Opinii

De la mijlocul și până la finele săptămânii trecute, 140 de fruntași USR din toată țara și din diaspora s-au reunit în Băile Felix, „un eveniment mare”, după cum l-a descris președintele Cătălin Drulă, care a invitat presa ca să-i spună ceea ce deja știe tot românul alfabetizat, și anume că PSD și PNL au devenit de nevotat. Întrebarea este, însă, dacă românul are opțiuni, de vreme ce prestația USR însăși e mai degrabă stridentă decât convingătoare.

În ultimii ani, s-au dat peste 600 milioane de euro de la bugetul de stat pentru construirea de stadioane. Mai sunt pe ţeavă încă şase, printre care şi stadionul din Oradea, aşa că, până la final, statul va băga în infrastructura sportivă aproape un miliard de euro. Este remarcabil că reuşim să facem într-un timp relativ mic aşa puzderie de temple ale sportului, dar din ’90 încoace nu ne-am învrednicit să ridicăm un spital din iarbă verde.

La fel ca în bancurile cu olteanul care, atunci când nu are ce face, se dezbracă și își păzește hainele, Compania Națională Poșta Română - firmă de stat care, spre deosebire de oltean, are însă multe de făcut ca să iasă din înapoiere - a intentat BIHOREANULUI un proces pentru o serie de articole publicate în primăvară.

Pentru ducerea la bun sfârșit a noianului de investiții e nevoie de câteva condiții. Să ai proiecte bune, constructori serioși și o administrație care nu a căzut la „pace” cu șantieriștii. Chiar și așa, însă, realitatea bate la scor teoria. Important e totuși ca beneficiarul, în cazul nostru Primăria, să fie flexibil, să înțeleagă greșelile și să se străduiască să le repare, pentru că dacă rămâne încremenit în proiect, toți vom avea de suferit. 

O sută de milioane de euro, atât a fost ajutorul de stat oferit de Guvernul României firmei Nokian Tyres, care face o mega-fabrică de anvelope la Oradea. În sfârşit guvernanţii şi-au dat seama că fără ajutoare de stat consistente niciun mare investitor nu vine la noi. Metoda este veche, iar vecinii unguri o aplică de mulţi ani cu foarte bune rezultate.

Sosirea preşedintei Moldovei, Maia Sandu, la Oradea a stârnit vâlvă printre concetăţeni. Nu-i de colea ca în urbea noastră să aterizeze un preşedinte de ţară care vorbeşte româneşte. Sigur, poate că şi Iohannis ar fi venit, dacă edilii noştri nu ar fi făcut nişte greşeli catastrofale...

Sigur că nu toți politicienii au proprietatea termenilor, iar genocid este un cuvânt nu doar nepotrivit, ci și total neconform cu realitatea. Dacă valahii cei răi și degrabă mâncători de unguri aplică politici de genocid împotriva minorităților, văd că fac același lucru și cu propriul neam. În 11 ani, au dispărut din România 2,5 milioane de români, victime probabil ale aceluiași genocid tăcut.

În prag de An Nou, un șofer beat a intrat pe contrasens și a ucis două persoane, iar pe altele le-a băgat în spital. Pun pariu că individul va fi acuzat de ucidere din culpă, deși cred că ar trebui încadrat la crimă cu premeditare. Pentru că, dacă te-ai decis să urci la volan beat, e clar că ai premeditat crima.

Anul 2020 a fost de uitat. Anul 2021 a fost an ratat. Anul 2022 a fost de îngropat. Mai avem puterea să sperăm că anul 2023 va fi mai bun, după ce precedentul a fost nebun? Pentru România a fost un an cât se poate de prost. Și e o iluzie să ne închipuim că putem crește viteza de deplasare a căruței numite România, cu aceeași pereche de boi...

Aho, aho, copii şi fraţi,
Inclusiv cei bombardaţi!
Anul care s-a gătat
A fost, sincer, de... uitat.

În plină permacriză (e cuvântul anului 2022 și definește „mama crizelor”, suprapunerea  problemelor generate de pandemie, război, inflație, penurii energetice, instabilitate geopolitică, migraționism și schimbări climatice), aleșii românilor au reușit, după ani de ezitări (se vorbea despre asta de prin 2015, invocându-se modelul altor țări, mai civilizate), să legifereze bacșișul, impozitându-l.

