Oradea noastră

Cu trei copii iubitori, un loc de muncă bine plătit într-una dintre cele mai frumoase zone ale Italiei, lângă Lacul Garda, orădeanca Alina Ciuciu se putea considera o femeie împlinită. Totuşi, a simţit că trebuie să se reinventeze, aşa că a renunţat la job pentru a se dedica în exclusivitate familiei şi pasiunii: pictura. Acum este una dintre cele mai cunoscute artiste plastice din Italia, tablourile sale vânzându-se cu mii de euro.

În penultima zi a anului, RER Vest va deschide pe strada Uzinelor cel de-al doilea centru de colectare separată a deşeurilor, unde orice orădean va putea lăsa, gratuit, 13 feluri de resturi. Cu această investiţie, operatorul de salubritate închide lista promisiunilor asumate în faţa Primăriei Oradea în urmă cu patru ani, când a fost prelungit contractul încheiat între RER Vest şi municipalitate. Confirmând, astfel, că este un partener de încredere...

Bucuria de a împodobi curţile în prag de Crăciun i-a cuprins şi pe orădenii de la blocuri. Pe strada Galileo Galilei, grădina din faţa unui imobil e plină de decoraţiuni luminoase, la fel și casa scării. Vezi cum arată!

Pentru majoritatea orădenilor urmează două săptămâni lejere, cu zile libere şi relaxare. Muncitorii firmei de salubritate RER Vest nu intră, însă, în vacanţă. Aşa cum face în fiecare an, operatorul nu întrerupe activitatea în zilele de sărbătoare. În zilele de 25 şi 26 decembrie 2019, respectiv 1 şi 2 ianuarie 2020, deşeurile orădenilor vor fi colectate conform programului stabilit.

Sărbătorile de iarnă sunt favoritele mele. Oamenii sunt mai buni, mai relaxați, e un prilej minunat de a-i revedea pe cei dragi și de a petrece timp de calitate cu ei. Dar nu pot să ignor partea mai puțin plăcută a acestei perioade: risipa. De Crăciun, consumul de orice crește exponențial: cumpărăm în exces ambalaje, mâncare şi tot felul de lucrușoare pe care dorim să le dăruim, fără a avea certitudinea că vor fi folosite.

Unul dintre pictorii orădeni care a câştigat faimă în Europa a fost Ernő Tibor, născut în anul 1884. A urmat studiile de specialitate la Academia de Arte Frumoase din Budapesta, iar ca urmare a rezultatelor bune obţinute acolo, a primit o bursă de 2.600 coroane din partea Primăriei Oradea pentru a studia la faimoasa Academie Julian din Paris. Şederea în Capitala Franţei i-a priit: la întoarcerea în urbea natală a ţinut o expoziţie personală în Cetate, cu 125 lucrări...

Se spune că nimeni nu poate să-şi aleagă pisica pe care o vrea ca animal de companie, ci felina îşi alege locul în care vrea să trăiască. Aşa a făcut şi Mici (se pronunţă Miţi), o pisică cu botic roz şi blană negru cu alb, care îşi duce veacul în Cetate. Şi n-are defel o soartă grea, căci e iubită şi îngrijită deopotrivă de chiriaşii, angajaţii şi turiştii fortăreţei...

Bihorul face notă discordantă când vine vorba de furtul de lemne. Instalat la conducerea Direcţiei în urmă cu trei luni, după ce a câştigat un concurs în acest sens, şeful Direcţiei Silvice Bihor, inginerul silvic Călin Horgoş, membru PSD de două decenii, susţine că în judeţul nostru dispar ilegal lemne în cantităţi insignifiant de mici. "În Bihor nu se fură lemne cu camioanele", spune el.

De la preşcolari la liceeni, cu toţii vor trebui să înveţe lecţia reciclării! O lege nouă obligă toate unităţile de învăţământ să implementeze colectarea selectivă a deşeurilor în fiecare clasă. O parte a şcolilor din Oradea nu vor simţi nicio schimbare din simplul motiv că deja au în fiecare clasă cel puţin două coşuri de gunoi. În multe altele, însă, lecţia va trebui predată şi profesorilor, şi elevilor... Chiar şi Primăriei, care habar nu avea de aceasă obligaţie, deşi o priveşte în mod direct!

