Oradea noastră

Soarele va încălzi tot mai tare pământul, iar grădinile vor prinde iar viaţă. Specialiştii spun chiar că în perioada de creştere, adică între lunile aprilie-iunie şi septembrie-octombrie, gazonul ar trebui tuns săptămânal, aşa că grădinarii se aleg cu destule resturi verzi.

La cea de-a patra ediție a programului, urmărim să finanțăm cel puțin 10 inițiative bihorene în valoare totală de 11.000 dolari. Toţi cei interesaţi de Fondul Științescu îşi pot înscrie proiectele până la data de 27 martie, ora 23:59, prin completarea formularului disponibil pe pagina web oradea.stiintescu.ro.

După ce anul trecut a început demersurile pentru a obţine statutul de staţiune turistică de interes naţional, Oradea vrea mai mult. Acum, municipiul încearcă să devină şi staţiune balneară, ceea ce va permite accesarea de fonduri europene pentru clinici care folosesc apa termală. Şi va face din Oradea o concurenţă pentru Băile Felix şi 1 Mai...

În ciuda numelui, Crişul Repede străbate molcom Oradea, de la est la vest, asigurându-le orădenilor un loc perfect de promenadă. Chiar şi în centrul oraşului, pe malurile râului, atmosfera îndeamnă la calm şi relaxare. Pe asta au mizat şi câteva firme din oraş, care au concesionat tronsoane din cursul de apă sau din malurile sale, în scopuri de agrement.

Începând de marţi, ghişeele de relaţii cu publicul de la sediul RER Vest vor fi închise. Operatorul licenţiat de salubritate le cere clienţilor să plătească facturile online sau prin virament bancar, iar orice sesizare sau cerere să o transmită prin internet.

Când păşeşti în atelierul Endea, singurul din Oradea unde se fac săpunuri naturale, te învăluie o furtună de arome. Miere, lavandă, cafea, lapte de capră - sunt câteva din ingredientele pe care Andrea Revesz şi Răzvan Paută le pun în săpunurile pe care le vând de zece ani. Convinşi că Mama Natură asigură tot ce are nevoie un săpun pentru a curăţa şi hidrata pielea, cei doi antreprenori nu folosesc defel chimicale în reţetele lor. Iar pentru ca mica lor afacere să fie la rându-i prietenoasă cu natura, antreprenorii răspund comenzilor într-un mod complet nepoluant: pe bicicletă!

Cartierul orădean Velenţa are o vechime de câteva sute de ani. Iniţial a fost un sat, atestat în 1291 şi care s-a numit Venecys, apoi Vico venetiis, sugerând prezenţa meşterilor veneţieni ori a negustorilor "venetici". Numele popular era Oraşul Soldaţilor (Katona Város), aici locuind soldaţi ai cetăţii Oradea.

În ultimii ani, Oradea s-a aflat în toate topurile celor mai atractive oraşe pentru turişti. Fără doar şi poate, principalul vector de imagine este Aquaparkul Nymphaea, vizitat anual de peste 350.000 turişti, cei mai mulţi din afara judeţului şi chiar a ţării. Odată cu deschiderea acestui loc de agrement, au crescut solicitările pentru cazare, fiind perioade când nu găseşti locuri disponibile, iar unele magazine din oraş şi-au mărit cifra de afaceri. Este un lucru îmbucurător, dar nu suficient.

În ultima perioadă se discută tot mai intens despre calitatea aerului pe care îl respirăm, poluat în special cu noxe eliberate de maşini. Din zecile de mii de autoturisme care circulă zilnic pe străzile Oradiei, doar câteva sunt nepoluante, electrice. Totuşi, în oraş a crescut simţitor numărul de staţii de încărcare pentru ele. Poate - poate aşa vor apărea şi mai mulţi clienţi...

Gunoaiele fac pagubă în bugetul Oradiei! Oraşul va plăti o amendă record către Administraţia Fondului de Mediu, pentru că în anul 2019 a valorificat de trei ori mai puţine deşeuri decât în anul precedent! Întrucât piaţa europeană este suprasaturată de deşeuri din întreaga lume, firmele care le transformă în noi materii prime îşi permit să selecteze clientela. Iar "reciclabilele" din Oradea nu îndeplinesc criteriile de calitate...

