Oradea noastră

Teoretic, din 31 martie, toţi românii care cumpără produse ambalate în sticle trebuie să plătească o garanţie de 50 de bani, măsură introdusă pentru a stimula reciclarea acestor ambalaje. În realitate, însă, deşi legea este în vigoare, orădenii constată la casa de marcat că nu se întâmplă nimic.

În anul 1968, transportul în comun din Oradea se făcea cu 77 tramvaie, unele cu remorcă, şi 69 autobuze. Existau 6 linii de tramvai şi 10 de autobuz, care deserveau zonele cele mai aglomerate ale urbei. O serie de articole publicate în ziarul Crişana dezvăluie câteva dintre problemele cu care se confruntau călătorii. La orele de vârf, toate vehiculele circulau pline până la refuz, iar tramvaiele aveau viteză mică, în medie de 7 km/h...

Mamuţii şi strămoşii calului se plimbau alene pe pajiştile care înconjoară în prezent satul Betfia, din comuna Sânmartin. Se întâmpla acum 2 milioane de ani, dar dovezile au rămas... La numai 10 kilometri de Oradea, curioşii pot vedea avenul Betfia, o poartă spre istoria omenirii.

Când era de-o şchioapă, Marius Bândilă a învăţat să pescuiască, întâi pe apele din Mureş, apoi pe cele din Bihor. "Aşa îmi încarc bateriile", spune bărbatul, convins că liniştea de pe malul unui râu, în mijlocul naturii, este nepreţuită. Pentru că îşi doreşte ca şi nepoţii lui să găsească această linişte, tânărul este un activist pentru ape curate, cu viaţă piscicolă abundentă. Alături de câţiva prieteni, a fondat Grupul Pescarilor Sportivi Orădeni, un ONG care populează râuri cu peşte şi curăţă gunoaie aruncate în natură. Din grijă pentru viitor...

#trashtag challenge este o provocare viralizată care îndeamnă la ecologizarea zonei în care locuim sau activăm. Nu e nimic nou: nici provocarea, nici nevoia de a schimba ceva în atitudinea noastră față de mediul înconjurător.

Pe vremuri, Oradea era străbătută de mai multe cursuri de apă. Pârâul Peţa nu era canalizat şi avea un parcurs sinuos prin mai multe cartiere şi pe mai multe braţe. Acesta trecea prin cartierul Velenţa, pe unde acum sunt străzi, şi ajungea în proximitatea Cetăţii. La începutul secolului trecut, actualul cartier Nufărul era doar un sat...

Şcoala e casa copiilor şi a dascălilor. Ne petrecem acolo jumătate din zi, jumătate din viaţă. Condiţia implicită ar fi să fim fericiţi. Sunt înainte de toate părinte şi primul gând e la copii, la ce aş putea să fac pentru ei. Cred cu tărie că investiţia în timp, în iubire, în educarea lor contează şi ştiu că au nevoie să-şi identifice abilităţile, să le fie încurajate talentele.

Fie că ne încântă cu trilurile, fie că le admirăm zborul deasupra oraşului, păsările care cuibăresc în Oradea completează peisajul citadin. Nu mulţi orădeni ştiu însă că unele dintre speciile pe care le zăresc sunt prezenţe rare, chiar neobişnuite. De pildă, şoimul călător, cea mai rapidă pasăre din lume, vine tot mai des aici, ciuşul, o bufniţă de mici dimensiuni originară din Asia, s-a reîntors după ani de zile, şi a apărut ca din senin şi cucul, o pasăre cu un cântec uşor de recunoscut, dar căreia nu-i plac oraşele...

Dacă România ar fi fost condusă în continuare de comunişti, Oradea ar fi arătat cu totul altfel decât o ştim acum. "Planurile comuniştilor erau să dărâme aproape toate casele şi să construiască numai blocuri. Ar mai fi rămas case doar pe dealuri", dezvăluie Cristian Culiciu, un istoric orădean la început de carieră. Tânărul a studiat în amănunt arhivele locale, informaţiile astfel descoperite cuprinzându-le în teza de doctorat "Urbanismul în era de "stat": sistematizarea Oradiei în perioada comunistă". O cercetare în premieră pentru istoria locală!

Reciclarea deşeurilor rămâne regulă pentru orădeni. Operatorul licenţiat de salubritate sfătuieşte toţi locuitorii oraşului să colecteze selectiv deşeurile, ţinând cont că nu este doar o obligaţie prevăzută de lege, ci şi o soluţie pentru gestionarea ecologică a acestora. RER le aminteşte orădenilor cum să procedeze...

