De la o vreme societatea civilă s-a coagulat în jurul militarilor în rezervă şi face front comun pentru apărarea statuii lui Mihai Viteazul. După o săptămână de propagandă a ieşit la rampă şi generalul Mihai Lungu. Omul nu s-a sfiit să treacă direct la ameninţări, folosind un stil belicos. Probabil o fi văzut isprăvile omologilor săi din statele bananiere, unde orice tablagiu care are 10 subordonaţi şi o puşcă pun de un puci.
Am asistat la recepţia lucrării din Pasajul Vulturul Negru. Cunoşteam executantul, firma Marconst, după modul scandalos în care câştiga licitaţii în nordul judeţului prin descalificarea abuzivă a concurenţei. Este evident că atunci când eşti obişnuit să dai parăîndărăt edililor, iar aceştia semnează ca primarul la insistenţele şefului său de partid, nu-ţi pasă de calitatea lucrării.
La ora actuală Oradea are 180.000 de arhitecţi. Toţi îşi dau cu părerea despre cum trebuie să arate Piaţa Unirii, şi acesta e un lucru bun, semn că ne pasă de oraşul nostru. În schimb, ideea de a renunţa acum la câteva milioane de euro din fonduri europene nu poate veni decât din mintea unora care n-au produs un ban în viaţa lor.
A fost suficient un zvon cum că statuia lui Mihai Viteazul va fi mutată în parcul Olosig ca celulele de vătraşi şi de militari în eternă retragere să reacţioneze. Prin anii '90 exista o mică, dar foarte vioaie mişcare monarhistă, care dorea reamplasarea în centrul oraşului a statuii regelui Ferdinand Întregitorul. Republicanii Garnizoanei Oradea au decis însă, iute şi degrabă, să amplaseze o statuie care avea un singur scop: să ţină locul ocupat.
Comuna Finiş e un fel de Caracal al Bihorului. Aici s-a inventat primul stadion în pantă şi tot aici a fost construit un pod care nu duce nicăieri. Şi dacă tot nu ducea nicăieri, nici nu a fost finalizat, ci doar decontat în avans, pe baza semnăturii ca primarul a primarului. Să vedeţi cu Aparegio câtă "suceală"...
.jpg)
Sătui să fie batjocoriţi cu salarii de mizerie, cu condiţii de muncă precare şi cu spectrul arestării pe motiv de ciubuc, medicii pleacă cu sutele din ţară. Guvernul priveşte tâmp la fenomen şi se mulţumeste să contabilizeze situaţia. În schimb, aceiaşi conducători se chinuie să completeze pensiile militarilor, aflate oricum mult peste medie.
Fostul prefect Gavrilă Ghilea a trebuit să-şi schimbe metabolismul. După o viaţă în funcţii executive, a trecut la o activitate mai "aşezată", în Parlament, unde face interpelări şi iniţiază schimbări legislative. Dar a schimbat şi banca: de la putere în opoziţie. E un alt fel de muncă, pe care însă o consideră interesantă. "PDL Bihor susţine regionalizarea pe 10 regiuni, cu Oradea centru administrativ", afirmă Ghilea.
Cu toate că americanii au lăsat în teren o infrastructură pe care am plătit-o la greu, noua firmă va spune că e inutilizabilă. Asta nu înseamnă că nu se va servi de ea, aşa că ne va mai taxa o dată. Şi aşa ne şi trebuie, dacă la marile proiecte avem un meşter în contracte, dar habarnist la tehnică.
Imaginaţi-vă cum ar fi ca, în decurs de o lună, să piară în neant 60.000 de orădeni. Imaginaţi-vă cum ar fi ca, de pe o zi pe alta, să dispară fără urmă colegul tău de clasă, băcanul, medicul de familie, frizerul, dentistul, iubita, avocatul. Imaginaţi-vă cum ar arăta Filarmonica având doar jumătate din efectiv, cum ar fi ca la teatru să joace portarii din lipsă de actori, iar ziarele să fie scrise de poştaşi.