Zonele verzi de pe malul Crişului Repede îmbie la plimbare, dar sunt o atracţie şi pentru netrebnici. Zilele trecute, pe strada Principatelor Unite, la rădăcina unor arbuşti, a "răsărit" un morman de gunoaie. Vestea bună este că, sesizaţi de un orădean, muncitorii de la salubritate au adunat rapid mizeriile!

Marţi şi joi orădenii care stau la case vor primi, după colectarea deşeurilor, o rolă cu 25 de saci galbeni de unică folosinţă, rezervaţi exclusiv colectării fracţiei uscate, adică deşeurilor reciclabile. În această categorie intră deşeuri precum hârtii, cartoane, PET-uri, doze de aluminiu, ambalaje, cutii de lapte, de smântână sau de iaurt, etc.

Pe strada Louis Pasteur există mai multe clădiri care au o funcţiune spitalicească, între care şi cea de la numărul 28, care iniţial a fost sediu al Asociației Învățătorilor Români din Oradea. În Bihor, Asociația funcționa încă dinaintea anului 1892, în baza regulamentului elaborat de Consistoriul diecezan ortodox din Arad. În Oradea, a fost înființată în 1906...

Obiceiurile strămoşilor nu le putem lepăda, oricât de departe ne-am muta de locurile natale. Unul dintre puţinii meşteri tradiţionali din Oradea, Ida Pázmán, îi învaţă pe curioşi să ţeasă, să croşeteze sau să facă mărgele.

În locuinţele din Oradea nu trăiesc doar cei aproape 200.000 de oameni, ci şi 30.000 de câini. Totuşi, în oraş nu există niciun parc în care cei mai loiali prieteni să poată să zburde liberi, iar de acces în mijloacele de transport în comun, în cafenele ori în magazine nici nu poate fi vorba. Semn că Oradea încă nu este un oraş prietenos cu „blănoşii”...

Creşterea populaţiei globului şi a consumului duce, firesc, şi la sporirea cantităţii de deşeuri pe care o producem. Gestionarea deşeurilor a devenit o problematică stringentă, aflată pe masa de lucru a fiecărui guvern. Ce putem face noi? Putem începe prin a fi atenţi la ce şi cât risipim, putem să reparăm şi să reutilizăm obiecte şi, mai ales, să reciclăm.
 

Cartierul orădean Ioşia a apărut la sfârşitul anilor ’20 şi începutul anilor ’30, ca urmare a parcelărilor pe care Primăria le-a făcut după reforma agrară. În perioada interbelică, aici au fost construite sute de case, majoritatea modeste, locuite de familii româneşti. Între cele câteva străzi mai importante, care leagă marginile cartierului, se află şi actuala stradă Barcăului.

În 1 mai 2020, clubul Cassio Montana va inaugura în Şuncuiuş al cincilea traseu de via-ferrata din Bihor, iar judeţul nostru va fi al doilea din ţară, cu cele mai multe trasee de acest fel. Noi, membrii clubului, am muncit ani de zile, zeci de ore, din pasiune şi din dorinţa de a pune judeţul într-un top "de bine". Turismul este unul din puţinele capitole la care Bihorul ar putea excela, nu doar în ţară, ci în toată Europa.

Roboţi "made in Oradea" se pregătesc să cucerească lumea. O firmă din Cluj specializată în producţia de roboţi autonomi va investi 5 milioane euro într-o hală de producţie la Oradea, în Parcul Industrial Eurobusiness II. Companie tânără, Braintronix are în spate oameni de afaceri cu experienţă vastă. Între ei, şi George Haber, singurul milionar orădean din Silicon Valley. Gyuri vine în fiecare an în oraşul natal, iar de-acum o va face ca investitor.

În Oradea funcţionează două centre de colectare separată a deşeurilor, unde toţi locuitorii oraşului pot preda gratuit felurite reziduuri şi materiale de care nu mai au nevoie. Amenajate de Primărie şi operatorul licenţiat de salubritate RER Vest, centrele sunt situate pe străzile Uzinelor, respectiv Thurzo Sandor.

