dea un răgaz de cel puţin şase luni asociaţiilor de proprietari din oraş. Chiar dacă pentru orădenii de la blocuri asta ar putea însemna că, de fapt, plătesc mai mult...

Au trecut aproape doi ani de când măştile faciale au devenit obiecte indispensabile pentru oameni din întreaga lume, ca o măsură menită să prevină răspândirea de Covid-19. Chiar dacă acum nu mai sunt obligatorii în spaţiile publice deschise, cu anumite excepţii, în continuare multe măşti ajung în tomberoanele orădenilor. Este important să ajungă, însă, în pubela potrivită!

În începutul anilor 1990, clădirile din centrul Oradiei, publice şi private, se aflau într-o stare mediocră, nefiind renovate chiar de decenii. Majoritatea faţadelor erau degradate şi, având în vedere că oraşul abia ieşise din perioada comunistă, în care s-au făcut economii drastice de energie electrică, nicio clădire nu avea iluminat arhitectural.

În urmă cu patru decenii, un tânăr aventurier, dornic să descopere secretele bine ascunse de Mama Natură în peşterile Bihorului, şi-a convins nişte prieteni să pună temelia unui club de speologie orădean, Cristal. De-a lungul anilor, aici s-au pregătit numeroşi exploratori de peşteri şi cuceritori de stânci montane. "Eram tineri, ne plăcea muntele şi aventura. În plus, aşa ne distram noi în vremurile alea", rememorează "părintele" clubului, Dorel Borodan.

Pe strada Alexandru Odobescu din cartierul orădean Decebal, un balcon aflat la penultimul nivel al unui bloc cu patru etaje pare că este „sub acoperire”.

Un arţar din curtea Cetăţii a devenit atracţie turistică. Mai multe orădence specialiste în croşetat şi care săptămânal se întâlnesc la Casa meşteşugărească, un atelier din fortăreaţă, l-au îmbrăcat frumos cu piese croşetate chiar de ele.

În primăvară, când majoritatea orădenilor de la bloc au refuzat să încheie noile contracte de salubritate cu RER Vest, care presupun tarifarea pe volum a deşeurilor, determinând Primăria să-şi amâne propria reformă, au fost 11 asociaţii din oraş care au ales, totuşi, noua rânduială. Şi nu regretă deloc! Orădenii care locuiesc în aceste blocuri au ajuns să plătească mai puţin chiar decât tariful plafonat de municipalitate. Cum?

În Europa de Vest și în Statele Unite a pornit de ani buni un curent de eliminare a barierelor de migrație pentru organisme acvatice (în special pești), fie că vorbim despre baraje, stăvilare sau alte fragmentări din albiile râurilor. Sigur nu de bune ce au fost aceste amenajări! În Statele Unite, de exemplu, doar în 2020 au fost înlăturate 69 de baraje, iar alte 90 în 2019, în vreme ce în Europa există până în prezent aproape 5.000 de diferite fragmentări desființate. Nu putem fi noi tot timpul împotriva vântului. Ar fi vremea să învățăm din greșelile altora.