Ne-am scos! Cei de la Consiliul Judeţean pot dormi în continuare liniştiţi. Strategia direcţiilor de dezvoltare a judeţului pe următorii 6 ani va fi făcută de o firmă de specialitate din Bucureşti pentru numai 90.000 de euro. Sigur că deocamdată e greu pentru câştigătoarea contractului să identifice pe hartă judeţul Bihor, darămite problemele acestuia, dar ce contează, de vreme ce boşii Consiliului au fost degrevaţi de poate singura problemă care le tulbura liniştea!
Din 15 mai, trenul de zi Oradea-Bucureşti se desfiinţează. Şi după cum spun oamenii din sistem, nici trenul de noapte nu se simte prea bine. Aşa că orădenii, dacă vor să ajungă în Capitală, n-au decât să-şi transbordeze plasele de rafie din personalul de Oradea în acceleratul de Cluj.
Unul dintre patronii Spitalului Pelican, doctorul Gogu Cacuci, şi-a cumpărat un spaţiu publicitar pe prima pagină în Jurnal bihorean şi atacă dur Spitalul Judeţean şi sistemul medical de stat. Omul e supărat că Ministerul Sănătăţii doreşte ca programele naţionale de sănătate să fie derulate exclusiv prin reţeaua publică. Eu îl înţeleg, dar...
.jpg)
Pentru cei care cunoşteau întreaga poveste cu banii pentru aeroport este clar că meritul obţinerii fondurilor e la alţii, nicidecum la cei care prestează la staţiunea balneară condusă acum de domnul Cornel Popa. Şi e ghinionul nostru, al tuturor, că actualii şefi de la Judeţ, de toate culorile politice, n-au influenţă mai mare la Bucureşti.
Spitalul din Gura Humorului şi-a montat un lift de două etaje. La inaugurare au participat prefectul, subprefectul, preşedintele Consiliului Judeţean, primarul, trei parlamentari, diverse oficialităţi, plus nelipsitul sobor de preoţi. Dacă am respecta proporţiile, pentru cele două lifturi de 8 etaje de la Spitalul Judeţean din Oradea, ar fi trebuit să fie prezenţi alde Manuel Barroso şi nevasta lui Obama.
Îmi povestea un primar de la ţară că întâmpină mari greutăţi în încercarea de a-şi lămuri concetăţenii să-şi bage canalizare. E greu să scoţi din mentalul colectiv buda din fundul curţii şi frunza de brustur pe post de hârtie igienică.
Formidabil câte asemănări sunt între Unchiu' Maghiar şi Maica Mina! Unii îi consideră binefăcători, în vreme ce alţii îi acuză de flagrante încălcări ale legalităţii. Până şi cariera şi-au început-o împreună, atunci când, pe nişte terenuri şmecherite de la Primărie, s-a clădit Mănăstirea Sfintei Cruci.
Când primarul Ilie Bolojan a aruncat ideea ca Muzeul Ţării Crişurilor să fie mutat în Cetate, o liotă de slujbaşi s-au chinuit să demonstreze că acest lucru nu e posibil. Cu aceeaşi energie consumată puteau mai degrabă găsi soluţii la problema lansată. Chiar şi Consiliul Judeţean a mârâit, pe motiv că i se ia obiectul muncii. Dar grija pentru Muzeu a şefilor de la judeţ mi se pare caraghioasă. De ce?
Câţiva copii de la Colegiul Gojdu au vizionat filme porno şi au făcut teribilisme cu iz sexual, atât în timpul orelor cât şi în pauze. Iar marea problemă a dascălilor şi părinţilor nu a fost sancţionarea celor vinovaţi, ci cum să ţină povestea sub tăcere.
Preşedintele PPDD-ului bihorean, Ioan "Puiu" Lascău, a intrat undeva în spaţiul Schengen. Asta ca să nu intre la puşcărie. Iată, totuşi, încă un politician care a ajuns să dea socoteală în faţa legii!
.jpg)
Vorbeam deunăzi cu excelentul poet Ioan Moldovan, directorul revistei Familia, şi constatam că oamenii de litere bihoreni s-au alipit filialei din Arad a Uniunii Scriitorilor. Mai există câţiva oploşiţi pe la Cluj sau Bucureşti, dar nimănui nu i-a trecut prin cap să ne facem şi noi, aici, la Oradea, o filială.
