Oradea noastră

Crişul Repede poate deveni un loc de mişcare nu doar pentru pietonii care se plimbă pe maluri, ci şi pentru cei care îl "încalecă" în ambarcaţiuni fără motor. În bărci pneumatice sau cu vâsle, orădenii ar putea să se plimbe pe apă, dar se lovesc de opoziţia pescarilor, nemulţumiţi că sportivii alungă peştele. Soluţia? Un regulament care să-i împace pe toţi.

Orădenii care aleargă în Parcul I. C. Brătianu au la îndemână o soluţie pentru împrospătare. Pe latura dinspre Aleea Ştrandului, Compania de Apă Oradea a montat un fel de duş de grădină care pulverizează apa ca pe o ceaţă răcoroasă.

Unul dintre cei mai cunoscuţi profesori ai Oradiei interbelice a fost George Bota. Născut în anul 1889, în localitatea Araci, acum în judeţul Covasna, a urmat studiile liceale şi universitare în Bucureşti, luându-şi licenţa în filosofie şi drept în 1913. A luptat pe frontul Primului Război Mondial, fiind ulterior premiat cu mai multe decoraţii.

Toate oraşele şi comunele din Bihor plătesc anual contribuţii către Fondul de Mediu, dacă nu îşi îndeplinesc ţintele de reciclare a deşeurilor, bani pe care instituţia îi investeşte apoi în proiecte prietenoase cu mediul înconjurător. Care sunt aceste proiecte şi cum pot bihorenii să atragă bani explică Ion Vasile, vicepreşedintele Administraţiei Fondului de Mediu, venit recent într-o vizită în Bihor tocmai pentru a prezenta oportunităţile de finanţare într-un an în care instituţia are un buget record.

Orădenii care vor să pedaleze până în Vama Borş sau chiar până în Ungaria, pe pista anume făcută pe fonduri europene şi inagurată în 2015, ar trebui să fie cu băgare de seamă. Înainte de Borş, pista se „evaporă”!

Locuitorii oraşului care încă nu au încheiat noul contract de salubritate cu RER Vest ar trebui să se aştepte la facturi mari de la... Primărie. Poliţia Locală a început să trimită notificări celor 72 de asociaţii de proprietari din oraş şi celor 112 gospodării care nu au semnat actele, avertizându-le că, dacă îşi păstrează decizia, vor plăti taxa specială de salubritate, în valoare de 27,5 lei pentru fiecare locuitor din apartamentul sau casa respectivă. „Bonus”, şi o amendă...

Despărţirea de un animal de companie este dureroasă şi este uşor de înţeles de ce mulţi stăpâni ar vrea să-şi îngroape căţelul sau pisica într-un loc apropiat, unde să le mai poată omagia loialitatea. Bihorul nu are, însă, niciun cimitir pentru animale şi nici măcar un serviciu de incinerare a necuvântătoarelor, aşa că stăpânii fie le predau firmelor din alte judeţe sau chiar ţări, fie le caută un loc de veci umbros şi accesibil. Unii dintre ei au ales o pădure de lângă Oradea...

"Iunie - Luna curăţeniei în judeţul Bihor" a fost o campanie desfăşurată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect Group (formată din toate cele 101 primării din judeţul Bihor şi care are rolul de a implementa Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor - SMID) şi Consiliul Judeţean, pentru a aduce comunitatea bihoreană în jurul unei probleme comune: curăţenia "casei" pe care o avem dincolo de poartă, străzile, văile, apele şi munţii unde ne petrecem mare parte din viaţă.

Pentru ca râul Oradiei să curgă nestingherit spre Ungaria, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a demarat decolmatarea sectorului din zona Sovata. Pe malul drept al Crişului Repede, stuful şi plantele crescute în apă sunt defrişate, iar aluviunile depuse pe fundul râului sunt de asemenea curăţate.

Chiar dacă este un înalt prelat al Bisericii Romano-Catolice, episcopul Böcskei László nu se dezice de activităţile lumeşti. Zilele trecute, a fost surprins de vizitatorii Grădinii Palatului Episcopal în timp ce uda florile, după ce le-a dat voie tinerilor responsabili cu această muncă să meargă la ştrand.

Cea mai alergenă buruiană, ambrozia, va înflori în curând şi va da bătăi de cap multor orădeni. Tocmai de aceea, Poliţia Locală a notificat deja proprietarii de terenuri pe care această plantă creşte. Au fost verificate 715 terenuri cu potenţial risc de infestare cu ambrozie...

