Opinii

Cred că mai toată lumea a auzit de concitadinul nostru George Haber, ajuns în Sillicon Valley, unde a făcut o frumoasă carieră în IT. De câte ori are ocazia, vine în țara natală și deapănă, cu mult umor și competență, experiențele fascinante acumulate într-o viață de om. Așa a făcut și săptămâna trecută, când la IQ Digital Oradea Summit, o manifestare de mare calitate, ne-a povestit despre planurile sale de viitor.

Programul de Ziua Oradiei se anunţă foarte interesant. Pe partea artistică văd că anul acesta organizatorii s-au gândit să ne dea şi ceva culoare locală. E vorba de un concert de vioară cu goarnă, în orchestraţie modernă. În ce priveşte partea culinară, nu mă îndoiesc că iar vom avea parte de food truck-uri cu chefi care să ne dea fructe de mare, burgeri şi tot soiul de bunătăţi ce încântă cerul gurii şi ustură buzunarele; de parcă toţi comercianţii au neamuri la Electrica şi vin aici să ne curenteze!

Vinerea trecută, în dimineața când Administrația Fondului de Mediu a lansat sesiunea pentru depunerea cererilor în Programul Casa Verde, pentru finanțarea instalării de panouri fotovoltaice și, în premieră, și a dotării cu acumulatori, am simțit gustul frustrării. Nu al invidiei față de cei care le-au înregistrat în mai puțin de 2 minute (am prieteni care au reușit), ci al frustrării că n-am priceput unde am greșit...

Oradea este un oraș frumos ziua, iar noaptea de-a dreptul spectaculos. Asta, datorită iluminatului arhitectural care scoate în evidență splendoarea clădirilor Art Nouveau. De aceea, nu e totuna cum ne jucăm cu luminile în orașul care, de o bună bucată de vreme, se pretinde turistic.

Am fost la deschiderea fabricii de anvelope Nokian Tyres, să văd cum arată o investiție de 650 milioane euro. Am vizitat linii de producție, unde se vede clar că gradul de automatizare este foarte ridicat. Fabrica are 10 hectare de clădiri și doar 500 de muncitori, adică 250 pe schimb. Practic, angajații au rolul de a supraveghea procesul de fabricație, iar o parte se ocupă de mentenanța instalațiilor.

Susținătorii sunt dezamăgiți, adversarii jubilează. Ilie Bolojan chiar candidează la Parlament, chiar pleacă „între mitici”. Nu s-a mai pus simbolic în coada listei, ci deschizător, pe prima poziție.

În viață, pe lângă sănătate e bine să ai și noroc - vezi cazul celor de pe Titanic, care au avut sănătate dar nu i-a ocolit ghinionul. Oradea nu se poate plânge că nu are noroc. Și, culmea, războaiele, care de obicei au un efect devastator, i-au adus multe avantaje...

Indiscutabil că piețele volante din Oradea au succes. Poate și pentru că tradiționalele piețe încep să dispară, Nufărul și Ioșia fiind deja două mari cartiere lipsite de așa ceva. Pe de altă parte, nici piețele care au mai rămas încă în picioare nu sunt întotdeauna pe placul mușteriilor. Mare parte dintre țăranii care vând în Rogerius sau la Cetate nu sunt decât niște reselleri, adică revând cu un preț mai mare marfa adusă de la West Market...

Controversele asupra Inelului Metropolitan de Nord al Oradiei au revenit în actualitate, așa cum era de așteptat, după ce în campania pentru alegerile locale un grup de proprietari din Podgoria și Paleu au organizat nu mai puțin de 5 proteste, lacom instrumentate politic de USR și PSD.

Fosta a doua armată a țării, CFR-ul, a ajuns într-o stare jalnică. Firma e cu datorii uriașe la bugetul de stat, dar managerii prosperă și primesc bonusuri de performanță. Salariile s-au mărit simțitor la toate nivelurile, la fel cum a crescut și stratul de jeg pe garnituri. Locomotivele se aprind pe traseu, dar și pălinca în mecanicii de locomotive. Nașii se uită urât la tine dacă faci imprudența să cumperi bilet, iar întârzierile sunt atât de mari încât instituția pare că nu a ieșit din Evul Mediu...

Principala temă de campanie la alegerile locale a fost traseul Inelului Metropolitan de Nord, care pângărește zona paradisiacă din cartierul orădean Podgoria. Acum, că alegerile s-au terminat, mă gândeam că liniștea se va lăsa peste chestiune, mai ales că au intrat în consultare publică trei variante de drum. Iată, însă, că a apărut un ONG care, prin vocea unei distinse doamne, declară că locuitorii din Podgoria și cei din Oșorhei nu sunt de acord cu nici una dintre propuneri...

De-o vreme, televiziunile de știri sunt toată ziua cu Bolojan în gură. Cu cât omul tace despre sine cu mai multă încăpățânare, cu atât mai abitir îl pomenesc ceilalți...

Iată că, în sfârșit, contraselecția practicată la PNL de primul schior al țării începe să dea roade. Cum cifrele arată că blândul general Ciucă stă în sondaje pe undeva în marja de eroare a acestora, liberalii s-au trezit că nu e prea sănătos să mergi la război cu declarația de capitulare gata semnată. Și acum umblă după persoane cât de cât frecventabile...

Interesantă strategia Primăriei de a identifica spații verzi degradate pe care apoi să le înierbeze după alte principii decât până acum. După ce mulți ani ne-am străduit să punem gazon perfect, să avem grijă ca el să fie impecabil tuns și permanent irigat, acum se merge pe alt sistem, preluat de afară.

