Obiceiul de a merge la mărimile zilei cu sorcova este pe cale de dispariţie. Pentru că mergi degeaba. Baţi la poarta viloiului şi, după ce te latră câinii o jumătate de oră, iese un rândaş să-ţi spună că domnu' şef nu e acasă, e dus cu sorcova. Ca să ne fie totuşi bine anul viitor, BIHOREANUL a decis să-i sorcovească pe aleşii noştri de la distanţă.
M-am tot gândit dacă aş putea adapta colinzile străbune la personalităţile locale. În mod cert aş începe cu o excepţie. Deşi femeile nu colindă, Simona Iancu ar trebui să-i cânte lui Mircea Matei. Şi ce ar fi mai potrivit decât: "Sculaţi sculaţi, nu dormiţi / Vremea e să vă treziţi"?... Dar uşor de zis, greu de făcut. Şi cu sculatul, şi cu trezitul.
Marea vină a lui Teodor Maghiar e că s-a crezut Dumnezeu. Iar un om bisericos ca el trebuia să ştie că o asemenea blasfemie nu rămâne nepedepsită.
Atunci când vine vorba de Beni Rus, domnul Radu Ţîrle devine surprinzător, are umor şi agită ameninţător pixul în care stă puterea de a semna situaţiile de lucrări.
În Dicţionarul Postrevoluţionar Explicativ al Limbii Române, definiţia licitaţiei sună aşa: "Tentativă, de cele mai multe ori reuşită, de a da o notă de legalitate unor acte de tâlhărie menite să servească din punct de vedere financiar mafia politico-economică".
Dacă tot vrem să transformăm Oradea într-o atracţie turistică, hai să ne imaginăm cum vede un călător venit din Apus centrul municipiului nostru. În primul rând, i se confirmă bănuiala că ţara asta e plină de escroci. Toate monumentele din centru sunt acoperite cu plase. Carevasăzică, la noi până şi clădirile iau plasă!
.jpg)
Războiul dintre Primărie şi Prefectură pe faţadele clădirilor monument s-ar putea să aibă un deznodământ rapid şi, mai important, fericit. Luând ca model soluţia gândită de Primăria Oradea, Guvernul a decis ca faţadele clădirilor, în toată ţara, să poată fi renovate de autorităţile locale, urmând ca acestea să recupereze ulterior banii de la locatari.
Cine a fost în sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie cu 15 ani în urmă şi revine acum are impresia că intră în altă lume. Clădirea, "amenajată" la origini aşa încât să te apese, e azi un loc dacă nu foarte primitor, măcar luminos şi modern. Iar în locul unui "organ" ce năduşeşte abundent sub caschetă te întâmpină comisarul şef Adrian Bucur, un tip stilat, la costum, având pe birou un calculator care chiar este utilizat!
Am avut ocazia să vizitez şantierele Oradiei. În vreme de criză se construiesc concomitent patru poduri, se deschid noi bulevarde, se amenajează toate malurile Crişului, se "turbează" giraţii, se aduc firme în Parcul Industrial, se asfaltează străzi, se fac parcări. Oraşul e cuprins de o frenezie a construcţiilor de parcă am fi în an electoral.
3.650 de zile, 520 de săptămâni, 120 de luni, 10 ani şi 518 apariţii. Acum 10 ani, sub ochii atenţi ai magiştrilor Cătălin Tolontan şi Dragoş Stanca, se lansa săptămânalul BIHOREANUL. Într-un tiraj de vis, de 12.000 de exemplare, la care s-a mai făcut o suplimentare de 4.000, a izbucnit în presa locală ceva ce nu s-a mai văzut.
Discuţia despre viitoarea faţă a centrului Oradiei a fost un nou prilej al ecologiştilor de a-şi arăta muşchii. Splendidele palate Secession sunt obturate de tufe şi arbuşti netunşi de pe vremea lui Dej, dar iubitorii de clorofilă nu dau nici un milimetru înapoi.
Imaginaţi-vă că, în timpul meciului, mânjii de la FC Bihor intră la cabină pe motiv că la antrenamente antrenorul îi aleargă, în loc să-i lase să joace table. Sau cum ar fi ca, la o premieră, actorii teatrului să părăsească scena pentru că nesimţitul de director nu-i lasă să consume alcool la repetiţii?
Fost senator PD şi apoi europarlamentar, liberalul Radu Ţîrle a devenit cu adevărat cunoscut - şi controversat - din 2008. Ales primul preşedinte uninominal al Consiliului Judeţean, a intrat rapid în „clinciuri" cu vicepreşedintele Alexandru Kiss, cu propriul partid, dar mai ales cu patronul firmei Selina, Beniamin Rus, cu care se războieşte pe lucrările publice fără să cedeze niciun pas. BIHOREANUL a fost curios să afle cum de îşi permite atâtea...
Visul meu e să mă retrag la ţară. Mi-aş dori să prind un apartament în blocul ANL construit la Mişca. Cum care Mişca? Satul din comuna Chişlaz. Cum care Chişlaz? Comuna aia situată undeva între Munchen şi Odessa.
Până când a fost numit directorul Casei de Cultură a Municipiului, nici eu n-am auzit când Flavius Bunoiu a venit din Oltenia la Oradea. Omul a fost răsplătit pentru că în campania electorală a lipit, cu talent, afişe cu liberali. Odată ajuns stăpân pe banii publici şi-a adus gaşca să se aboneze la fondurile Primăriei.