Compania responsabilă cu colectarea deşeurilor produse de orădeni şi de salubrizarea stradală a municipiului, RER Vest, a demarat o altă acţiune menită să îmbunătăţească aspectul oraşului: spălarea recipientelor deţinute de asociaţiile de proprietari din oraş.

La comanda Primăriei, operatorul de salubritate RER Vest înlocuieşte şi completează coşurile de gunoi stradale din zona centrală, precum şi pe marile bulevarde din oraş. Municipalitatea a comandat 355 de coşuri confecţionate din PVC de culoare verde, prinse pe un suport metalic.

Au trecut peste 30 de ani de când, cu inima frântă, doctorul Kiss András a lăsat în urmă Oradea, oraşul pe care îl consideră cel mai frumos loc de pe pământ. „Cei mai frumoşi ani din viaţa mea aici i-am trăit”, spune el. N-a uitat locul în care a crescut, a învăţat, şi-a cunoscut soţia şi unde ani la rând a vindecat pacienţi ajunşi pe paturile Spitalului Judeţean. La 83 de ani, medicul a vrut să facă un cadou oraşului şi a publicat un album cu fotografii făcute pe străzi, în parcuri şi cu oamenii urbei. De dragul Oradiei lui...

Rămasă între blocuri în anii ’80, clădirea cu numărul 2 din Piaţa Ion Creangă a fost ridicată în perioada interbelică, pe când în cartier erau doar case. Având parter, un etaj şi încă unul parţial, aceasta a fost dată în folosinţă în 1931 prin inaugurarea Spitalului Sf. Iosif al Surorilor de caritate Sf. Vicenţiu din Oradea. Entitatea avea 50 de paturi şi mai multe specializări, iar din Monografia Almanah a Crişanei din 1936 aflăm cine erau medicii care profesau aici.

Condiţia principală pentru ca Oradea să valorifice o parte cât mai mare din deşeurile generate de cetăţeni şi, implicit, să poate reduce cantităţile de resturi abandonate la haldă, este ca orădenii să colecteze separat. Asta înseamnă să arunce corect fiecare tip de deşeu, în recipientul aferent, iar muncitorii RER Vest le vor transporta tot separat. O lecţie simplă, dar atât de importantă...

La sfârşitul lunii iunie, am depus la Primăria Oradea şi la OTL o iniţiativă prin care cer sprijinul consilierilor locali pentru a oficializa şi la noi conceptul de Vinerea verde, aşa cum deja funcţionează la Cluj. Aş putea spune că cer un "verde instituţional", pentru o orientare modernă a încurajării transportului public în comun, în dauna maşinilor.

În urmă cu trei luni, regulile de colectare a deşeurilor s-au schimbat radical, iar întrebarea pe care orădenii şi-au pus-o cel mai des a vizat costurile lunare. În locul unui tarif fix pe persoană, cum era înainte, facturile variază în funcţie de cantitatea de deşeuri generată într-o gospodărie şi de tipul acestora. Mulţi orădeni au descoperit soluţia corectă pentru a menţine costurile cât mai scăzute: colectarea separată. Cu cât trimit mai puţine gunoaie la haldă, cu atât plătesc mai puţin!

Cea mai amplă campanie de curăţenie din judeţ s-a încheiat. Timp de o lună, toţi bihorenii au fost îndemnaţi să adune gunoaiele aruncate în jurul oraşelor şi satelor în care locuiesc, iar în cele 100 de unităţi administrativ-teritoriale s-au organizat, în total, 151 de acţiuni de acest gen. În această săptămână, autorităţile vor anunţa care sunt cele şase primării câştigătoare ale campionatului, adică cele în care s-au adunat cele mai mari cantităţi de gunoaie pe cap de locuitor. Pe lângă laude, locuitorii acelor oraşe sau comune vor primi o finanţare de 100.000 lei pentru un parc, un teren de sport sau o altă investiţie de care să se bucure toţi.

De câteva săptămâni, clădirea tehnică din Parcul Petőfi pare că a prins viaţă. Artiştii Roxie Stan şi Horea Sălăgean au făcut o pictură murală viu colorată, cu scena căderii în păcat e Evei în Grădina Raiului.

Au trecut trei luni de când orădenii plătesc facturi de salubritate în funcţie de volumul de deşeuri generat, iar un fenomen nedorit apare: debarasarea gunoaielor în pubelele altora! A păţit-o şi artistul Ovi D. Pop, a cărui şcoală de fotografie are sediul într-o casă de pe strada Iuliu Maniu, dar care i-a surprins pe împricinați...