Mai mult de jumătate dintre comunele bihorene se laudă cu săli și terenuri de sport, ba și cu capele prin cimitirele sătești, făcute cu sute de milioane de lei încă din epoca lui Adrian Năstase, apoi din răposatele programe naționale de dezvoltare locală PNDL 1 și PNDL 2, gestionate de Elena Udrea și Liviu Dragnea, iar în ultimii trei ani și din Programul Național de Investiții Anghel Saligny.

A fost a adevărată bătălie împotriva fermelor de porci ale omului de afaceri Iosif Pazuric, ferme care umpleau de duhoare o mare parte a cartierelor orădene. Oradea avea o fabrică de organo-fosforice, extrem de poluantă, plasată fix între case, Alumina și CET-ul poluau la greu cartierul Rogerius, așa că un miros de porcine nu mai deranja pe nimeni...

Nu credeam că vestea alocării de către Guvern a 95 de milioane de euro pentru construirea unui stadion nou la Oradea va stârni atâtea discuții. Că de ce se fac stadioane, și nu spitale... Că decât spitale, mai bine s-ar asfalta străzi... Că în loc de asfaltare, n-ar strica să dăm mai mulți bani asistaților, care se exprimă la toate subiectele pe Facebook...

Culmea e că, de când conduce Transporturile, Grindeanu n-a vizitat niciodată șantierul autostrăzii, pesemne să nu fie imortalizat în jungla de buruieniș care continuă, și în mandatul său, să-l acopere. Dacă ar fi mai mintos, ministrul ar face bine să nu-și mai repete raidurile prin Bihor, unde începe să aibă faima unui Bulă de tip nou. Unul de un umor involuntar, trist și păgubos. 

Să facem un exercițiu de imaginație și să ne închipuim că Ilie Bolojan ajunge premier. Vă propun o cronologie a cinci zile după această numire.

Acum o lună, când le-am cerut orădenilor votul pentru proiectul privind dotarea cu helcometre a Parcului Olosig, în cadrul campaniei de bugetare participativă organizată de Primăria Oradea pe portalul activ.oradea.ro, m-am raportat la nivelul Danny de Vito. Rețelele de socializare au reacționat prompt. „Toate parcurile orădene au nevoie de dotări pentru sport”, au protestat unii orădeni, pe drept cuvânt...

Marea problemă a politicienilor noștri nu este că mai toți sunt niște prostalăi, cu școli precare și cu creiere sumar mobilate. Problema principală este că, după ce că sunt așa cum sunt, mai și claxonează.

Medicina modernă confirmă ceea ce știa pe propria piele orice iepure fugărit de ogar sau un soț pus la treburi casnice: capacitatea de efort este direct proporțională cu șansele de supraviețuire și calitatea vieții...

Există programul de bugetare participativă, în care Primăria dă 100.000 lei pentru punerea în practică a unor idei ce le aparțin orădenilor. Adevărul, însă, este că titlul e impropriu: toate investițiile le putem băga la bugetare participativă, pentru că tot ce se face în urbe se face din banii localnicilor.

Bolojan a zis pas, așa cum a mai respins de-a lungul anilor și alte poziții în Guvern, dar de data asta a refuzat însăși conducerea Guvernului, în ipoteza că Ciucă ar fi ales președinte al țării. Câți alți politicieni ar rezista tentației de a fi premieri, fie și numai propuși? Unii ar zice că Bolojan face fițe, ca să sublinieze diferența față de politicienii din rândul cărora, totuși, face parte. Alții îl condamnă, căci refuză României șansa de a se dezvolta accelerat, așa cum s-a dezvoltat, sub conducerea lui, Oradea și Bihorul...

Centrul orașului a devenit instagramabil, iar acum edilii încep să se uite și la periferie. Au început prin crearea unor centre de cartier, prin Rogerius, Nufărul și Ioșia. Apoi au reamenajat intrările în oraș, dinspre Băile Felix și Arad. Bănci în fața blocurilor, linii de tramvai înierbate, spații verzi dichisite...

La câteva zile după ce PSD-iștii orădeni l-au mazilit pe Adrian Madar, cel mai vorbăreț consilier local și candidat la Primărie cu un rezultat penibil, de nici 9%, am avut prilejul să discut cu colegi ai săi care la alegerile din 9 iunie s-au învrednicit mai cu folos, câștigând primării comunale. Vorba aia, au validat vechiul și înțeleptul proverb despre cum, decât codaș la oraș, mai bine e să fii în satul tău fruntaș.

Hai să vă dau niște cifre: Șuncuiuș - 1,32, Ștei - 1.77, Bratca - 1.82. Nu e vorba nici de cotele apelor, nici de alcoolemie, ci de cele mai mici note cu care s-a intrat la liceele din aceste localități. Oare ce o fi scris un elev care a luat nota 1,32? Cum probabil că un punct se dă din oficiu, o fi fost recompensat pentru că a știut să-și scrie numele pe lucrare, cu litere mari.

Cetatea Oradea a trecut în existența ei prin două momente dificile. Când au cucerit-o turcii și când gospodărirea ei a fost dată Direcției de Patrimoniu Imobiliar. Ea rămâne în continuare pustie, cu excepția evenimentelor organizate de APTOR.

În anii 90, când „papa Stoica”, părintele Caritas, promitea românilor să le înmulțească banii de 8 ori în 3 luni, am refuzat înșelăciunea, chiar dacă mai toți cei din jur care aveau la teșcherea 20.000 lei stăteau cu nopțile la cozi ca să-i „depună” pentru a scoată 160.000 după un trimestru. Altora le-a deschis ochii Ion Rațiu, spunându-le un adevăr banal: când pui într-o mașină de tocat 1 kil de carne, nu ai cum să scoți la celălalt capăt 8 kile de cârnați!