Recunosc că niciodată n-am avut o părere prea grozavă despre şefii de sindicat. Asta poate şi pentru că am văzut cu ochii mei ce fel de specimene s-au înghesuit după Revoluţie să conducă sindicatele, în speranţa că vor împărţi în continuare tichete de butelii şi vor repartiza locuinţe.
.jpg)
Petru Filip s-a supărat ca văcarul pe sat, poate şi din cauză că nu era vorba de satul său natal. De când bihorenii l-au trimis în Capitală să facă politică (nici acum nu ştiu dacă pentru a-i reprezenta sau pentru a scăpa de el!), domnul senator a aplicat tactica pământului pârjolit: când venea vorba de judeţul Bihor nu făcea altceva decât să bage tălpi, contre şi strâmbe. Dar ceva s-a schimbat subit..
.jpg)
Decât să plătim câteva sute de mii de euro pentru castel, mai bine dăm 5.000 de euro unui avocat stagiar care nu doar că va câştiga clădirea în instanţă, dar îi va pune pe OMV-işti şi la plata daunelor pe perioada cât au ocupat abuziv imobilul.
.jpg)
Ca cioara la bombardier. Ca carasu' la submarin. Ca curca-n lemne. Aşa s-au uitat consilierii judeţeni la proiectul de hotărâre cu privire la concesionarea aeroportului Oradea...
.jpg)
În copilărie ne alegeam un amic, de obicei pe cel mai fraier şi începeam următorul dialog: "Ăsta-i omul meu!". "Îţi dau un leu pe el!". "Fac ceva pe leul tău!". "Şi eu pe omul tău!"... Este şi cazul politicienilor noştri...
Pornind de la cazul poluării olfactive care a iritat Oradea în ultimele săptămâni, Ovidiu Dăescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, prezintă o "hartă" actualizată a Bihorului, cu minusurile şi plusurile sale ecologice. Ca norocul, mai sunt şi plusuri...
.jpg)
Dacă s-ar fi respectat principiul "omul potrivit la locul potrivit", tragedia de la Maternitatea Giuleşti putea fi evitată. Mă gândesc la fostul nostru prefect Ghiţă Sârb care ca jurist plimbă hârtii prin Ministerul Sănătăţii în loc să facă ceea ce ştie mai bine: să monteze instalaţii de climatizare. Că doar e frigotehnist!
Oare ce primar şi pe câte parale acceptă să amplaseze în imediata vecinătate a oraşului o fermă de creştere a porcilor? E drept că domnul Filip are circumstanţe atenuante, dar chiar nimeni nu i-a spus că e vorba de o adevărată bombă ecologică? Şi când spun că fostul primar are circumstanţe atenuante e pentru că în zona sa folclorică porcii se cresc altfel decât la noi.
N-am fost un fan al piramidei din Primărie, m-am îndoit mai ales de oportunitatea construirii ei, pe seceta asta bugetară. Dar sunt convins că, până la urmă, orădenii se vor bucura de noile condiţii, iar primarul nici nu-şi va face vilă la Paleu din comisioane şi nici nu se va încurca, de exemplu, cu nora şefului comunităţii armene.
.jpg)
Ştiţi care e portretul handicapatului bihorean? De exemplu, o femeie. Are boli multe, grave şi incurabile: platfus, bubă-n dos, menopauză, miopie, guturai. Posedă carnet de conducere, chit că ultima boală din scripte este orbirea. De 5 ani munceşte în Spania ca babysitter, iar banii trimişi în ţară ajung pe mâna unui soţ alcoolic care, la rându-i, e handicapat...
.JPG)
Domnul Gavrilă Grebenişan a fost numit în funcţia de manager la Maternitate. Universitarul orădean are un trecut politic zbuciumat. Ştiu ce e în sufletul lui de inginer devenit peste noapte mamoşul şef al municipiului, aşa că m-am gândit să-i dau câteva idei pentru a-şi putea duce sarcina la bun sfârşit.
În loc ca "obezii", cum îi numea Băsescu pe bugetari, să se dea jos din spinarea privaţilor, guvernanţii au luat măsuri anapoda. Nu-i vorbă, şi partidele din opoziţie au tot atât de puţine idei, şi la fel de fixe. Aşa că, din două una: ori schimbăm întreaga clasă politică, ori schimbă ei poporul.
De fix 500 de săptămâni, BIHOREANUL vă aşteaptă în fiecare dimineaţă de luni pe standuri. La ceas aniversar, nu pot să nu remarc strălucitele decizii luate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Hotărârile conducerii de partid şi de stat arată că presa, alături de activităţile mafiote şi de terorism, poate crea vulnerabilităţi în sistemul de siguranţă naţională...
Fostul primar s-a scuzat spunând că sistemul de vot cu bile e idiot. Chiar aşa, la ce să-ţi mai bagi bilele în urnă în faţa poporului, când oricum ai relaţii nefireşti cu 22 de milioane de români folosind cu totul alte organe?
Pentru că am scris despre idila dintre Simona Iancu şi Mircea Matei, nişte minţi primitive au considerat că cea mai bună reacţie este să cumpere tot tirajul ziarului. În Bihor asemenea lucruri nu s-au petrecut nici în primii ani de fesenism, când presa era pusă la colţ de tipografi mofturoşi.