Opinii

Credeţi că după acest chix răsunător va fi pedepsit vreun slujbaş de la CNAIR? Sau că lui Beni i se va arăta pisica la viitoarele licitaţii? Este scandalos să vedem că nici măcar copiii noştri nu vor apuca să se bucure de o investiţie lansată încă de pe vremea lui Adrian Năstase. Şi asta pentru că angajaţii de la CNAIR habar n-au să facă un caiet de sarcini coerent şi limpede şi, chiar dacă au habar, sigur n-au chef de muncă.

Orice am face în Oradea, oricât am asfalta, demola, planta și construi, rămâne o problemă nerezolvată. E vorba despre salariile sub așteptări ale unor locuitori care vor să fie la fel de apreciați precum clădirile urbei în care locuiesc. Evident că nu poți transforma niște analfabeți funcțional în IT-iști, deși Universitatea noastră se chinuie să-i umple cu diplome. Punctul slab al orașului rămâne această instituție...

Iată că, după aproape un deceniu, episcopul Böcskei a temperat, cel puţin în această chestiune, agresivitatea din discursurile etniciste ale politicienilor, mutând însemnătatea statuii şi a locului unde va fi aşezată dinspre "întâietatea maghiară" către elemente ce ţin de tradiţie şi de spiritualitatea creştină. Cu primarul de-a dreapta sa şi cei doi şefi de partide spectatori, prelatul nu a vorbit despre maghiaritatea regelui Ladislau, ci despre "tradiţia creştină şi culturală a locului".

EuropeanBestDestinations.com, un site dedicat turismului din Europa, a inclus şi Oradea pe lista locurilor care merită vizitate în 2022. Compania ne onorează, că suntem în aceeaşi oală cu Viena, Roma sau Londra. Imediat au apărut voci care se revoltă de prezenţa noastră în clasament, cât timp avem o grămadă de probleme, de la cele mai mici salarii la o grămadă de străzi neasfaltate.

Anul a început cu stângul pentru câteva spitale din Bihor, iar pricina nu e mult-trâmbiţata "subfinanţare a sistemului" (când sănătatea dispune de miliarde de euro nu înseamnă că-i sărac, ci dezorganizat, risipitor şi jecmănit). Nu, de data asta vinovaţi sunt managerii şi şefii lor, primarii în subordinea cărora se află!

Dacă studiem strategia de dezvoltare a judeţului şi a Oradiei, vedem că grosul banilor merg pe drumuri. De la centuri la şosele, la poduri şi pasaje, toate menite să ne facă deplasarea mai uşoară şi viaţa mai frumoasă.

Strada George Enescu intră într-un amplu proces de destructurare. Dacă până acum vedeam clădiri dărâmate, multe pe bună dreptate, pentru că erau nişte cocioabe, de data asta buldozerul se pregăteşte să violeze vechea policlinică de copii, ulterior ajunsă policlinică cu plată.

Alintată odinioară "draga noastră ANI" de Băsescu şi ministrul Monica Macovei, Agenţia Naţională de Integritate a devenit, din sperietoare pentru politicieni cu averi ilicite şi cu mari conflicte de interese, o moară de măcinat praf. O caricatură.

Degeaba Bolojan face reduceri de personal şi-i bagă pe oameni în priză dacă gealaţii din partid scuipă pe munca lui, folosind aceleaşi metode păguboase de 30 de ani...

Începe să se termine perioada de penitenţă în care nu puteam face profit sau aduce îmbunătăţiri la investiţiile din fonduri europene. E cazul ca în Piaţa Unirii să se găsească o soluţie pentru sporirea iluminatului, pentru că seara parcă ai pătrunde în orizontul 4 din mina Lupeni. 

Marțea trecută, cu două zile înainte ca INSCOP să dea publicității rezultatele celui mai recent sondaj, conform cărora AUR e cotat pe locul II în preferințele alegătorilor (20,6% intenții de vot, după PSD - 34,3% și înaintea PNL - 16,6%), deputatul de Bihor Mihai Lasca, ales pe lista acestui partid (și dat afară mai degrabă pentru că i-a fost dat în vileag trecutul penal, nu pentru că îl are!), strângea pe Facebook 5.700 de „voturi” cu o postare intitulată, pieziș, „Ro-Exit, salvarea României!”. 

