Opinii

Când s-au trasat granițele după Primul Război Mondial, unul dintre argumentele înglobării Oradiei în România Mare a fost și criteriul feroviar. Măcar pentru atât și ar fi trebuit să punem accent pe cea care se numea pe vremuri a doua armată a țării. Numai că la noi vara te coci în vagoane, iarna îngheți în ele, iar întârzierile sunt atât de mari că bieții călători nici nu și-au dat seama că ceferiștii au declanșat acum două săptămâni o grevă spontană.

Mergeam către Prefectură, săptămâna trecută, când în apropiere de Parcul Traian m-a abordat un tip, întrebându-mă dacă mă grăbesc și eu tot la Colegiul prefectural, ce reunește șefii instituțiilor guvernamentale din județ, vreo 50 la număr. Am făcut împreună cât mai rămăsese din drum și am urcat amândoi în sala mare a Prefecturii, unde era convocată o ședință cu reprezentanții a 6 instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea consumului de droguri, dar și în tratarea dependenților. 

Și a venit ziua meciului cel mare. Așa cum era de așteptat, bihorenilor le-au tremurat picioarele în meciul cu băieții antrenați de Gigi Becali. Pe undeva, este explicabil. După ce joci derby-ul cu Șomcuta Mare, unde, la ei acasă, meciul întârzie o jumătate de oră pentru a putea scoate gâștele de pe gazon, când după meciul cu FCSB te așteaptă acasă un examen greu cu băieții din Periam, sigur că nu dai totul pentru o competiție totuși secundară, precum Cupa României...

Nu pot boci soarta celor avuți - fie patroni ori manageri de firme, fie inși cu ocupații incerte - care, în baza măsurilor fiscale pregătite de Guvern, ar urma să plătească de anul viitor impozite în plus pentru așa numitele bunuri de lux. Nu cred că ar fi socialism ca proprietarii unor mașini de peste 75.000 euro ori de case în valoare de peste 500.000 euro să achite pentru ele un impozit suplimentar de 0,3% - 0,5%...

Toate cele 10.000 de locuri scoase la bătaie au fost vândute, semn că brandul FC Bihor are un potențial uriaș. Ar fi păcat ca, pe lângă tradiționalele echipe de baschet și polo, să nu încercăm marea cu degetul și la datul cu piciorul în minge (mi-e frică să spun că ceea ce se practică azi în România se poate numi fotbal).

Dacă la nivel național practic nu mai sunt așteptări, de când liberalii au încăput pe mâna celui mai toxic președinte de țară de la Gheorghiu Dej încoace, mă așteptam ca măcar în Bihor, unde „partidul liberal e în toate, în cele ce sunt și-n cele ce mâine vor râde la soare”, să avem o reacție...

Dacă dai cu ochii roată în Piața Unirii, e imposibil să nu observi nenorocirea aia de clădire, colț cu strada Avram Iancu, ce strică imaginea întregului centru. Biata clădire din Piața Unirii nr. 7 a fost lăsată în părăseală pe motiv că pe acolo urmau să treacă buldozerele Primăriei din dorința de a face din strada Avram Iancu un drum cu patru benzi până în Parcul Bălcescu.

Ministrul Finanțelor, orădeanul Marcel Boloș, se află, cu tot Guvernul din care face parte, într-o fundătură. Pe de o parte pregătește o nouă „reformă fiscală”, adică majorări de taxe și impozite despre care economiștii avertizează că vor zdruncina toate firmele, mari și mici, străine și autohtone, pe de alta spune că dacă nu reformăm cu adevărat sistemele de pensii și de salarizare vom pierde miliarde de euro din PNRR.

Cifrele nu mint. Aproximativ 20% dintre cei care stau la case nu produc gunoi și mii de firme orădene sunt în aceeași situație. Nu produc sau, mai exact, în acest an n-au scos pubelele pentru golire. Fenomenul ar putea revoluționa întreg sistemul de colectare a deșeurilor, și asta nu doar la nivel local, ci național și chiar mondial!

Meningita West Nile este o boală infecţioasă transmisă la om prin înţepăturile de ţânţari, transmiterea directă de la om la om nefiind posibilă. În ultimul timp au apărut cazuri sporadice de infecţie cu virusul West Nile, existând din păcate şi decese, unul dintre acestea înregistrându-se chiar zilele trecute, la Spitalul Județean din Oradea.