Comerțul socialist nu excela nici prin diversitatea, nici prin calitatea mărfurilor oferite. În iunie 1979, ziarul Crișana publica o mică anchetă privind disponibilitatea băuturilor răcoritoare în magazine, dat fiind începutul sezonului estival. Magazinele de stat, singurele existente, erau prost aprovizionate, de exemplu cofetăria Nufărul primind în lunile mai și iunie răcoritoare doar de două ori.

Tot mai multe studii confirmă că drumeţiile în natură sunt un bun medicament împotriva stresului şi anxietăţii. Adesea, însă, o simplă ieşire la iarbă verde se poate lăsa cu nervi, pentru că nu toţi "vecinii" de platou dovedesc respect faţă de semeni şi de natură şi dau muzica la maximum, acoperind orice tril reuşit. Un comportament nedorit, pe care autorităţile nu-l pot corecta...

Înainte ca regulamentul pentru întreţinerea spaţiilor verzi să devină realitate, în spatele unui bloc de pe Sovata, o cochetă grădină cu flori încântă locatarii şi trecătorii. Dovadă că unii orădeni n-au nevoie de nicio presiune ca să demonstreze simţ civic şi dragoste faţă de locul unde trăiesc...

În timp ce autorităţile iau măsuri timide pentru a promova mersul pe bicicletă, unii antreprenori din Oradea au soluţii concrete: premiază angajaţii care, în loc să meargă la serviciu pe patru roţi, preferă două. Un exemplu îl dă Cristian Puşcaş, administratorul firmei de arhitectură Novartis, cu 12 angajaţi. „Post-pandemie, se tot vorbeşte despre conceptul „back to work” (n.r. înapoi la muncă), şi am zis să facem şi „back to bike” (n.r. înapoi pe biciclete)”, spune Puşcaş. 

Gândită ca soluţie pentru reducerea cantităţilor de deşeuri pe care Oradea le depune la halda de gunoaie, totuşi colectarea separată a resturilor biodegradabile nu-şi atinge pe deplin scopul, pentru că orădenii fie nu ştiu cum să arunce corect gunoaiele, fie încă n-au găsit motivaţia necesară ca să o facă.

În urmă cu un an, albinele au primit recunoaşterea pe care o merită: Institutul Earthwatch (Supravegherea Pământului), o fundaţie americană care militează pentru protejarea mediului înconjurător, a decretat că acestea sunt cele mai importante vieţuitoare de pe Terra, iar Societatea Regală de Geografie din Marea Britanie a confirmat asta. De aproape două decenii, orădeanca Beatrice Tica urmăreşte cu atenţie munca lor şi le ajută să ducă o viaţă cât mai uşoară. Apicultor atestat, este unul dintre producătorii bihoreni de miere 100% naturală, având o stupină cu circa 4 milioane de albinuţe. 

Într-o singură zi, Primăria a supus dezbaterii publice două regulamente importante pentru faţa oraşului: unul prin care îi obligă pe toţi cetăţenii să îngrijească spaţiile verzi din jurul imobilelor în care locuiesc şi altul ce prevede amenzi uriaşe pentru şoferii care intră cu maşinile în zonele pietonale. Orădenii sunt invitaţi să le citească, pe site-ul Primăriei, şi să transmită eventualele nemulţumiri, înainte ca aleşii lor să le transforme în lege.  

A spune despre un obiect că e relicvă înseamnă a-l considera foarte preţios. Iar un obiect devine preţios atunci când transmite o informaţie importantă şi unică peste generaţii. O relicvă nu e doar "un obiect rămas din trecut şi păstrat ca amintire scumpă", aşa cum spune DEX-ul, ci e un obiect viu, activ, emisiv, simultan martor şi mărturisitor, pentru că a acumulat şi conservat în fibra lui un mesaj despre energia vremurilor în care a fost creat.

Clădirea cu un etaj de pe strada Mihai Eminescu 28, colţ cu strada Nicolae Iorga, a avut, de-a lungul a 120 de ani, mai multe destinaţii, toate în legătură cu copiii. Proiectat de arhitectul Sztarill Ferenc şi ridicat în anul 1900, imobilul a fost destinat Institutului "Szent László", care îngrijea bătrâni şi copii. Aflat sub conducerea călugăriţelor Ordinului Sf. Vincenţiu, institutul funcţionase încă din 1887 într-o clădire vecină, care către finalul secolului devenise neîncăpătoare.