Oradea noastră

Un oraş curat şi responsabil cu mediul înconjurător e unul în care deşeurile sunt corect gestionate. De aceea, colectarea separată este o obligaţie pentru toţi orădenii, iar Primăria şi RER Vest le recomandă tuturor să respecte această datorie. În caz contrar, riscă să fie puşi la plată.

Dacă este adevărat că fiecare om are un destin, atunci al ei este să promoveze protecţia naturii şi, mai ales, gestionarea corectă a deşeurilor, crede orădeanca Timea Székely-Farkas. Specializată în managementul deşeurilor încă de acum două decenii, când în România prea puţin se vorbea despre faptul că gunoaiele sunt, de fapt, materii prime, Tia este într-o continuă misiune de a promova sortarea deşeurilor, astfel încât poluarea naturii să fie cât mai redusă cu putinţă.

Cartierul orădean Nufărul este compus din două "sub-cartiere", corespunzătoare etapelor de dezvoltare. Nufărul 1 se află pe partea stângă a străzii cu acelaşi nume, în direcţia ieşirii din oraş, iar Nufărul 2 pe partea dreaptă.

În această lună, Ecolect Bihor şi Consiliul Judeţean Bihor organizează a doua ediţie a campaniei "Luna curăţeniei în Bihor". Prin aceasta, provocăm întreaga comunitate bihoreană (cetăţenii, biserica, şcoala, administraţia judeţeană şi locală, mediul de afaceri, ONG-urile şi mass-media) să participe activ la realizarea obiectivului nostru comun: un Bihor curat!

Pentru al doilea an la rând, în Bihor se desfășoară campionatul curățeniei, un concurs în care toate primăriile sunt invitate să adune gunoaiele din județ. La fel ca anul trecut, autoritățile au pregătit și premii pentru cele mai harnice orașe și comune, care vor aduna cele mai mari cantități de mizerii, dar și pentru copiii care se vor implica în aceste acțiuni.

România ar putea ajunge să plătească amenzi de 30.000 euro pe zi pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a închide depozitele de deșeuri periculoase. Opt asemenea locuri sunt în Bihor, județul cu cele mai multe depozite contaminate. Toate trebuiau închise și ecologizate până cel târziu în 2009, fiindcă sunt un pericol pentru mediu și pentru cetățenii care se învecinează cu ele. 13 ani mai târziu, autoritățile încă bat pasul pe loc.

Vremea tot mai caldă a dat putere naturii, iar orădenii constată că deja au de lucru prin grădini, indiferent că stau la casă sau la bloc. Tuturor li se aplică o regulă simplă: resturile vegetale, cum sunt crengile sau iarba tăiată, trebuie aruncate în pubelele maro, fiind deşeuri care se descompun şi se pot transforma în compost. Atenţie, însă: biodeşeurile nu trebuie amestecate cu plasticul!

Imobilul, construit la stradă, cu o curte interioară, se aseamănă unora din Budapesta proiectate tot de Vágó, dar şi cu unul din Subotica, faţada fiind influenţată de Secessionul vienez, căruia i-au fost adăugate elemente de artă populară în ornamentaţia interioară, pe streaşină, burlane şi jardinierele ferestrelor...

Prin geamul biroului său de pe strada Crinului, Christoph Horrix se salută, aproape zilnic, cu un bărbat care trece prin faţă. "Uneori vine la uşă şi, pentru că ştie puţină engleză, vorbim despre câtă gălăgie se face când sunt golite pubelele de gunoi. A fost agent de securitate la Lotus, dar habar nu am cum îl cheamă şi nici el nu ştie cum mă numesc. Cât am locuit în Berlin sau Düsseldorf, nu am avut asemenea întâlniri"... 

Peste tot în lume, o discuție pe tema schimbărilor climatice include și mențiuni la rapoartele IPCC. Acronim pentru „Intergovernmental Panel on Climate Change” (Grup interguvernamental de experți în schimbări climatice), IPCC este un organism științific înființat de ONU în 1988, cu scopul de a pregăti o analiză cuprinzătoare și recomandări pe problematica schimbărilor climatice.

