Opinii

Acum câteva săptămâni spuneam că demolarea unor case în Piaţa Libertăţii pentru a face o străpungere rutieră este o mare greşeală. Acum, că am aflat mai multe amănunte, trebuie să-mi fac mea culpa: având în vedere că toată afacerea asta costă 8,4 milioane lei, susţin nu doar că e o mare tâmpenie, ci şi una scandalos de scumpă!

Deşi practic meseria asta de trei decenii, azi, mâine, nu încetează să mă minuneze un fenomen permanent manifest în politica românească: modul în care se autodevorează coaliţiile de partide ajunse la guvernare, făcându-se cioburi înainte de-a apuca să furnizeze ceva substanţial naivilor de electori. A fost boala CDR-ului, a fost a USL-ului, este a guvernării de azi şi va fi, probabil, şi a celei de mâine...

Până și cea mai amărâtă localitate din țară are măcar doi-trei boacteri care veghează ca bețivii comunei să nu se ușureze pe statuia mamei primarului, amplasată în parcul construit din fonduri europene. Numai Oradea văd că nu-și permite un astfel de serviciu. Colegii îmi spun că pe statele de plată ale Primăriei figurează, totuși, zeci de cetățeni care susțin că fac parte din Poliția Locală.

Vocea poporului grăieşte: "Bolojan nu iubeşte fotbalul, a desfiinţat echipa fanion şi va dărâma bătrânul stadion, spre desfătarea dezvoltatorilor imobiliari şi pentru a şterge orice urmă de fotbal din istoria Oradiei". Alţii susţin altceva: "Bolojan a imaginat un stadion nou şi acum vrea să facă şi echipă, altfel nu se explică fuziunea FC Bihor cu CAO. De ce să dăm bani din impozitele noastre pentru o activitate care s-a dovedit o gaură neagră şi o metodă patentată de sifonare a banului public"?

Fostul primar ştia care e punctul slab al oraşului. Universitatea. Degeaba s-a străduit el să facă administraţie ca la carte, dacă Sorbonica nu livra urbei ceea ce trebuia. Marile firme preferă să meargă în Clujul lui Boc, care, deşi e o catastrofă de primar, s-a înfruptat la greu din uriaşul succes al UBB-ului.

Am aşteptat câteva săptămâni să văd impactul uriaş şi evident benefic al trecerii celebrei Roşii Montane în patrimoniul UNESCO. Ei bine, în numai câteva zile, zona a fost luată cu asalt de sute de mii de occidentali veniţi să belească ochii la minunatele şi vechile exploatări miniere. Turismul duduie mai ceva ca tractoarele U650, HoReCa e în extaz, iar ţăranii din zonă nici nu mai ştiu cum să mascheze profitul.

Acum 10 ani, străbăteam străzile prăfuite ale Oradiei, în care doar câţiva băştinaşi ieşeau la plimbare, dar şi aceia cu teamă, să nu le pice în cap bucăţi din clădiri dărăpănate. Nici vorbă de localuri unde oamenii să iasă la masă sau de turişti dornici să-şi toace banii prin urbe. Azi, dacă ieşi prin oraş, în orice zi şi la orice oră, vei rămâne uluit de puzderia de lume, de multitudinea de localuri, mai toate pline, de turiştii care pozează clădirile monumentale, clădiri pe care le-au descoperit deodată cu noi, pentru că multă vreme nu le-am băgat în seamă, fiind camuflate în cenuşiu.

Dacă aș fi Ilie Bolojan, președintele PNL Bihor, aș citi și reciti atent interviul pe care l-a acordat BIHOREANULUI un „veteran” al organizației, intrat în partid la 18 ani și recent (din iunie) demisionar la 41 de ani din poziția de vicepreședinte. Fostul consilier municipal și județean Sebastian Lascu îi aduce critici serioase, argumentate și - lucru rar în țara unde se divorțează cu ură și se pleacă trântind ușile și înjurând! - formulate cu bun-simț, apreciere și vizibilă considerație.

Era cazul ca Ilie Bolojan şi Florin Birta să ne scoată din amorţeala specifică perioadei de concedii. Au ieşit la rampă cu o adevărată bombă: Oradea îşi face propria companie aviatică. Măsura nu este una luată la nervi, pe motiv că Taromul bagă tarife nesimţite, nici ca să concureze cu un Debreţin care, dacă pierde pasagerii din România, se va putea baza în continuare pe locuitorii din împrejurimi.

Dacă mai aveaţi dubii că bravii noştri conducători pot strânge împreună un coeficient de inteligenţă subunitar, acum avem dovezi care demonstrează acest lucru. Să vă dau un exemplu. Preşedintele Iohannis, flăcăul acela arătos aflat într-o veşnică vacanţă, a promulgat o lege prin care se stipulează obligativitatea montării de repartitoare pe calorifere.

Trei miniştri (dacă nu-l punem la socoteală şi pe bihoreanul Cseke Attila, venit acasă sâmbătă, când a vizitat şantierul Sălii Polivalente, a câta oară?) s-au perindat săptămâna trecută prin Oradea, fără să fie clar - public - de ce anume.

E un poliţist tânăr pe care îl ştie deja o ţară întreagă în urma unei postări plină de umor făcută în 2018, pe un grup de pe Facebook, în care şoferii se avertizează reciproc de radare şi controale. Mesajul "Echipaj pe Şoseaua Borşului, lângă Peugeot. Ora 13:05", împreună cu un selfie în uniformă alături de colegul său, a făcut mii de oameni să zâmbească şi să răspândească postarea.