Sântandrei este o comună suburbană, așa că nu prea surprinde comportamentul specific al unora dintre locuitori. Cafteala dintre doi caizi ai crimei rurale, domnul Mihai Borciu și fostul consilier local Mihai Gabor, alias Grecu, s-a viralizat, iar în câteva ore toți bihorenii au avut ocazia să-i vadă la lucru pe cei care bagă spaima în oameni pe ulițele comunei.

Chiar dacă din primăvară Ryanair se retrage nu doar de pe aeroportul nostru, ci oprește cursele externe și din Timișoara, Sibiu și Suceava, pentru Primăria Oradea și mai ales pentru Consiliul Județean Bihor vestea pică cum nu se poate mai prost. Mult mai prost decât pentru cei aproape 90.000 de pasageri pe care aeroportul orădean i-a avut până în noiembrie anul acesta și pe care, cel puțin teoretic, îi putea păstra și anul viitor dacă serviciile companiei low cost ar fi continuat și după martie 2023.

Îmi povestea un drumar că acum câțiva ani stătea pe holurile Ministerului Transporturilor, în speranța că va putea ajunge la ministru să-i prezinte problemele. În schimb, ambasadorii, printre care și cel al Austriei, intrau nestingheriți, ca să asigure de lucru firmelor din țările lor.

Oradea ar avea serioase probleme în structura bugetului dacă grosul banilor, în loc să meargă spre investiţii, ar fi direcţionaţi spre activităţi cu rezultate cel puţin difuze. Sunt o sumedenie de exemple de localităţi în care administraţia nu are bani de salarii pentru angajaţi, dar aruncă sume importante pe paranghelii, beculeţe şi panseluţe. Pentru o comunitate sunt importante şi asfaltul şi parcul, şi infrastructura şi chermeza, cotează însă proporţia sumelor alocate.

O știre a cotidianului austriac Kronen Zeitung din 8 decembrie - ziua când cancelarul Karl Nehammer și succesorul său la șefia Internelor, Gerhard Kraner, refuzau românilor libera circulație în Schengen - spune despre micimea vieneză mai mult decât orice analiză politică ori diplomatică...

Faptul că n-am fost primiți în Spațiul Schengen nu este eșecul poporului român, ci al politicienilor care-l conduc. Dacă am fi intrat în mult râvnitul spațiu, să vedeți atunci laude grețoase la adresa celor care ne-au băgat acolo, chit că, dacă aveam o clasă politică fiabilă, ar fi trebuit să aderăm încă de acum 11 ani.

După un an de la aprobarea fuziunii între Spitalul Județean și cel Municipal și o gestație de 9 luni de la realizarea ei efectivă, conducerea unității se încumetă, cu un delay de un semestru față de termenul promis în proiectul de management al dr. Gheorghe Carp, la o primă reorganizare a colosului nou creat. 

Pentru cei care nu-și mai aduc aminte de acest nume, oamenii fiind preocupați de plagiatori cu funcții mai mari, cum ar fi Sorin Câmpeanu sau Lucian Bode, este vorba de șeful PSD-ului pe Oradea, profesor universitar și senator de Bihor.

Încerc să-mi imaginez cum ar arăta un oraș ca Oradea condus de doamna Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei. În primul rând, s-ar termina din start cu tot felul de firme și firmulițe care se bat ca chioarele pe contractele din Oradea. Și asta din două motive...

Iohannis nu-l poate suporta pe Ilie Bolojan pentru că este un exemplu negativ. Adică tu să vii și sâmbăta la lucru, când alții abia miercuri ajung la serviciu de la ski, dar și asta numai pentru a avea de unde pleca joi la golf? Pentru președintele României se potrivește perfect bancul acela cu ardeleni care spune că de-aia mănâncă ei ciorba cu dumicați de pâine ca să nu deschidă gura de două ori.

La Tinca un grup de romi au ieșit pe stradă și au început să-i agreseze pe toți cei care le-au ieșit în cale. Au fost opt rețineri, dar vina principală este a viceprimarului din Lyon, care ni i-a trimis acasă pe cei care cerșeau în Franța.

Pentru cei care nu știu, există o Comisie Zonală de Monumente Istorice, cu specialiști din Bihor, Maramureș și Satu Mare, care taie și spânzură când e vorba de modificări prin centrul istoric al târgului. Respectiva comisie a respins proiectul Primăriei Oradea cu privire la refacerea Corsoului, cel privind transformarea străzii Dunărea în pietonală și cel legat de construirea unui pasaj subteran între străzile Decebal și Tudor Vladimirescu.