Abia ulterior adoptării proiectului legislativ vizând tăierea salariilor (fie pe calea reexamninării parlamentare) fie pe calea unei ordonanţe de urgenţă acestea vor putea intra în vigoare.
Toata presa din România prezintă săptămânile acestea diferite scenarii cu privire la problema reducerii cheltuielilor bugetare cu salariile şi pensiile. În acest context, voi încerca să prezint punctual etapele rămase până la o posibilă intrare în vigoare a legii care prevede tăierea salariilor bugetare şi a pensiilor.
Nici o hotărâre judecătorească prin care instanţa se pronunţă asupra fondului cauzei, respectiv asupra temeiniciei pretenţiilor reclamantului, nu poate fi fundamentată decât pe probele administrate în cauză.
.jpg)
Aproape orice faptă juridică poate fi dovedită cu martori, şi aproape orice persoană poate depune mărturie în procese. Totuşi, legea scuteşte anumite categorii de persoane de obligaţia de a depune mărturie. Spre exemplu, medicii, preoţii şi avocaţii nu sunt obligaţi să depună mărturie cu privire la faptele de care au luat cunoştinţă în exerciţiul profesiei.
Legea nr. 544/2001, prin care s-a reglementat accesul efectiv al cetăţeanului la informaţiile de interes public, arată extrem de clar că accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice.
.jpg)
Legea română prevede că, în cazul anumitor litigii, părţile sunt scutite de obligaţia achitării taxei de timbru. Spre exemplu nu este necesară achitarea acestei taxe în cazul proceselor penale, în situaţia contestării unui proces-verbal de contravenţie sau în litigiile decurgând din raporturi de dreptul muncii...
O vorbă din popor spune că "poţi muri cu dreptatea în mână". Această afirmaţie poate fi cât se poate de reală - dacă persoana în cauză nu este atentă la anumite termene prevăzute de lege şi nu face un anumit act în interiorul acestor termene pierde posibilitatea de a se adresa justiţiei şi de a obţine recunoaşterea dreptului său.
Chiar şi în situaţia în care sunt respectate toate normele legale în vigoare cu privire la efectuarea înregistrărilor radar în situaţia contravenţiilor rutiere, legislaţia noastră prevede anumite marje de toleranţă ale acestor aparate.
E bine de ştiut: din fotografiile Poliţiei trebuie să se distingă în mod obligatoriu numărul de înmatriculare al autoturismului înregistrat, altfel procesul-verbal este nul în situaţia în care în fotografii apar mai multe autovehicule.
În momentul în care suntem opriţi în trafic şi amendaţi pentru depăşirea vitezei, poliţistul nu are obligaţia să ne prezinte fotografiile radar. De aceea, dacă apreciem că viteza trecută în procesul-verbal a fost măsurată greşit, trebuie să formulăm o plângere la judecătoria în raza de competenţă a căreia am fost amendaţi.
Foarte multe amenzi (şi suspendări de permise de conducere) se aplică pentru trecerea pe culoarea roşie a semaforului sau pentru nerespectarea interdicţiei de depăşire în zonele cu linie continuă.
.jpg)
Citind zilele trecute un articol cu un titlu asemănător apărut pe internet şi redactat de un "celebru avocat" am rămas absolut stupefiat de enormităţile pe care le conţinea. De aceea, am decis să prezint săptămâna aceasta şi săptămânile următoare câteva aspecte reale cu privire la modul în care putem obţine anularea unui proces-verbal prin care o persoană este amendată şi (de multe ori) i se suspendă şi permisul de conducere.
O vorbă veche din popor, spune că întotdeauna este preferabilă o împăcare strâmbă a unei judecăţi drepte. Mult timp nici eu nu am crezut acest proverb, dar experienţele ultimilor ani m-au convins că el reflectă adevărul, întrucât câştigurile unei înţelegeri cu partea adversă depăşesc întotdeauna neajunsurile.
Întrucât criza economică a provocat falimentul a numeroase societăţi comerciale, am considerat că este util să prezint câteva aspecte generale legate de reglementarea falimentului în legislaţia românească.
Una dintre condiţiile esenţiale ale oricărui stat de drept este controlul legalităţii actelor administraţiei publice, respectiv posibilitatea cetăţeanului de a obţine în instanţă anularea actelor administrative nelegale. Practic orice cetăţean are posibilitatea de a solicita şi obţine anularea actelor emise de organele statului...
Prea puţini conducători auto ştiu că, în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil sau penal pentru prejudiciile apărute. Totul e să îi acţionaţi în judecată...
Pentru a executa silit o hotărâre judecătorească este necesar, în majoritatea cazurilor, să obţinem învestirea cu formulă executorie a hotărârii care trebuie să fie irevocabilă - adică să nu mai poată fi atacată cu apel sau recurs.
În procesele comerciale, înainte de a se adresa instanţei, este obligatorie parcurgerea unei proceduri care să implice posibilitatea ajungerii la o soluţie care să nu presupună intervenţia instanţei de judecată.
Pentru a ne putea recupera mai uşor banii de la eventualii noştri datornici, în măsura în care avem acte din care rezultă că această datorie este acceptată de către datornic (contracte de împrumut, facturi semnate, etc.) legea română reglementează o procedură mai rapidă decât un proces normal.
România, la fel ca orice ţară civilizată, are o legislaţie în materia protecţiei cetăţeanului consumator faţă de abuzurile ce pot interveni din partea comercianţilor.
În România, orice cetăţean poate solicita şi obţine încetarea efectelor unei legi, în măsura în care aceasta ar fi contrară principiilor consacrate de Constituţie.
În exercitarea atribuţiilor sale constituţionale Guvernul adoptă hotărâri sau ordonanţe. Dacă hotărârile se emit pentru reglementarea în detaliu a aplicării legii, ordonanţele sunt acte cu valoare egală cu legea.
Cei interesaţi trebuie să ştie că au toate şansele de a obţine în justiţie anularea plăţii aşa-numitei taxe de poluare legată de înmatricularea autoturismelor.
Din punct de vedere politic, atât timp cât preşedintele este ales prin vot universal de către popor, el răspunde doar faţă de acesta şi poate fi demis doar printr-un referendum.
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate.
Dacă în SUA preşedintele este şi conducătorul guvernului iar în Franţa numeşte şi revocă primul ministru prezidând toate şedinţele guvernului, în România preşedintele are doar rolul de a desemna candidatul la funcţia de prim-ministru.
Pentru a-şi exercita rolul de garant al funcţionării statale şi de mediator între puterile statului, Preşedintele trebuie să-şi exercite prerogativele conferite de Constituţie. Dar care sunt limitele sale?
Regimul politic în România nu este niciun regim prezidenţial (cum este spre exemplu cel american), nici parlamentar (cum este cel german, italian sau maghiar) şi nici măcar semiprezidenţial (cum este cel francez).
Valoarea juridică a referendumului vizează doar informarea preşedintelui cu privire la voinţa populară referitor la un subiect concret. Pentru transpunerea în practică a voinţei populare, trebuie utilizate şi alte mijloace juridice.
Sistemul românesc dă naştere unui cerc vicios, în sensul în care amenzile neplătite se înlocuiesc cu muncă în folosul comunităţii iar, ulterior, în urma refuzului sau neprezentării la muncă a contravenientului, munca în folosul comunităţii se înlocuieşte, din nou, cu amenda.