Creatorii de filme şi cărţi de anticipaţie care au lansat scenarii cu epidemii globale ce loveau omenirea (un exemplu recent este "Contagion", din 2011, pe care multă lume l-a descoperit după izbucnirea crizei Covid) nu şi-au putut imagina că, într-o situaţie reală, oamenii vor refuza în număr mare leacul descoperit de cercetători. Dar viaţa bate filmul!

De când cu Pasajul Magheru, s-a constatat că cei care vin de pe Ady Endre, trec prin centru pe Iosif Vulcan, ajung în Piaţa Libertăţii şi nu mai pot intra în pasaj, ci trebuie să facă obligatoriu dreapta, pe podul Dacia. Acesta este şi motivul pentru care strada Andrei Şaguna, de lângă Parchet, a devenit cu două sensuri. Acum, primarul Florin Birta propune ca aici să se dea mai multă atenţie pietonilor şi bicicliştilor, ceea ce înseamnă, practic, că traficul ar avea loc în principal prin Piaţa Libertăţii.

Dacă, prin absurd, de mâine s-ar închide toate Ministerele și Agențiile din București, în mai puțin de doi ani PIB-ul României s-ar dubla. Pentru că, în mare măsură, munca birocraților se rezumă exclusiv la a-și păstra privilegiile. Iar dacă de mâine s-ar desființa toate Consiliile de Administrație la companiile de stat, jumătate dintre muzele de partid ar muri de foame și un sfert din activ ar ajunge să trăiască din alocațiile copiilor.

Când am văzut ştirea cu elicopterul aterizat forţat în Bucureşti, am ştiut că va urma o avalanşă de glume pe subiect. Accesul rapid la informaţie, obligaţia de a avea o părere despre orice şi uşurinţa de exprimare individuală în spaţiul public au făcut ca elicopterul acela ghinionist să plonjeze direct într-o mare de glume şi miştouri. O să ziceţi că nu doar noi am fost, că şi Ambasada Suediei a comis-o. Staţi liniştiţi, şi acolo e tot un om la butoane, poate chiar românaş de-al nostru.

S-a terminat Campionatul European Întârziat de Fotbal, cel cu autogoluri multe şi cu mari surprize, şi încă n-am scăpat de o imagine înţepenită straşnic în memorie în timpul unui meci - o reclamă afişată pe panourile LED de la marginea terenului care spunea: "Just eat!" (Doar mănâncă!).

O astfel de sfidare nu se putea întâmpla dacă Mudura nu ar fi avut un regim privilegiat în relaţia cu Primăria. Arătaţi-mi un alt agent economic care să impună Primăriei să-şi modifice caietul de sarcini, ca să dubleze spaţiul restaurantului, vezi cazul Dock, fără ca respectiva investiţie să nu fie "demolată" de Bolojan însuşi, la "volanul" buldozerului!

A trecut aproape o lună de la ultimatumul dat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România asocierii Trameco, Drumuri Bihor, Vahostav SK și East Water Drillings, ca să depună până pe 18 iunie proiectul tehnic pentru finalizarea celor 28,55 kilometri ai Autostrăzii Transilvania dintre Biharia și Chiribiș, tronson abandonat în 2011.

Drumul Expres Oradea - Arad începe să prindă contur. Dacă mulţi credeau că e o simplă perdea de fum cu caracter electoral, iată că lucrările de proiectare au fost atribuite deja unei firme de specialitate. Faptul că stabilirea traseului, studiile geo şi proiectarea propriu-zisă vor dura mai bine de un an e un semn bun. Înseamnă că lucrarea nu se face din birou, refolosind studii de fezabilitate făcute acum 10 ani, poate tot fără să se iasă în teren.

Cum vor putea fi convinși oamenii, obișnuiți să-și plimbe moaștele în mașină, să-și lase automobilul acasă și să folosească transportul în comun? E o întrebare mai degrabă retorică. Problema a fost înșfăcată de grupul UDMR din Consiliul Local, de unde s-a născut o propunere: transport gratuit în fiecare zi de vineri. Un început lăudabil, entuziast, populist, dar și cam greșit pentru o problemă mult mai complexă.

UDMR demonstrează că, oricât ai fi de neruşinat şi de incompetent, apartenenţa la acest partid îţi asigură necondiţionat o funcţie de şef, cu toate privilegiile aferente, de la salariul gras, maşina de serviciu, secretară şi diurne până la puterea de a decide cum să fie tocaţi banii publici şi în conturile cui să ajungă, cu nelipsita dijmă...

Acum, cea mai nouă găselniță, o chestie de care depinde supraviețuirea neamului, este înființarea unei agenții, în cadrul Ministerului Sănătății, care să se ocupe de construirea de spitale în provincie. Or fi văzut oamenii că, pe de-o parte, șpăgile trebuie centralizate, iar pe de alta că noua generație de amante ale aleșilor de la putere trebuie să aibă un loc călduț de muncă, pe salarii nesimțite.

Pe Mircea Bradu îl deosebea față de ceilalți pământeni o trăsătură aparte - bunătatea, vizibilă de la distanță, pe care o simțeai de la prima întâlnire și care, ce ciudat!, te făcea să te simți la rândul tău un om mai bun în timp ce îți vorbea. Nu știu dacă ochii domniei sale erau capabili de priviri aspre, întunecate sau răutăcioase, nu știu dacă putea să ridice tonul, ca oricare om în momente de furie, dar pentru mine, Mircea Bradu va rămâne unul dintre cei mai buni și mai calzi oameni pe care i-am cunoscut.