Asemenea oricărui "asasin", Mircea Ifrim s-a întors la locul faptei, adică la Oradea, pentru a-şi lansa cartea "Navigând în furtună", o scriere despre crasele ilegalităţi de la Universitate din perioada în care a prestat ca decan al Facultăţii de Medicină.
Scandalul cu carnea de cal i-a picat ca o mănuşă presei tabloide din Anglia, ce deja era pornită să-i linşeze pe românii care se pregătesc să invadeze insula. Văzând că lumea nu s-a cutremurat la faptele groaznice ale românilor, care nu ţin la etichetă şi schimbă vaca cu calul, albionii au plusat. Nu doar că era vorba de carne de cal, dar animalele erau şi bolnave de SIDA, de parcă englezii cumpără carne tocată să facă sex cu ea, nu să o mânânce.
.jpg)
Se spune că prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul. Domnul consilier Sarkozi Zoltan în mod cert e un tip fudul, care se mândreşte şi atunci când face prostii. Un şovin este prin definiţie un ins incapabil să trăiască într-o societate modernă, iar bietul copil pe care l-a învăţat să nu-i placă tricolorul românesc e o victimă a educaţiei primite.
După câinii maidanezi, plopii fără soţi şi cianura de la Roşia Montană, ecologiştii au mai deschis un front nou: gazele de şist. Nu ştiu dacă e sănătos sau nu să dăm drumul la această exploatare, dar financiar sigur nu e o afacere rea. Dacă polonezii şi americanii exploatează şisturile, biznisul nu e o tâmpenie.
.jpg)
Bihorul a ajuns cu spatele la zid. Prin regionalizare riscă să ajungă un judeţ al sărmanilor, urmând ca toţi banii să meargă la Cluj. Premierul Ponta a recunoscut că soluţia cu 8 euroregiuni nu este cea mai bună, dar că e decis să o facă până la finele anului.
Ciudată mai e lumea cazonă a poliţiştilor. Au fost suficiente câteva cazuri de hărţuire sexuală şi întreaga Poliţie Română a fost verificată la prohab de ditamai echipele de control trimise de la Bucureşti. Acţiunea a fost la fel de jenantă atât pentru "violatori", cât şi faţă de presupusele victime.
.jpg)
Multă vreme l-am bănuit pe deputatul Octavian Bot de deşteptăciune. Faţă de colegii săi era net diferit: avea coeficient de inteligenţă pozitiv şi o doză suficientă de lichelism politic care să-i asigure supravieţuirea în toxicul mediu dâmboviţean.
.jpg)
Circul cu incinerarea lui Sergiu Nicolaescu a demonstrat încă o dată că poporul nostru prezintă semne evidente de barbarie, pe care încearcă să o disimuleze prin necesitatea respectării tradiţiilor. Deci, dacă vrei ca după moarte să fii incinerat, rişti să te umple de flegme sălbaticii despre care dinţii împuţinaţi şi privirea goală arată că n-au intrat într-un cinematograf decât cel mult ca să facă curăţenie, nu să vadă filmele lui Nicolaescu.
Acum trei decenii, avea o viaţă dublă. Azi, la 55 de ani, inginerul din Târgu Mureş a strâns deja un deceniu şi jumătate "vechime în munca" de episcop. La început de an, PS Virgil Bercea a povestit BIHOREANULUI cum a reuşit să crească în viaţă, împăcând Agronomia de la Cluj cu studiul teologiei în clandestinitate, mai apoi slujind ca preot "nelegitim", pentru ca după revoluţie să obţină nu doar un master şi un doctorat la Universitatea Urbaniană de la Roma, ci şi binecuvântarea Papei de a păstori, din 1996, Episcopia Greco-Catolică a Oradiei.
Cei care s-au plimbat prin parcuri în ultima perioadă au observat, probabil, cum se cutremură copacii din cauza nicotinei care-i acoperă. Nu poţi intra în parc de mormanele de chiştoace, iar copiii din locurile de joacă sunt de-a dreptul sufocaţi de fumul înecăcios produs de sutele de fumători care înfruntă frigul pentru a polua plămânul verde al oraşului.