Acum a venit rândul piaţetei Cazaban să fie luată la puricat, iar oamenii îşi dau cu părerea despre plusurile şi neajunsurile lucrării. Nu e normal ca discuţiile să înceapă după ce s-a terminat investiţia. Aici Primăria e vinovată, pentru că dezbaterile sunt puse la ore imposibile, doar de dragul de a bifa o acţiune de altfel obligatorie...

De la oarecare distanță, recunosc, și cu toate că am școlari și preșcolari în familie, de câteva zile mă traversează un amuzament amar, pe măsură ce se apropia fatidicul 11 septembrie 2023. Cu cât se împuținează zilele până la punctata apocalipsă locală, cu atât se înmulțesc predicțiile orădenilor convinși că se va alege praful și pulberea de promisiunea Primăriei de a finaliza cât mai multe lucrări până la începerea noului an școlar. The end is near, prohodește corul citadin!

Ce-i drept e drept: când obținem succese în domeniul educației, trebuie să le remarcăm. Nu e vorba că a intrat Sorbonica în topul 1000 Shanghai al universităților de pe mapamond, nici că s-a făcut vreo mare descoperire, în afară de descoperirea acoperișului Bibliotecii Universitare. Și nici de faptul că, după mărirea salariilor dascălilor, procentul de analfabeți funcțional al elevilor a ajuns mai scăzut decât cel al profesorilor...

Marțea trecută, primarul Oradiei, Florin Birta, și episcopul romano-catolic, Böcskei László, au „inaugurat” aproape în conspirativitate statuia ecvestră a Sfântului Ladislau, la puține zile după montarea acesteia în Cetate. Ca într-un eveniment privat, pentru care spațiul public este închiriat contra cost, sau ca în vremea Covidului (când, vă amintiți, Papa Francisc a oficiat Messa de Paște singur-singurel în Piața Vaticanului), edilul și prelatul au depus câte o coroană de flori pe soclul monumentului.

La cum arată acum lucrurile, doar cei născuți după 1980 vor apuca să meargă de la Oradea la Cluj pe autostradă. S-a scos la licitație ultimul și cel mai greu tronson din autostrada Borș-Cluj, care presupune și un tunel de peste 2 kilometri. Proiectare și execuție 60 de luni, adică 5 ani. Cu contestații, cu târguieli și ruperi de contracte, mai repede de 10 ani nu vom avea gata drumul de mare viteză!

Spre deosebire de predecesorul său, primarul Florin Birta iese din bârlog și pentru a discuta cu oamenii de prin cartiere. Și a mers acolo unde e acum punctul cel mai fierbinte, în „sectorul agricol” Nufărul, unde băștinașii sunt revoltați că, între două blocuri inundate de verdeață, edilul voia să croiască un drum pentru automobile.

Pregătirile pentru instalarea în curtea Cetății Oradiei a unei statui ecvestre a Regelui Ladislau, considerat întemeietorul orașului, a reaprins în mințile românilor verzi focul naționalist. Fotografii din 2018 ilustrând demontarea statuii lui Mihai Viteazul din Piața Unirii au fost alăturate pozelor recente cu bucăți din cea a Sf. Ladislau și împrăștiate pe site-uri obscure ori complet compromise...

E o mare „performanță” ca Primăria să ceară repararea Podului Intelectualilor în 8 luni, în condițiile în care o firmă puternică ar fi ridicat podul de la zero în 6 luni. Nu pot pricepe cum firme care-și dau cu stângul în dreptul mai sunt primite la licitații...

Oradea e un oraș prea mare ca să te poți deplasa doar pe jos sau cu bicicleta și prea mic ca să fie rentabil un metrou. Așa că strategia de transport în comun trebuie să se bazeze pe tramvaie și autobuze. Adică autobuzele să aducă populația din noile cartiere cât mai aproape de liniile de tramvai.

România nu mai este doar o țară rămasă în urma celorlalte țări europene, ci una de-a dreptul retardată. O mină explodează pe litoral, dar aborigenii vor musai atunci pe plajă. Niște bombardieri pe care salvamarii nu-i lăsau în marea agitată sar la bătaie cu aceștia și apoi și cu jandarmii care încercau, în fond, să le protejeze viețile. Nicidecum să le strice sejurul, să le limiteze „libertățile”.