Fiindcă sunt cea mai eficientă "ustensilă" pentru curăţarea poluării din aer, frunzele lor filtrând murdăria, copacii trebuie protejaţi. Pe hârtie, Primăria Oradea o face. Un regulament al municipalităţii stabileşte că arborii din oraş nu pot fi tăiaţi decât pentru motive întemeiate, iar fiecare exemplar pus la pământ trebuie înlocuit cu cinci puieţi plantaţi. Prevederi pe care, însă, chiar edilii le încalcă!

Am venit, acum un sfert de secol, în Oradea. Plecat din Beiuşul natal, încercam să mă adaptez vieţii din "marele oraş" faţă de care, la început, nu aveam sentimente. După facultate am rămas aici, iar în timp m-am ataşat de Oradea. I-am descoperit poveştile, locurile şi oamenii, iar oraşul mi-a devenit "acasă". I-am văzut evoluţia, dar îi cunosc şi părţile negative...

Când era mică şi urmărea la televizor Jocurile Olimpice, Ligia Bara visa că într-o zi va urca şi ea pe un podium şi special pentru ea se va auzi imnul României. "N-am ajuns încă la Olimpiadă, dar tot s-a cântat imnul pentru mine", zice cu mândrie tânăra. Acum, este singura atletă din Bihor care a obţinut un titlu global, fiind campioană mondială la săritura în înălţime.

Incendiu de proporţii, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în Oradea, pe strada Ion Mincu. Acoperişurile a trei case au fost cuprinse de flăcări, focul pornind de la coşul de fum al uneia dintre ele! Trei persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, din cauza unor atacuri de panică.

Pe strada Mihai Eminescu, la nr. 3, lângă Palatul Apollo, se află o clădire elegantă, cu două etaje. Aparent neînsemnat, imobilul are o poveste ce gravitează în jurul banilor. Construit în anii 1922-1923 după proiectul arhitectului Spiegel Frigyes, un specialist budapestan care a activat mulţi ani la Oradea, în perioada interbelică a găzduit sediul Băncii Maghiare de Credit (Magyar Általános Hitelbank).

Deschis în penultima zi a anului trecut, centrul de colectare selectivă a deşeurilor amenajat de RER Vest pe strada Uzinelor, unde orădenii pot preda gratuit 13 tipuri de deşeuri, pe baza cărţii de identitate, a fost folosit deja de 170 clienţi. Cei mai mulţi au lăsat acolo molozul rămas în urma unor mici lucrări de amenajare prin locuinţe, dar şi resturi vegetale strânse de prin curţi. Tot aici, orădenii pot duce brazii care le-au decorat casele cu prilejul sărbătorilor de iarnă.

Anul trecut, orădenii au tras în piept, în medie, aer de calitate doar o dată la trei zile. Măsurătorile Agenţiei de Protecţia Mediului Bihor arată că numărul zilelor în care calitatea aerului a fost foarte bună abia trece de 100, în rest atmosfera oraşului fiind contaminată. Cauza principală a degradării calităţii aerului sunt maşinile din trafic. Semn clar că orădenii ar trebui să se gândească de două ori când pornesc prin oraş la volan. 

În fiecare zi, mii de oameni care locuiesc la ţară ajung în Oradea la muncă, mulţi dintre ei ticsind străzile oraşului cu maşini. Primăria vrea să-i obişnuiască să folosească mijloacele de transport în comun, aşa că va construi o parcare subterană de tip „park and ride”. Conceptul e simplu: cei care îşi vor lăsa maşinile aici vor călători gratis cu OTL!

Anii ’20 au însemnat o perioadă de transformări politice, economice şi administrative în Oradea, dar totuşi, Revelionul rămânea o mare sărbătoare. În primele zile ale anului 1925, cotidianul Nagyvárad relata cum s-a celebrat trecerea dintre ani. După aproape un secol, petrecerile de Anul Nou sunt în continuare populare, dar mult mai numeroase. Cea mai mare sărbătoare din Oradea se ţine în aer liber, la Târgul de Crăciun din centrul oraşului, cu muzică live şi artificii.

Până la finalul anului 2020, Primăria şi-a propus să crească suprafaţa verde a Oradiei cu încă 12 hectare, prin amenajarea a şase zone mari de recreere în cartierele oraşului. Deocamdată, majoritatea acestor proiecte sunt doar pe hârtie, şantierele propriu-zise urmând să fie deschise în anul care stă să înceapă.