Într-un an, cetăţenii Uniunii Europene cumpără 6,4 milioane de tone de îmbrăcăminte nouă şi, odată abandonate, peste jumătate dintre haine nu sunt reciclate, ci aruncate la gropile de gunoi. Această realitate va trebui să se schimbe, pentru că, din 2025, toate ţările UE vor trebui să asigure colectarea separată a produselor textile. Ce se va întâmpla cu hainele, odată colectate, nu este încă clar, pentru că tehnologiile de reciclare sunt puţine şi scumpe. În Bihor, o posibilitate pe care autorităţile o iau în calcul este valorificarea lor energetică.

În curtea unui bloc de pe strada Doina din Oradea, din spatele gardului viu, se aude zgomotul pământului săpat şi îngrijit. Andrei Popovici, un copil de 11 ani, ajutat de surioara lui Antonia (6 ani) şi de părinţii Monica şi Radu, îşi îngrijeşte grădina de legume înfiinţată chiar sub geamurile apartamentelor. "După ce mi-am terminat temele, ce poate fi mai relaxant decât să lucrez în grădină?", spune Andrei. N-are încă înălţimea unui adult, dar vorbeşte ca un om mare...

De fiecare dată când autorităţile îndeamnă cetăţenii să colecteze deşeurile separat, unii oameni se întreabă: de ce aş sorta eu gunoaiele, şi nu muncitorii din salubritate? Răspunsul la această dilemă este complex. Pe de-o parte, odată amestecate, unele deşeuri reciclabile se pot compromite, iar pe de altă parte, efortul mic al cetăţenilor nu suplineşte munca "salubriştilor", ci doar o înlesneşte puţin...

Încheierea iernii, creşterea zilei şi a temperaturii era prilej, acum mai bine de 50 de ani, pentru organizarea, de către autorităţi, a "lunii curăţeniei". În aprilie 1967, de pildă, ziarul Crişana prezenta stadiul lucrărilor la care participau lucrătorii din salubritate, muncitori şi alţi oameni, în cadrul "muncii patriotice".

Despre lipsa graniţelor şi a limitelor este proiectul nostru, pe care l-am numit  #unOMunPOMoŢARĂ...#oLUME. La jumătatea lunii martie, am trecut cu bine peste cea mai mare acţiune de plantare organizată în România în primăvara acestui an. "Plantăm speranţă" a adunat în acelaşi loc, lângă Husasău de Tinca, aproape 2.000 de suflete. Spun suflete, pentru că este o acţiune pentru comunitate, o acţiune la care participi cu sufletul, dar munceşti folosind trupul şi mintea. 

La fel ca orădenii, locuitorii din 25 de comune din jurul municipiului vor plăti factura de salubritate în funcţie de câte deşeuri generează. Începând din aprilie, autorităţile judeţene şi operatorul de salubritate RER Vest au introdus aici un sistem de tarifare nou, similar celui din Oradea. Bihorenii vor plăti pentru fiecare ridicare a deşeurilor reziduale, aşa că, dacă vor colecta separat, vor avea mai puţin de achitat.

Până pe 15 aprilie, orădenii pot să scape gratuit de deşeurile voluminoase şi periculoase de prin case sau curţi, în cadrul unei campanii organizate de Primărie şi RER Vest. Cetăţenii trebuie să anunţe firma de salubritate, de luni până vineri, între orele 07.30 şi 15.30, la numărul 0751-306.526, şi să precizeze pentru ce tipuri de deşeuri solicită colectarea, adresa la care locuiesc şi, desigur, numele şi prenumele.

Pe cât de frumos este centrul Oradiei, pe-atât de dizgrațios arată împrejurimile orașului. În trei zone din jurul municipiului, inclusiv într-o arie protejată, comisarii de mediu au găsit săptămâna trecută cantități impresionante de gunoaie, de la resturi din construcții la zdrențe, fotolii ori alte obiecte care n-au mai fost folositoare proprietarilor.

Așa cum, atunci când se întorc acasă de la cumpărături, așază fiecare produs la locul lui, și când aruncă gunoaiele orădenii ar trebui să țină cont de „locul” fiecăruia. Legea prevede că toți românii trebuie să plătească pentru câte deșeuri aruncă, iar orădenii care respectă regulile colectării separate observă că sortarea are un rost: facturile de salubritate sunt mai mici!

Circulaţia cu autobuze prin Oradea a crescut pe măsură ce oraşul s-a extins. După 1970, ele deserveau cartierele noi şi platformele industriale, dar şi gara, centrul şi alte zone intens frecventate. De aceasta se ocupa Întreprinderea Judeţeană de Transport Local, care folosea autobuze simple şi articulate, atât modele autohtone Dac, cât şi Ikarus.