După o zi stresantă la muncă, cel mai la îndemână mijloc de relaxare poate fi plimbarea într-un parc sau o zonă verde, aproape de casă. Tocmai de aceea, întreţinerea acestor zone este foarte importantă, consideră Vasile Cralic, un inginer peisagist de 28 de ani, angajat al firmei Kaluna, care a adunat deja şase ani de experienţă în creşterea şi întreţinerea plantelor, plus alţi patru în proiectarea şi amenajarea de spaţii verzi. „Acasă nu înseamnă doar interiorul zidurilor în care locuim”, spune tânărul.

Mircea Maliţa a fost o adevărată personalitate a secolului trecut. S-a născut în Oradea pe 20 februarie 1927, absolvind Liceul Emanuil Gojdu. Studiile superioare le-a urmat în Bucureşti, unde şi-a luat şi doctoratul pe tema "Modele matematice pentru negocieri" şi şi-a continuat cariera tot în Capitală, activând pe mai multe planuri.

Acoperiţi de gunoaie nu vom fi o atracţie turistică. Chiar dacă operatorii de turism se străduie să facă orice pentru aducerea turiștilor pe plaiuri bihorene, aceștia vor pleca dezgustați, nu vor mai reveni, ba ne vor face şi o antireclamă. Măcar rușinea față de străinii care ne vizitează să ne facă să respectăm natura. Parcă eram cel mai ospitalier popor, nu?

Dacă aveţi de gând să vă cumpăraţi anul acesta electrocasnice, un autoturism nou sau panouri fotovoltaice, ceea ce vă va scuti de factura pentru electricitate, aţi putea obţine bani de la stat pentru aceste investiţii. Administraţia Fondului de Mediu (AFM) va continua două dintre programele mai vechi, Rabla şi Rabla pentru electrocasnice, şi a lansat unul nou, prin care va acorda sume de până la 20.000 de lei pentru românii care vor să-şi monteze panouri fotovoltaice.

Din luna martie, 50 de asociaţii de proprietari din Oradea vor folosi un soft comun, pentru verificarea şi plata facturilor de întreţinere. Achiziţionat de Primărie, acest program este unul dintre paşii pe care municipalitatea îi face pentru a digitaliza cât mai multe din serviciile oferite. Totodată, din acest an, orădenii ar putea solicita prin internet mai multe acte de la Instituţia Arhitectului Şef. „Căutăm soluţii pentru implementarea mai multor aplicaţii de digitalizare”, spune city-managerul Dacian Palladi.

De câteva zile, când trec prin Parcul 1 Decembrie, orădenii se întreabă ce statuie va fi dezvelită acolo. Pe una dintre aleile parcului, stă înfoliat bustul geografului Emmanuel de Martonne, francezul care a trasat graniţele României, în 1918. 

Experimentul Primăriei şi al RER Vest de colectare selectivă în trei fracţii s-a dovedit eficient. Cele peste o sută de asociaţii care au aruncat deşeurile în trei pubele au reuşit să recicleze sau să valorifice jumătate din gunoaiele produse. Aşa cum cer normele europene...

Cartierul orădean Ioşia-Nord a fost construit în anii ’70 după un proiect-tip. Locul era liber, ocupat doar de terenuri agricole, malul Crişului nefiind regularizat. Autorităţile vremii ar fi dorit ridicarea unui cartier-staţiune cu funcţii multiple, inclusiv sportive. Ideea nu a prins contur, astfel că s-a optat pentru ridicarea de blocuri obişnuite. Totuşi, funcţia recreativă a fost păstrată pentru partea către Criş. Şi, pentru că în Oradea nu exista o sală de sport polivalentă, în 1975 a fost realizat un asemenea proiect, de către Centrul de Proiectări Judeţean Bihor, şef de proiect fiind desemnat arhitectul Vladimir Ionescu...

În vara anului trecut, când Primăria şi RER Vest au dat startul programului pilot de colectare selectivă în trei fracţii, Ioan Ferche, preşedintele Asociaţiei Apateului 4, de pe strada cu acelaşi nume, şi-a învăţat toţi vecinii regulile noi. "Dacă-i spui omului o dată, de două ori, de trei ori, cum să arunce gunoaiele, măcar de ruşine tot face corect", spune bărbatul. "Conştiinţa omului trece prin buzunar", afirmă el.

Într-o seară din vara anului trecut, cu gurile căscate şi cu telefoanele în mâini, parcă obligaţi să imortalizeze fiecare secundă de culoare, mii de oameni au luat parte la primul spectacol de video-mapping din Oradea. Astfel de animaţii s-ar putea face în continuare, însă, şi dincolo de proiect...