Ridicarea temperaturii mediului ambiant la peste 32 gr. C şi o umiditate relativă ridicată (peste 60%) determină modificări ale organismului, care se pot grupa în 4 sindroame importante: mialgia termică, insolaţia, accidentele datorate efortului fizic pe caniculă şi şocul hipertermic. Sunt afectate în special persoanele vârstnice cu afecţiuni cardio-respiratorii şi copiii mici. Organismul uman se adaptează la caniculă printr-un mecanism complex numit aclimatizare, care durează între 7 şi 14 zile de la expunerea la temperaturile ridicate. Odată cu modificările climatice din ultimii ani, prin care verile au devenit caniculare în majoritatea ţărilor europene, a crescut numărul deceselor prin şoc termic. Din păcate şi la noi s-au înregistrat cazuri de deces prin efectele caniculei. Există câteva reguli de profilaxie a efectelor negative determinate de caniculă...

La intrarea în ţară au fost oprite zeci de TIR-uri încărcate cu gunoaie care abia aşteptau să ne polueze teritoriul naţional. România e locul potrivit pentru depozitarea gunoaielor pentru că legile sunt foarte blânde cu aceşti bandiţi care fac parte din mafia gunoaielor. N-am auzit de proprietari de firme româneşti priponiţi, nici de mijloace de transport indisponibilizate, ca să nu mai vorbim de percheziţii la expeditorii din străinătate.

Nici nu bănuiam cât de iute va țâșni adevărul din gura păcătosului Ciolacu atunci când, din neatenție, promitea că trece „de la fapte la vorbe”. În plin sezon de concedii, când lefegiii de rând își cheltuie voucherele de vacanță la mare și la munte (unde hotelurile și pensiunile au mărit tarifele tocmai bazându-se pe ei drept clientelă sigură), iar cei de lux prin Caraibe, Guvernul anunță o Ordonanță de Urgență, împachetată ca „prima reformă reală” pentru reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar.

Când i-am văzut pe finanțiști că pun de grevă spontană, am crezut că protestează pentru că nu sunt lăsați să-și facă meseria. România are cea mai mică rată de colectare a taxelor din Europa, iar dacă am fi măcar la nivelul Bulgariei nu ar mai exista nicio gaură în buget. Când colo, angajații luptă să nu-și piardă privilegiile.

Dacă ne luăm după clasamente, bazate pe cifre, nu pe păreri și impresii, Bihorul ocupă un loc fruntaș în topul celor mai vizitate județe. E normal să ne bată Litoralul și Brașovul, pentru că grosul turiștilor vine din Capitală. Nici Clujul nu e ușor de învins, de vreme ce numai Untold-ul aduce anual atâția turiști cât strânge sudul țării în câteva sute de ani. Îmbucurător este însă că am depășit deja Sibiul...

În timp ce unii orădeni militează pentru drepturile pietonilor, alții pentru cele ale bicicliștilor, iar pentru drepturile șoferilor ei înșiși, eu sunt deschis pentru drepturile tuturor și, implicit, pentru amenajarea a cât mai multe zone pietonale, a cât mai multe piste pentru bicicliști și a cât mai multe străzi și pasaje sub și supraterane. Atât pe arterele de la marginea Oradiei, cât și pe cele din oraș. Sunt și șofer - că trebuie-, și biciclist - când nu plouă sau nu arde soarele-, și pieton - când nu mă grăbesc.

Am ajuns să vorbim despre investiții de sute de milioane de euro de parcă ar fi niște bani mărunți pe care i-am găsit pe fundul buzunarului. Pasajele, finanțate preponderent pe fonduri europene, costă o grămadă de bani, chit că tot nu vor rezolva problema traficului.

Am observat că toţi oamenii valoroşi care pleacă la Bucureşti în politica mare ajung, până la urmă, să se tâmpească. Mă uitam la Marcel Boloş, om de altfel respectat pentru ce a făcut în şi pentru Bihor, cum încearcă să ne prostească cu măsurile luate pentru, chipurile, faultarea aparatului bugetar.

Nu știu alții cum sunt, dar eu, dacă mă gândesc că iar se va întrerupe circulația tramvaielor când se va face pasajul de la magazinul Crișul, după ce s-a oprit mai bine de doi ani pentru lucrările din Nufărul și Centrul Civic, chiar îmi vine să-mi dau demisia din calitatea de pieton.

În Poliție au ajuns să nu mai creadă nici polițiștii, nu doar civilii, care văd prea multe, de la agenți de stradă întorcând privirile când se întâmplă ceva sub nasul lor, până la ofițeri din birouri care îngroapă adânc dosare și șefi corupți până-n măduva oaselor.