Muscalii se apropie de hotare, aşa că e cazul ca urmaşii răzeşilor lui Ştefan cel Mare să lase Italia şi băutura şi să meargă la oaste. Este evident că prin modul golănesc în care se comportă ruşii, am picat pe partea bună a graniţei şi presupun că nici cel mai înfocat comunist nu mai poate spune că „era mai bine” în lagărul socialist.

De zeci de ani se vântură ideea că Oradea are cele mai mici salarii din ţară, plus, evident, cele mai mari taxe. Mitul ăsta a fost demontat de cifrele statistice care arată că Bihorul a trecut de pe locul 39 pe 25, iar, dacă trendul se păstrează, n-ar fi exclus ca în 7-8 ani să intrăm în top 10.

Strigată în stradă după Colectiv, o vreme și în Parlament, dar apoi căzută tot mai adânc în uitare, din diverse cauze (trecerea timpului, schimbarea guvernanților, apariția a noi urgențe sau pur și simplu adaptarea societății), „corupția ucide” nu ar trebui să fie o lozincă politică, ci o constatare punctuală care să determine schimbări sistemice.

Până acum, preşedintele Consiliului Judeţean s-a ţinut tare. Toţi cei care-l întrebau dacă nu e tentat de funcţia prezidenţială, de cea de premier sau de şef de partid, primeau răspunsuri monosilabice. Ba că are prea mult de lucru la judeţ, ba că nu ştie engleză, ba că funcţiile înalte la nivel central sunt pentru noile generaţii de politiceni.

După cum ne-a explicat Primăria noua modalitate de taxare a maşinilor parcate în centrul Oradiei, eu am reţinut următoarele: pe parcările roşii parchează exclusiv maşinile roşii, pe parcările galbene, maşinile galbene, pe cele albe - maşinile albe, iar maşinile de restul culorilor sunt obligate să parcheze în parcările subterane şi supraterane.

În timp ce românii "se râd" că ar merita o zi liberă ca să dezbată cazul Djokovic, chestiunea energiei ticăie ca o bombă, atât de eficientă încât poate tranşa noul război rece dintre fosta URSS şi NATO, la doi paşi de noi. Acribia şi competenţa cu care "analizăm" situaţia de la antipozi nu ne scuteşte, însă, de facturi la gaz şi electricitate, pentru a căror rezolvare, ce să vezi, nu avem nici minuţie, nici pricepere.

Elevii au decis să poarte haine negre la şcoală. Nu, nu a murit vreun profesor, nici programa veche nu a sucombat. E jale mare pentru că Guvernul a decis ca pragul celor care iau burse să crească de la media 8,50 la 9,50. Oricum, spune ministrul Sorin Cîmpeanu, un sfert dintre elevi vor rămâne bursieri, în contextul în care jumătate sunt analfabeţi funcţional.

În sfârșit, o veste bună la început de an pentru pizmașii edililor! O porțiune din Dealul Ciuperca a luat-o la vale, spre desfătarea cârcotașilor. Sunt mulți concetățeni care se bucură de câte un astfel de necaz, chit că până la urmă și ei au de suferit, fiindcă le poate afecta zonele de promenadă.

Un cunoscut medic orădean îmi aminteşte cu sarcasm, de fiecare dată când în spitalele din oraş se coc schimbări, toate menite să le facă mai bune, o anecdotă despre un gurmand care, ajuns într-un restaurant cu meniu sofisticat, vrea să comande friptură din trompă de elefant, o adevărată delicatesă. Ia loc, vine chelnerul, îi cere, dar află că în seara respectivă nu se face. După mai multe experienţe identice, intrigat, clientul întreabă, totuşi, de ce: "Nu aveţi trompă de elefant?". "Ba da, suficientă şi de cea mai mare calitate, dar nu avem pătrunjel", vine răspunsul.