Salubritatea devine o factură tot mai scumpă pentru Oradea! Pentru că nu şi-a îndeplinit ţintele de reciclare impuse de lege, adică n-a reciclat măcar 35% din deşeurile produse, municipiul va plăti către Fondul de Mediu circa 700.000 lei. Astfel, în ultimii trei ani, suma totală pe care Oradea a „expediat-o” la Bucureşti pentru că nu a reciclat destule gunoaie se ridică la 1,5 milioane lei. Bani aruncaţi... la tomberon.

De la început doresc să clarific o confuzie constatată în spaţiul public şi să precizez că Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) este instituţia care se ocupă cu reglementarea şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului, iar Garda Naţională de Mediu este instituţia specializată în inspecţie şi control de mediu.

După Marea Unire, una din provocările prioritare a fost organizarea administrativă în baza legislaţiei româneşti, dar şi stimularea educaţiei şi a culturii în limba română. Unul dintre pionii importanţi ai acestor activităţi a fost Petre Dejeu.

De zeci de ani, la marginea de vest a Oradiei zac mormane uriaşe cu reziduuri periculoase, rămase în urma producţiei care odinioară duduia la fabricile Alumina şi Sinteza. Ani la rândul, proprietarii şi autorităţile şi-au pasat problema ecologizării siturilor contaminate. România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene tocmai pentru că a ignorat acest pericol pentru cetăţeni, astfel că acum se caută, din nou, soluţii pentru curăţarea resturilor toxice.

Pe lunga listă a proiectelor din fonduri europene pe care Primăria Oradea le demarează în acest an se numără şi investiţii de 25 milioane lei în amenajarea de spaţii verzi. Viceprimarul Florin Birta afirmă că, datorită acestor investiţii, în cel mult doi ani, oraşul va avea 12 hectare noi de parcuri. Totodată, edilul garantează că în Oradea copacii se taie numai dacă există motive argumentate şi numai după ce specialişti consultaţi de Primărie îşi dau acordul, aşa încât oraşul să rămână cât mai verde...

Februarie va fi o lună electorală pentru orădeni. Dar, în loc să-şi voteze reprezentanţii, vor alege ce investiţii să se facă în oraşul lor, căci procesul de bugetare participativă a intrat în etapa votului la urne. Primăria va da startul întâlnirilor în cartiere, în cadrul cărora iniţiatorii proiectelor vor putea să le laude, iar cetăţenii să aleagă.

RER Vest şi Primăria Oradea au premiat, miercuri seară, asociaţia din Oradea care a avut cele mai bune rezultate în cadrul proiectului pilot de colectare a deşeurilor pe trei fracţii, inclusiv deşeuri biodegradabile. Asociaţia de proprietari Apateului 4, cu două scări, va fi scutită de plata serviciului de salubritate timp de un an. Proiectul pilot va continua şi în 2019, sacii din hârtie împărţiţi asociaţiilor din program pentru colectarea deşeurilor biodegradabile urmând să fie înlocuiţi cu unii tot din material biodegradabil.

Cei 12.000 de orădeni care s-au obişnuit să colecteze selectiv în trei fracţii trebuie să-şi păstreze obiceiul. RER Vest continuă adunarea biodeşeurilor de la cele 126 de asociaţii de proprietari din Oradea cuprinse în program. Primăria şi RER Vest vor anunţa în curând rezultatele celor şase luni de testare şi care este asociaţia ce va fi premiată.

Pentru că această iarnă a fost mai darnică decât altele în privinţa omătului, RER Vest s-a asigurat că străzile Oradiei vor fi deszăpezite ca la carte. Pentru a nu rămâne fără material antiderapant, conducerea RER Vest a căutat soluţii, iar singura identificată a fost la o companie din Ungaria, dispusă să furnizeze rapid o mie de tone de sare. Sarea ungurească, de fapt, provine din Ucraina, şi, culmea, este la un preţ mai mic decât cea achiziţionată din judeţul Cluj, chiar dacă are aceeaşi calitate.

În Oradea începutului anilor 1900, principalele opţiuni de petrecere a timpului liber erau cafenelele, cinematograful şi spectacolele teatrale. Pe-atunci, în oraş funcţionau aşa-numitele Cercuri Teatrale, care se ocupau cu organizarea de spectacole în mai multe zone. Clădirea Teatrului din actuala Piaţă Ferdinand era proaspăt construită în 1900, iar în oraş mai existau şi teatre în aer liber.