Anul acesta ne dorim să le oferim copiilor aflaţi la Spitalul de Recuperare Medicală pentru copii din Băile 1 Mai posibilitatea de a-şi accelera vindecarea, achiziţionând pentru ei un echipament de realitate virtuală. Destinat recuperării medicale prin intermediul unor jocuri interactive care contribuie la coordonarea mişcărilor, păstrarea echilibrului, stimularea atenţiei şi a memoriei, echipamentul facilitează adaptarea la viaţa cotidiană...

În perioada interbelică, spaţiul cultural orădean era definit de elemente corespunzătoare etniilor locale, astfel că vorbim de cultură românească, maghiară şi evreiască deopotrivă. Viaţa culturală a Oradiei interbelice consta în expoziţii de artă plastică, concerte, conferinţe, spectacole teatrale şi muzicale, sărbătoriri de scriitori şi artişti...

În cartierul Nufărul, orădenii vor avea o zonă verde inedită. Cu bani europeni, Primăria vrea să amenajeze lângă complexul comercial Lotus o grădină urbană întinsă pe 5 hectare, care va conţine o casă tropicală cu plante şi animale, un muzeu al fluturilor şi unul botanic, un restaurant cu bibliotecă, dar şi spaţii de joacă pentru copii.

Jurnalistul orădean Pengő Zoltan a pornit pe jos spre Tibet, dorind să recreeze o călătorie făcută acum 200 de ani de un secui, Kőrösi Csoma Sándor, care a studiat asiduu istoria, religia şi politica Tibetului. Zilele trecute, orădeanul se afla deja în Turcia şi atinsese borna de 2,5 milioane de paşi. BIHOREANUL vă spune povestea lui...

Parcul din jurul Palatului Baroc, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate zone verzi ale Oradiei, îşi schimbă complet înfăţişarea. Lucrările sunt pe jumătate făcute, dar efectele deja se văd: intrarea în Palat nu mai este obturată de zecile de tuia, iar arborii au fost toaletaţi, unii chiar doborâţi. Un sacrificiu necesar pentru noua viaţă a parcului...

Proiectele iniţiate sunt un exemplu de ceea ce înseamnă dorinţa noastră de a implica comunitatea la recuperarea memoriei înaintaşilor, a obiceiurilor tradiţionale. Un astfel de proiect este "Adoptă o vietate de la Muzeul Ţării Crişurilor", prin care ne propunem să implicăm şcolile, părinţii şi pe copiii lor în responsabilizarea faţă de protecţia animalelor.

Aproape că nu trece zi în care Eszter să nu urce pe bicicletă. Domnişoara cu trăsături delicate şi zâmbet cald devine o competitoare de temut când pedalează pe poteci montane. Orădeanca Eszter Bereczki, cea mai bună ciclistă montană din România, are ambiţia să facă performanţă într-un sport dominat de băieţi.

De săptămâna trecută, fiecare sală de clasă a Colegiului Naţional Emanuil Gojdu are două coşuri de gunoi: unul pentru resturile biodegradabile şi celălalt pentru reciclabile.

Pe strada Republicii 33 se află o clădire cu etaj, care nu iese în evidenţă ca formă şi arhitectură, dar care pe vremuri a găzduit unul din cele mai importante spitale. A aparţinut ordinului călugăresc al mizericordienilor, care se ocupa cu îngrijirea bolnavilor şi săracilor, şi care a fost consacrat în Oradea în 7 iulie 1761...

Trei persoane au ajuns, joi seară, la spital, în urma unui accident produs pe Şoseaua Borşului, în zona blocului Master, din Oradea, între două autoturisme.

Până la sfârşitul acestui an, orădenii vor avea la dispoziţie un nou centru de colectare gratuită a deşeurilor, unde se vor putea descotorosi de mai multe feluri de resturi, de la cele voluminoase, la cele vegetale ori periculoase.

Obişnuiţi deja să-şi facă cumpărăturile de acasă ori să plătească facturile de pe telefon, oamenii se aşteaptă, pe bună dreptate, să rezolve şi probleme birocratice fără a umbla pe la instituţiile publice. Tocmai de aceea, şase adolescenţi orădeni au creat aplicaţia Citizen Assistant (Asistentul Cetăţeanului), menită să ghideze cetăţenii în procedurile birocratice. Tinerii vor să-şi dezvolte aplicaţia în aşa fel încât ea să poată fi implementată şi de Primăria Oradea.

