Aşa cum prevedeam, acţiunea pur administrativă de unire a Oradiei cu Sînmartinul a trecut la faza de dat la gioale pe linie politică. Ioan Mang spune că avem de-a face cu o mită electorală, dar eu nu văd nici mita, nici valenţa electorală a unificării...
Deşi au fost câţiva dascăli prinşi cu ghilimele lipsă, mare lucru n-au păţit. Comisia de Etică, atunci când n-a putut arunca pisica moartă în ograda suratei de la Bucureşti, s-a transformat în simplu seviciu de spălat cad(av)re didactice...
Un pod nu trebuie să fie doar un drum pe care circulă maşinile. El trebuie să lege case, locuri de muncă, parcuri, teatre, mall-uri, dar mai ales oameni. Şi, dacă se poate, podurile ar trebui să aibă şi o poveste frumoasă.
Proiectul unificării e unul strict administrativ şi n-ar trebui să intereseze pe nimeni culoarea politică a promotorilor lui. Din păcate, însă, UDMR şi-a arătat făţiş împotrivirea, pe motiv că ar scădea ponderea maghiarilor din Oradea Mare, iar PSD-iştii s-au pronunţat împotrivă doar pentru că n-a fost ideea lor...
Am scris despre vrăjmăşia pe care organele şi agenţiile de la Bucureşti o arată faţă de orădeni. Acum mă voi referi la ura unor orădeni faţă de cam tot ce mişcă în oraşul ăsta...
Lumea se bucură degeaba când vede că marii tâlhari ai patriei sunt duşi cu cătuşe la bulău. După câţiva ani se vor întoarce să-şi pape liniştiţi averile. În plus, lasă în urmă un sistem administrativ complet viciat, cuib pentru toate neamurile, amantele şi profitorii de partid.
Proiectul unficării Oradiei cu Sînmartinul depinde numai de noi. Nu mai putem da vina pe miticii care, chipurile, veşnic ne vor răul. Dacă până acum votam parlamentari care dormeau cu capul pe mesele Parlamentului, acum votăm exclusiv pentru viitorul nostru.
În 2012, când la CJ s-a format triumviratul PNL-PSD-UDMR, domnul Mang avea toate atuurile să fie catalizatorul instituţiei. Sanyi Kiss nu avea atâta şcoală cât Mang vacanţă, iar Cornel Popa era aterizat - şi aşa a şi rămas - într-un loc din care nu înţelegea nimic.
În primele zile după închiderea Pieţei Unirii, circulaţia în centru a fost greoaie. Apoi, poate pentru că oamenii s-au obişnuit cu traseele sau pentru că au ocolit zona, parcă s-a circulat normal. Ca să fiu mai exact, la fel de prost ca înainte.
Viceprimarul pesedist Ovidiu Mureşan a fost înlocuit cu udemeristul Istvan Huszar. Imediat după schimbare unii membrii PSD au pus pe tapet tragedia etnică care se produce.
Peste 300 de suporteri au ieşit în ploaie ca să atragă atenţia asupra pericolului desfinţării FC Bihor. Primăria a refuzat cu cinism să mai bage bani în club. În schimb, Consiliul Judeţean s-a lăudat că va susţine echipa...
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Ministerul Dezvoltării Regionale au dat Primăriei Oradea un cartonaş galben spre roşu. Din cele 26 de obiective mari de investiţii cu fonduri europene abia 9 au fost încheiate...
Primăria a găzduit dezbaterea asupra proiectelor de dezvoltare a oraşului până în 2020. Strategia este după chipul şi asemănarea primarului Ilie Bolojan.
Datul la gioale a devenit sport judeţean. De trei ani se duce o luptă deschisă între corifeii de la Consiliul Judeţean şi şeful Primăriei Oradea.
De când cu masacrul de la redacţia Charlie Hebdo, toată lumea se întreabă până unde poate merge libertatea presei. Dar nimeni nu şi-a pus problema până unde poate merge libertatea în a pedepsi presa.