De trei cincinale economia orădeană duduie la unison cu buldozerele, camioanele şi macaralele. Localnicii s-au obişnuit să treacă prin şanţuri, pe lângă utilaje şi ţevi, conştienţi fiind că nu se poate face omletă dacă nu spargi ouăle şi nici schimba conductele dacă nu sapi carosabilul. Din păcate, sunt multe exemple care arată că deranjul ar fi fost mai mic dacă edilii îşi puneau mai vârtos mintea la contribuţie...

Iată că povestea cu proiectul ţepilor de deasupra parcării subterane de pe strada Independenţei nu s-a terminat. După ce Primăria Oradea, la reacţia dură a orădenilor, a renunţat la proiectul câştigător al domnului arhitect Dragoş Dragnea, acesta cere daune estimate undeva pe la 62.000 de euro. Degeaba ne vom lamenta că suntem victime...

Aho, aho, copii şi fraţi, / Staţi şi nu ne demolaţi / Coşmelii şi locuinţe, / Garaje şi dependinţe! / C-a venit mai an / Badea Bolojan / Să exproprieze, / Ca să demoleze / Case mândre tare / Pentru o parcare.

2021 a fost un an greu, chinuitor, ducă-se pe pustii! Şi totuşi, cu toate suferinţele, cu preţul atâtor semeni răpuşi de Covid, nevrozaţi de politică şi împovăraţi de scumpiri, a fost un an nu atât de rău precum ne-am temut şi pe cât putea fi, ba chiar poate prefigura unul mai bun...

Se spune că până să iei un împrumut, te doare capul pe tine, iar după ce-l iei, pe cel care ţi-a dat banii. Aşa că, măcar din punctul acesta de vedere, n-ar trebui să fim prea îngrijoraţi că Oradea a luat un credit de 40 de milioane de euro.

Scandalul săptămânii trecute a fost asigurat de câteva hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, o instituţie a cărei activitate e cvasi-necunoscută imensei majorităţi a românilor, dar care le influenţează decisiv vieţile, tuturor, şi nu în bine. Judecătorul Cristi Danileţ de la Tribunalul Cluj a fost exclus din magistratură, iar cinci judecători ai Curţii de Apel Constanţa suspendaţi, retrogradaţi sau sancţionaţi cu diminuări salariale - lăsaţi, aşadar, fără perspectiva promovării.

Spaţiul viran dintre Tribunal şi Barou a devenit câmp de dezbatere pentru cei 200.000 de arhitecţi orădeni. Nu-i rău, e semn că oamenilor le pasă de ce se întâmplă în urbea lor. Dacă într-o primă fază Primăria a propus o clădire atât de ştearsă încât a trebuit să declare că e doar o poză generică, de data asta a ieşit cu un proiect care a şi fost aprobat de CMUAT.

Unul dintre principiile definitorii ale comunismului postula că toate bunurile aparţin "întregului popor" şi toţi membrii societăţii trebuie să beneficieze de acelaşi statut social şi economic. "De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după necesităţi" însemna că statul ia de la toţi cetăţenii în mod egal şi redistribuie tot în mod egal. Mă îndoiesc că asemenea teorii sunt cunoscute de puţin şcoliţii membri ai Guvernului de acum (şi ca din ultimele decenii, de fapt), însă cu toate astea le aplică.

Există un conflict între vaccinaţi şi nevaccinaţi, iar acum am ajuns la faza: Târgul de Crăciun. Cei nevaccinaţi reclamă că, deşi sunt plătitori de impozite, nu au dreptul să se bucure, ei şi copiii lor, de Târg şi că alte oraşe au permis accesul tuturor, fără să ţină cont de reglementările legale...

În relaţia cu constructorii, Primăria are pâinea şi cuţitul în mână. Lucrările din oraş sunt nenumărate, bani există, ba din impozite, ba din fonduri europene, aşa că în mod normal neamurile lui Cărămidă şi Mortar ar trebui să vină în faţa primarului Florin Birta cu căciula în mână.