"Gradul de civilizaţie al unui popor se măsoară după felul în care îşi tratează animalele". Dacă luăm în considerare acest dicton atribuit lui Gandhi, este lesne de înţeles că noi, românii, suntem cu câteva sute de ani în urmă.

Venirea primăverii şi preţurile tot mai mari ale combustibililor sunt două motive solide pentru ca orădenii să îşi dorească să iasă în oraş pe două roţi, în loc de patru. Oradea nu are, însă, o infrastructură adecvată cicliştilor. Aşa că pedalează prin oraş doar cine are curajul...

Obosiţi după doi ani de pandemie, iar acum îngrijoraţi de războiul care a izbucnit pe bătrânul continent, tuturor europenilor le este greu să-şi imagineze viitorul. Ce pare sigur este că tranziţia către o Europă mai puţin poluată şi sustenabilă, demarată odată cu lansarea Pactului Verde European (Green Deal), trebuie să rămână o prioritate. Şcolile şi firmele din Bihor pot începe să pregătească specialişti în meserii "verzi"...

Peste 700 de elevi din şase judeţe, inclusiv o clasă de gimnaziu din Ştei, învaţă la şcoală ce este sustenabilitatea, de ce trebuie să aibă grijă de resursele Terrei şi, mai ales, cum. O echipă formată de două ONG-uri din Cluj, din care face parte şi o orădeancă, a scris primul manual de educaţie pentru sustenabilitate din ţară, care poate fi folosit ca suport pentru o disciplină opţională la gimnaziu sau liceu. Pe lângă o sumedenie de alte noţiuni teoretice, elevii trebuie să înveţe şi respectul pentru resurse...

Sequoia gigantea (Lindl.) Dechne, sau arborele mamut, este o specie originară din America de Nord care, în condiţii favorabile, ajunge să trăiască chiar mii de ani. Cel mai bătrân exemplar este General Sherman, din SUA, care are aproximativ 2.200 ani şi peste 83 de metri înălţime, fiind cu 10 metri mai scund decât Statuia Libertăţii.

În anul 1919, când Oradea a intrat oficial între graniţele României Mari, în oraş nu existau monumente privind istoria şi cultura românească, oraşul fiind majoritar maghiar. Abia în perioada interbelică, cu eforturi, au apărut astfel de edificii în spaţiul public.

Deşi era convins că nu va pleca niciodată din România şi că acasă, la Oradea, are tot ce îi trebuie ca să fie fericit, de mai bine de cinci ani, Adrian Şuhanea locuieşte în Olanda. S-a mutat în ţara lalelelor şi a bicicletelor după ce a primit o ofertă la care nici nu a îndrăznit să viseze: să lucreze pentru Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Astăzi, orădeanul este unul dintre specialiştii care promovează programele educaţionale ale ESA în rândul elevilor şi studenţilor de pe întreg continentul.

În timp ce orădenii riscă amenzi dacă nu curăţă zonele verzi din jurul imobilelor, regula pare că nu se aplică instituţiilor publice. În scuarul de lângă fostul sediu al Direcţiei de Statistică, atribuit Parchetului Curţii de Apel, de luni bune zac fără să fie deranjate nişte crengi uscate. La doi paşi de cea mai nouă pietonală a oraşului... 

Ghioceii sunt demodați. Într-un oraș ca Oradea, cu trafic intens și zeci de șantiere, vestitorii primăverii sunt gropile din asfalt. Aproape că nu este arteră importantă în care dezghețul să nu fi provocat găuri. „Deranjul în trafic este destul de mare. Pe lângă gropile apărute peste iarnă, constructorii au de acoperit și asfaltat săpăturile făcute peste iarnă pentru înlăturarea unor avarii la rețelele de apă și termoficare”, spune viceprimarul Marcel Dragoș.

Construit în începutul anilor 1900 ca o galerie comercială similară celei din Milano, Pasajul Vulturul Negru a rămas, timp de decenii, un ansamblu cu funcţiuni comerciale. În anii ‘70-‘80, aici se găseau mai multe magazine, de produse alimentare, confecţii, mobilă, porţelan, tutungerie, consignaţie, cofetărie. Deşi mulţi orădeni frecventau locul, presa locală arăta că el nu era întreţinut bine.