Pentru primarul Ilie Bolojan miza e foarte mare. Dacă măcar 90% din proiectele în derulare vor fi finalizate în 2015, alegerile din 2016 vor fi o simplă formalitate pentru el. Sau pentru cel pe care-l va desemna succesor.
Instituţiile care s-au remarcat în judeţ au fost DNA-ul, Consiliul Judeţean şi Primăria Oradea. Despre CJ numai de bine. Activitate impecabilă, fără greşeală. Nici nu-i de mirare, că acolo nu se întâmplă nimic de trei ani.
N-am comentat nimic atunci când cei jecmăniţi de regimul comunist şi-au recuperat averile. Până când am văzut că obrazul s-a transformat în şorici iar degetele în copite, şi am cerut să se pună stop jafului.
Oradea se află în faţa unor provocări formidabile şi are pe rol câteva proiecte ce vor croi destinul locuitorilor pe cel puţin 20 de ani.
Pensionarii au fost mai mereu consideraţi o simplă masă de manevră, extrem de utilă în campaniile electorale, şi nicidecum nişte oameni care după o viaţă de trudă merită trataţi cu respect.
Montarea repartitoarelor nu face decât să legalizeze un furt. Unii le închid şi preferă să se încălzească de la vecini, pentru că o mare parte din căldură vine prin pereţi.
N-am mai văzut alegeri în care amestecul unor preoţi ortodocşi să fie atât de scandalos ca acum. Dacă ar fi fost vorba doar de un amărât de preot de ţară căruia primarul îi promite bani ca să mai ridice un etaj la casa parohială, mai treacă-meargă. Dar...
Câte polemici a suscitat harta votului din turul întâi, cea care arată zonele contaminate cu roşu de Moscova şi cele vopsite cu albastru de UE! S-au apucat mulţi politruci să ne atragă atenţia asupra pericolului secesiunii. Dar, de fapt, se dau de ceasul morţii nu că ne vor cotropi "bozgorii", ci fiindcă vor rămâne ei fără vaca de muls.
Aveau şi pesediştii ocazia să arate că nu ne dispreţuiesc precum şeful lor de la Teleorman, numitul Dragnea Liviu. O simplă hotărâre de Guvern ar fi transferat CET-ul II municipalităţii, dar nu...
Eu cred că retrocedările cinstite au fost necesare şi inatacabile. Dar în Bihor mi-a fost dat să văd nişte minuni care frizează nu doar Codul Penal, ci şi orice tratat de psihiatrie.
Dacă tot am intrat în zodia marilor pomeni electorale, guvernanţii s-au gândit că ar fi cazul să mărească alocaţiile pentru copiii proveniţi din familii cu venituri reduse. Efectele vor fi catastrofale.
Domnul Mang a declarat că a rezolvat ca Vama să rămână pe loc cel puţin până la Crăciun. Ba a şi criticat mutarea, arătând că e generatoare de cheltuieli suplimentare.
Fiecare judeţ de pe graniţa de vest poate să prezinte un proiect strategic pentru accesarea de fonduri europene transfrontaliere. Numai ai noştri s-au gândit "să pună Bihorul pe primul loc" făcând un drum prin pădure.
M-am tot întrebat ce o fi fost în mintea doamnei Adelina Coste când a dat dreapta pe stânga, mai ales că nu mai departe decât acum doi ani îl făcea terci pe actualul ei şef de la PSD, Ioan Mang, acuzat de plagiat. Trebuie să ai o rezistenţă fizică deosebită să vii acum să-i pupi mâna şi să nu-ţi pese dacă el şi-o ţine în buzunar sau în altă parte. Dar când am văzut cât de uşor câştigă madam Coste banul, numai pe motiv că e înfiptă politic, m-am dumirit că miza e foarte mare.
Hai să vedem cum suntem noi, bihorenii, trataţi de fraţii noştri români de peste Carpaţi. Apare şeful ANAF de la Bucureşti, bagă capul prin nişte birouri ale Direcţiei Vamale şi îi anunţă pe slujbaşi că în două săptămâni vor fi deportaţi la Cluj, cu locurile de muncă cu tot. Care nu vrea intră în şomaj!