În preajma Primului Război Mondial şi la capătul unei perioade faste, de dezvoltare, în Oradea existau, peste Crişul Repede, mai multe poduri pietonale, rutiere şi feroviare construite pe structură metalică. Construit în 1893, cu numele de "botez" Szent László, Podul Mic (foto), care a legat pieţele centrale şi a fost străbătut de tramvai, era la începutul secolului XX cel mai aglomerat. Cu 56 metri lungime şi 11 metri lăţime, podul nu avea pilon de susţinere, iar structura era în formă de arc.

De 13 ani, Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius încearcă să le insufle bihorenilor preocuparea pentru peşti, ape şi natură. Având în portofoliu numeroase proiecte, este una dintre cele mai active şi eficiente asociaţii pro-mediu din Bihor. "Credem în ceea ce facem", dezvăluie reţeta Andrei Togor, manager de proiecte şi, totodată, un bun specialist în ihtiologie, ştiinţa care se ocupă cu cercetarea peştilor. Andrei recunoaşte, însă, că piedicile puse uneori chiar de instituţii ale statului "dor" tot mai tare.

În cadrul "Punem preţ pe plastic", un program naţional destinat includerii plasticului într-un circuit responsabil, prin reducere, refolosire şi reciclare, lansat în luna iulie a acestui an, Carrefour a introdus în hipermarketul Oradea Lotus "Plata cu PET-ul". Astfel, clienţii pot cumpăra fructe şi legume cu PET-uri, între 25 octombrie şi 3 noiembrie. Fiecare PET valorează un fruct sau o legumă.

În ultima perioadă, orădenii din toate cartierele oraşului s-au trezit în case şi apartamente cu musafiri urât mirositori. Ploşniţele marmorate, o specie asiatică aflată în expansiune pe întreg mapamondul, au invadat de câţiva ani şi ţara noastră, iar acum s-au răspândit inclusiv în Bihor. Pe lângă că distrug legumele şi fructele, ploşniţele marmorate sunt deranjante şi pentru că, în apropierea iernii, caută orice prilej ca să se ascundă în case. Iar odată intrate, sunt greu de evacuat...

Reciclarea deşeurilor a primit un elan în Oradea. Două hipermarketuri importante din oraş, Carrefour Lotus şi Auchan, au decis să intre în lupta pro-mediu şi să le ofere ceva la schimb clienţilor care reciclează. În această săptămână, orădenii vor putea cumpăra de la Carrefour fructe şi legume „plătind” cu PET-uri, iar la Auchan vor primi apă, ulei de floarea soarelui sau detergent Fairy în schimbul uleiului uzat.

Până acum, tinerii din Oradea nu şi-au găsit entuziasmul necesar pentru a intra în aceste "hore". Oraşul are mulţi tineri creativi, inteligenţi, dedicaţi, dar din păcate aceştia nu au reuşit să devină o voce unică. În principal, pentru că în ultimii ani tinerii şi mediul non-guvernamental au contat prea puţin în faţa autorităţilor locale. Or, nesusţinuţi, nu pot nici măcar să participe la evenimentele naţionale, care adesea se desfăşoară departe de oraşul lor.

Tinerii din Oradea au intrat în rând cu lumea, mai precis cu semenii lor care protestează în stradă, pe întreg mapamondul, cerând mai multă preocupare pentru schimbările climatice. La finalul lunii septembrie, mobilizaţi de eleva Andra Cloştorfeanu şi de studenta Denisa Pantea, peste o sută de orădeni, majoritatea liceeni, au cerut autorităţilor şi cetăţenilor să ia măsuri împotriva poluării. Convinse că această problemă are nevoie de soluţii urgente, cele două tinere sunt decise să continue lupta...

Acum mai bine de 80 de ani, reţeaua şcolară a Oradiei era alcătuită din trei categorii de instituţii, răspândite în mai toate cartierele: şcoli primare, normale şi licee. În 1937, Şcolile Primare Urbane de Stat erau în număr de 12, cea mai mare funcţionând pe strada Griviţei, cu 678 de elevi...